La data de 26 mai 2019, în ziua desfăşurării alegerilor pentru Parlamentul European, este programat referendumul pe tema justiţiei, convocat de preşedintele Klaus Iohannis.

Cetăţenii români sunt chemaţi să se pronunţe prin DA sau NU cu privire la două întrebări: 1. Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?; 2. Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?

Primul referendum românesc a avut loc între 10 şi 14 mai 1864 şi a privit aprobarea Statutului Dezvoltător al Convenţiei de la Paris, la propunerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Convenţia de la Paris avusese loc între 7-19 august 1858, iar domnitorul Alexandru Ioan Cuza a aprobat Statutul Dezvoltător, la 3-15 iulie 1864. Prin Statutul Dezvoltător au fost definite atribuţiile domnului şi s-a trecut simultan de la sistemul unicameral, prevăzut de Regulamentul organic din 1831, la sistemul bicameral, în care puterea legiuitoare se exercita în mod colectiv de către domn, Adunarea Electivă (numită şi Camera Inferioară) şi Senat (care se numea atunci Corpul Ponderator).

Al doilea plebiscit din România a avut loc între zilele de 2 şi 8 aprilie 1866, în urma lui, Carol I fiind ales domnitor al Principatelor Române. Pe fondul abdicării lui Alexandru Ioan Cuza, în februarie 1866, se formează o locotenenţă domnească, alcătuită din generalul Nicolae Golescu, Lascăr Catargiu şi colonelul N. Haralambie. Cei trei îl propun, iniţial, la tron, pe Filip de Flandra, însă cum oferta este declinată, locotenenţa îl propune pe Carol-Ludovic de Hohenzollern şi cheamă naţiunea să-şi exprime adeziunea prin amintitul plebiscit.

A urmat plebiscitul din 24 februarie 1938, prin care a fost aprobată Constituţia României, numită şi "Constituţia Caroliană", adoptată la iniţiativa regelui Carol al II-lea. Astfel, a fost abrogată Constituţia din 1923, noua Constituţie fiind promulgată la 27 februarie şi publicată la 28 februarie 1938.

Următoarele două plebiscite au avut ca temă politica dusă de generalul Ion Antonescu. Primul s-a desfăşurat între 2 şi 5 martie 1941, venit în urma rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941. Tema plebiscitului, organizat de Ion Antonescu, a fost politica internă a României, marea majoritate a votanţilor pronunţându-se pentru politica guvernului Antonescu şi împotriva legionarilor. Cel de-al doilea plebiscit referitor la politica dusă de mareşalul Antonescu a avut loc între 9 şi 16 noiembrie, tot în 1941.

Patruzeci şi cinci de ani mai târziu, s-a desfăşurat al şaselea referendum din istoria României, organizat de conducerea comunistă, la 23 noiembrie 1986. Atunci s-a hotărât reducerea cu 5 la sută a armamentelor, efectivelor şi cheltuielilor militare de către Republica Socialistă România.

Următorul referendum din România a fost organizat la data de 8 decembrie 1991. El a adus aprobarea unei noi Constituţii a României, necesară după Revoluţia din decembrie 1989, ce a înlăturat dictatura comunistă din România. Noua Constituţie a fost aprobată. La data intrării în vigoare a noii constituţii, Constituţia din 21 august 1965 a fost în întregime abrogată.

Un referendum naţional a avut loc în zilele de 18 şi 19 octombrie 2003 şi a însemnat aprobarea unor revizuiri ale Constituţiei. Cele mai importante noutăţi aduse Legii fundamentale au vizat armonizarea legislaţiei româneşti cu reglementările Uniunii Europene şi cu cele ale Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord, pentru exercitarea în comun a unor competenţe cu cele două organisme internaţionale, în acest sens fiind introduse două articole cuprinse la titlul "Integrarea euro-atlantică" (Art. 1451 şi 1452). Printre modificările aduse Constituţiei din 1991, se numără stabilirea mandatului preşedintelui ţării la cinci ani faţă de patru ani cât era până atunci (Art. 83, alin.1).

Un nou referendum a avut loc la 19 mai 2007, cetăţenii cu drept de vot fiind întrebaţi dacă sunt de acord sau nu cu demiterea lui Traian Băsescu, preşedintele suspendat al ţării. În avizul din 17 aprilie, Curtea Constituţională s-a exprimat împotriva suspendării, argumentând că faptele incriminate nu au încălcat Constituţia. Cu toate acestea, în şedinţa comună din 19 aprilie 2007, Parlamentul a votat pentru suspendarea lui Traian Băsescu, care a devenit efectivă în 20 aprilie 2007. Majoritatea cetăţenilor care s-au prezentat la vot au fost împotriva demiterii lui Traian Băsescu.

Următorul referendum a avut loc la 25 noiembrie 2007. Românii cu drept de vot au fost chemaţi să răspundă prin "da" sau "nu" la întrebarea: "Sunteţi de acord ca, începând cu primele alegeri care vor fi organizate pentru Parlamentul României, toţi deputaţii şi senatorii să fie aleşi în circumscripţii uninominale, în baza unui scrutin majoritar în două tururi?". Pentru ca referendumul să fi putut fi validat ar fi fost necesară o participare la vot de jumătate plus unu din numărul total de alegători, criteriu neîndeplinit.

La 22 noiembrie 2009, a fost organizat al cincilea referendum naţional de după 1989. Cele două întrebări adresate cetăţenilor cu drept de vot au fost: "Sunteţi de acord cu trecerea la un Parlament unicameral în România?" şi "Sunteţi de acord cu reducerea numărului de parlamentari la maximum 300 de persoane?". Referendumul a fost validat, însă, cel puţin până în prezent, nu a produs efecte. Pentru trecerea la Parlament unicameral este necesară modificarea Constituţiei, iar pentru reducerea numărului de parlamentari este necesară o lege organică, iniţiată şi adoptată în Parlament, apoi promulgată de Preşedintele României. Potrivit Articolului 76 din Constituţia României, legile organice se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere.

Referendumul din 29 iulie 2012 a avut ca obiect demiterea preşedintelui Traian Băsescu, întrebarea fiind: "Sunteţi de acord cu demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu?". Întrucât nu s-a întrunit cvorumul de prezenţă, de 50%+1 dintre cetăţenii înscrişi în listele electorale, referendumul a fost invalidat de către Curtea Constituţională, la 21 august 2012.

Cel mai recent referendum naţional a avut loc în zilele de 6 şi 7 octombrie 2018 şi a privit redefinirea familiei prin modificarea Art. 48 din Constituţia României. Întrebarea care a fost adresată cetăţenilor şi la care aceştia au trebuit să răspundă cu "da" sau cu "nu" a fost: "Sunteţi de acord cu Legea de revizuire a Constituţiei României în forma adoptată de Parlament?". Referendumul nu a fost valabil, întrucât nu au participat cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente, în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (2) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. AGERPRES/(Documentare-Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Anda Badea)