Componenţa BEC
La 1 martie 2019, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a desemnat, prin tragere la sorţi, cei cinci judecători din cadrul acestei instanţe care urmau să facă parte din Biroul Electoral Central în vederea alegerilor pentru membrii din România în Parlamentul European, programate la 26 mai 2019.

În urma tragerii la sorţi efectuate în şedinţă publică de preşedintele ÎCCJ, Cristina Tarcea, au fost aleşi membri ai BEC: Georgeta Carmen Negrilă - preşedinte, Mirela Vişan - locţiitor preşedinte, Geanina Cristina Arghir, Alina Macavei şi Anca Mădălina Alexandrescu. La tragerea la sorţi au fost folosite bile cu numele a 91 de judecători de la instanţa supremă.

La 3 martie, formula BEC a fost completată cu preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP), Constantin-Florin Mituleţu-Buică, şi vicepreşedinţii instituţiei, Zsombor Vajda şi Marian Muhuleţ, acesta din urmă fiind şi purtător de cuvânt al BEC.

În plus, au fost desemnaţi reprezentanţii partidelor politice şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care aveau, la această dată, membri în Parlamentul European, astfel: Cristian Ene (PNL), Daniela Călin (ALDE), Răzvan-Alexandrescu Pavelescu (PSD), Viorica Stoica (Partidul PRODEMO), Dora-Emese Szilagyi (UDMR), Valentin-Olivian Trofin (Partidul Pro România), Tiberiu-Ionuţ Petrescu (PLUS), Mihai Traian Mustăciosu (PPU).

BEC a fost completat, la 19 aprilie, cu reprezentanţii partidelor care nu au membri în Parlamentul European şi care participă la alegerile din 26 mai. Astfel, în urma tragerii la sorţi, din BEC mai fac parte şi reprezentantul Partidului Socialist Român - Gabriela Tudor şi cel al Blocului Unităţii Naţionale (BUN) - Tatiana Alina Frăsineanu.


Candidaturile admise şi cele respinse de BEC
La 16 aprilie, candidaturile formaţiunilor politice pentru alegerile europarlamentare din acest an, admise de Biroul Electoral Central, au rămas definitive. BEC a admis candidaturile pentru 13 formaţiuni politice şi pentru trei candidaţi independenţi.

Conform deciziilor publicate pe site-ul BEC, au fost admise candidaturile propuse de PSD, PNL, Alianţa Electorală 2020 USR-PLUS, ALDE, UNPR, Pro România, UDMR, PMP, Partidul România Unită, Partidul Socialist Român, Blocul Unităţii Naţionale (BUN), Partidul Social Democrat Independent.

La PRODEMO, Biroul Electoral Central a admis în parte candidaturile, respingând candidatura Alexandrei Gafiţa pe motiv că nu are vârsta de 23 de ani împliniţi până în ziua alegerilor.

BEC a mai admis candidaturile independente ale Gregorianei Tudoran, a lui George Simion şi Peter Costea.

Totodată, BEC a respins candidaturile propuse de Partidul Naţiunea Română, Partidul Oamenilor Liberi, Partidul Democraţiei şi Solidarităţii DEMOS, Partidul Forţa Pensionarilor, Partidul Comunitar din România, PRM, Partidul Neamul Românesc, Partidul România Noastră, Partidul Noua Românie şi Dreapta Liberală. Candidaturile independenţilor Octavian Tiron, Ana Dobre, Gabriela Nuţ, Ilie Rotaru, Sevastiţa Dumitrache, Luminiţa Velciu au fost, de asemenea, respinse de BEC.


Ordinea formaţiunilor politice pe buletinele de vot
La 17 aprilie, BEC a stabilit, prin tragere la sorţi, ordinea partidelor pe buletinul de vot la alegerile europarlamentare din 26 mai, pe primele 3 locuri aflându-se PSD, Alianţa 2020 USR PLUS şi Partidul Pro România.

Următoarele poziţii sunt ocupate de UDMR, PNL, ALDE, Partidul PRODEMO, PMP, Partidul Socialist Român, Partidul Social Democrat Independent, Partidul România Unită, UNPR, Blocul Unităţii Naţionale - BUN.

Pe ultimele poziţii pe buletinul de vot se află candidaţii independenţi - Gregoriana-Carmen Tudoran, George Nicolae Simion şi Peter Costea.


Alte decizii ale BEC
La 12 aprilie, BEC a decis ca Poliţia locală să asigure în campanie integritatea panourilor şi a afişelor electorale amplasate legal în locurile special amenajate. Conform deciziei privind măsuri de ordine publică la alegerile europarlamentare din 26 mai, în unităţile administrativ-teritoriale unde poliţia locală nu a fost constituită integritatea panourilor şi a afişelor electorale amplasate legal este asigurată de organele de ordine publică din MAI.

Potrivit BEC, după încheierea campaniei electorale, este obligatorie "numai îndepărtarea materialelor electorale de orice tip din şi de pe clădirea sediului secţiei de votare". "Îndepărtarea materialelor de propagandă electorală de orice tip din şi de pe clădirea sediului secţiei de votare se dispune de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare şi se realizează prin persoanele desemnate de primar în acest scop".

Conform deciziei, dosarele conţinând procesele verbale privind rezultatele alegerilor se transportă numai sub paza personalului structurilor MAI.

În aceeaşi zi, BEC a decis ca cererile alegătorilor netransportabili din motive de boală sau invaliditate prin care se solicită deplasarea urnei speciale se depun cel mai târziu în preziua alegerilor.

Conform BEC, cererea de votare prin intermediul urnei speciale, formulată de alegător, trebuie datată şi semnată olograf şi va cuprinde numele, prenumele, data naşterii, codul numeric personal, domiciliul, seria şi numărul actului de identitate valabil, precum şi adresa la care se află.

Birourile electorale ale secţiilor de votare vor asigura, între 18.00 şi 20.00 ale zilei de 25 mai, prezenţa la sediul secţiei de votare, pentru a putea primi cererile de deplasare a urnei speciale.

O altă decizie a BEC a vizat procedura de acreditare a observatorilor interni şi a reprezentanţilor interni ai mass-media la alegerile din 26 mai. Astfel, acreditarea acestora se face de către birourile electorale judeţene, birourile electorale ale sectoarelor municipiului Bucureşti şi biroul electoral pentru secţiile de votare din străinătate, la cererea scrisă a conducerii organizaţiilor neguvernamentale din România, respectiv a conducerii instituţiilor mass-media din România, făcută până cel târziu cu 5 zile înaintea zilei de referinţă, conform http://europarlamentare2019.bec.ro. AGERPRES/(Documentare-Horia Plugaru; editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Anda Badea)