La 9 mai 2019, marele tenismen şi om de afaceri Ion Ţiriac împlineşte 80 de ani.

S-a născut în Braşov. A urmat Liceul ''Andrei Şaguna'' din oraşul natal, după care a absolvit, în 1965, Institutul de Cultură Fizică şi Sport din Bucureşti, în prezent, Academia Naţională de Educaţie Fizică şi Sport, cu titlul de profesor de educaţie fizică şi sport, specializarea în tenis şi baschet.

În copilărie, a fost campion la tenis de masă. Prima consacrare în sportul de performanţă a avut-o însă ca hocheist. Între 1958-1964, s-a remarcat ca jucător de hochei profesionist în cadrul clubului Ştiinţa Bucureşti, participând cu echipa naţională a României la Campionatele Mondiale de Hochei pe Gheaţă şi reprezentând România la Olimpiada de Iarnă de la Innsbruck din 1964, potrivit "Enciclopediei educaţiei fizice şi sportului din România" (Coord. Alexe Nicu, Ed. Aramis, 2002).

În paralel, între 1957 şi 1972 activează ca jucător de tenis la Steagul Roşu Braşov şi Dinamo Bucureşti, câştigând peste 40 de titluri. În 1957, a fost finalist, cu echipa ţării noastre, în Cupa Galeea (CE de tenis pe echipe, la tineret).

Foto: (c) ION DUMITRU/AGERPRES FOTO

A jucat 109 meciuri de tenis în Cupa Davis, între 1959-1977, dintre care a câştigat 70. A fost prezent de trei ori în finalele Cupei Davis: 1969, 1971, 1972.

Anul 1970 a fost unul dintre cei mai buni ani ai carierei sale sportive. Atunci, împreună cu Ilie Năstase, a câştigat turneul de dublu de la Roland Garros, învingându-i pe americanii Arthur Ashe şi Charlie Pasarell cu 6-2, 6-4, 6-3.

A fost câştigător, finalist sau semifinalist în meciurile de simplu, dublu sau dublu mixt la Roland Garros, Wimbledon, Roma, Monte Carlo, Hamburg, Madrid, Salzburg, Bangalore, Cairo, Calgary etc. Are în palmares 27 de victorii în partidele de dublu susţinute în turneele open la care a participat.

Foto: (c) ION DUMITRU/AGERPRES FOTO

În urma acestor performanţe, Ion Ţiriac a primit titlul de ''Maestru Emerit al Sportului'', arată tiriacholdings.ro.

După retragerea din activitatea competiţională, a continuat să se implice în viaţa sportivă din posturile de antrenor, promoter, manager, consultant şi organizator de turnee de tenis.

Printre sportivii de succes cu care a lucrat se numără: Guillermo Vilas, care a ajuns până pe locul 2 în clasamentul ATP; Henri Leconte, care a ajuns pe locul 5, remarcându-se în special în partidele de dublu cu Yanick Noah şi ca reprezentant al Franţei în meciurile de Cupa Davis; Virginia Ruzici, câştigătoarea din 1978 a turneului Roland Gaross; Gianni Ocleppo, cel care a câştigat titlul la Linz în 1981; Dinara Safina, finalistă a trei turnee de Grand Slam şi rusul Marat Safin, care şi-a început cariera de tenisman în 1997, iar în 2000 a câştigat primul său turneu de Grand Slam la US Open, urmat, în 2005, de câştigarea Open-ului Australian.

Alte două nume mari ale sportului alb cu care Ion Ţiriac a lucrat sunt Boris Becker şi Goran Ivanisevic. Primul, manageriat de Ion Ţiriac între anii 1985 şi 1994, în ascensiunea spre poziţia de lider în tenisul mondial masculin, a devenit cel mai tânăr jucător din istoria Turneului de la Wimbledon care a câştigat acest Open la vârsta de 17 ani. În 1988, a câştigat 7 din 8 finale şi a condus Germania către prima sa Cupă Davis în faţa Suediei, devenind una dintre cele mai faimoase figuri din lumea tenisului. La rândul său, Goran Ivanisevic a reuşit performanţa de a câştiga la Wimbledon în 2001 beneficiind de un wild card, fiind de asemenea finalist în anii 1992, 1994 şi 1998, ajungând până pe poziţia a 2-a în clasamentul ATP.

Ion Ţiriac a acţionat ca promotor al sportului în SUA şi Europa, fiind consultant tehnic al mai multor companii în acelaşi domeniu.

Astfel, datorită lui, până în 2007 se desfăşoară timp de 30 de ani primul turneu la Kitzbuhel, Austria. Între anii 1985-2002, are loc la Stuttgart unul dintre cele mai importante turnee masculine, Super 9 ATP. În 1996, Ion Ţiriac aduce în România licenţa pentru turneul Open România, pentru care a fost consultant şi promoter până în anul 2003, competiţia devenind cel mai mare eveniment de acest tip din Europa de Est. A fost, de asemenea, consultant şi coordonator al turneului de la Hanovra Masters ATP, între 1996-2000. Între anii 2003-2008, Ion Ţiriac se implică şi în Mutua Madrilena Masters de la Madrid, care a devenit, din 2009, eveniment combinat ATP şi WTA, singurul turneu din lume cu 3 terenuri centrale în aer liber şi 2 acoperite, potrivit tiriacholdings.ro.

Ion Ţiriac s-a implicat chiar şi în domeniul nataţiei, în colaborare cu News Corporation contribuind la promovarea unor evenimente organizate de Federaţia Internaţională de Nataţie.

Foto: (c) GEORGE CALIN/AGERPRES FOTO

În perioada 1998-2004, Ion Ţiriac a fost preşedintele Comitetului Olimpic Român şi preşedintele de onoare al Asociaţiei Române de Tenis. În acest interval, România a câştigat 26 de medalii la Olimpiada de la Sydney din anul 2000 şi 19 medalii la cea de la Atena, din 2004. A fost preşedintele Fundaţiei Olimpice Române, organizaţie non-profit, apolitică şi neguvernamentală, înfiinţată pe lângă Comitetul Olimpic şi Sportiv Român în anul 1998, pentru a maximiza activităţile de finanţare necesare sportului românesc în general, şi federaţiilor sporturilor olimpice, în special.

Debutul în afaceri al lui Ion Ţiriac s-a produs în 1988, când s-a înfiinţat, la Monte Carlo, societatea Elite Management, destinată promovării activităţilor sportive susţinute de acesta. În 1990, a pus bazele Băncii Comerciale Ion Ţiriac, devenită, ulterior, Unicredit Ţiriac Bank. În 1994, a creat prima societate de asigurări din România, cunoscută, în prezent, sub numele de Allianz Ţiriac Asigurări. În 1995, a contribuit la aducerea pe piaţa autohtonă a Metro Group. În 1997, a luat fiinţă Grupul Ţiriac, ce reuneşte divizia auto cu licenţă de import pentru patru mărci consacrate de automobile; divizia de imobiliare, cea financiară şi cea aeriană. Grupul cuprinde şi servicii de pază şi protecţie, precum şi compania IFMA, producătoare de ascensoare.

Printre activităţile caritabile întreprinse de omul de afaceri român se numără construirea Fundaţiei Casa Copilului din Braşov, ce are sub îngrijire peste 50 de copii şi peste 20 de persoane vârstnice.

În data de 7 decembrie 2016, a fost inaugurat Patinoarul Telekom Arena, operat de Fundaţia Ţiriac şi construit la iniţiativa lui Ion Ţiriac. Este singurul patinoar din zona Bucureşti-Ilfov dezvoltat conform celor mai recente norme olimpice internaţionale şi în acord cu indicaţiile Federaţiei Internaţionale de Hochei, potrivit fundatiaiontiriac.ro.

A primit mai multe titluri şi distincţii, în semn de apreciere pentru întreaga sa carieră. În decembrie 1971, a primit Ordinul Muncii Clasa I. Implicarea în dezvoltarea şi promovarea sportului românesc în ţară şi peste hotare a determinat decorarea sa de către Preşedinţia României cu următoarele distincţii: Ordinul Serviciul Credincios în Grad de Mare Ofiţer (în noiembrie 2000), Ordinul ''Meritul Sportiv'' clasa I (martie 2004) şi Ordinul ''Steaua României'' în Grad de Cavaler (în septembrie 2004).

Foto: (c) GRIGORE POPESCU/AGERPRES FOTO

Din martie 2003, este Doctor Honoris Causa al Universităţii de Vest din Timişoara. La 20 noiembrie 2014, Ion Ţiriac a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti.

În iulie 2013, Ion Ţiriac a fost inclus în ''International Tennis Hall of Fame'', cea mai înaltă distincţie posibilă într-un sport, prin care se recunoaşte contribuţia adusă prin joc sau prin alte activităţi la dezvoltarea tenisului pe plan mondial, conform atptour.com.

Ion Ţiriac a fost primul român care, în 2007, a intrat în topul miliardarilor întocmit de Forbes, pe locul 840. În 2018, s-a situat pe poziţia 1867 a aceluiaşi clasament. Ion Ţiriac rămâne şi în 2019 singurul român inclus în topul Forbes, cu o avere de 1,2 miliarde de dolari, care îl plasează pe locul 1818 la nivel mondial.

Foto: (c) SILVIU MATEI/AGERPRES FOTO

Este un pasionat colecţionar de automobile de excepţie, fiind singurul din lume care deţine două exemplare de Rolls-Royce Phantom IV. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Alexandru Cojocaru)