La 6 mai 1639 se termina construcţia bisericii mănăstirii "Sfinţii Trei Ierarhi" din Iaşi, ctitoria lui Vasile Lupu, domn al Moldovei între 1634-1653.

Zidirea bisericii mănăstirii ''Sfinţii Trei Ierarhi'' a început, probabil, în anul 1635 şi s-a terminat sigur în anul 1639, după cum arată pisania în limba slavonă aşezată deasupra uşii de la sud, prin care se intră în pridvor: ''...Io Vasile voievod, cu mila lui Dumnezeu domnul ţării Moldovei şi cu doamna noastră Tudosca şi cu dăruiţii de Dumnezeu copii, Ion voievod şi Maria şi Ruxanda, am zidit această sfântă rugă, în numele sfinţilor trei ierarhi Vasile cel Mare, Grigore Teologul şi Ion Gură de Aur. Şi s-a sfiinţit cu mâna arhiepiscopului Varlaam la 7147 (1639) mai 6'', se arată în lucrarea ''Biserica Trei Ierarhi'', autor N. Grigoraş (Editura Meridiane, Bucureşti, 1965).

Ansamblul mănăstiresc ''Sfinţii Trei Ierarhi'' cuprindea biserica (cea cunoscută şi sub numele de ''Trisfetitele''), ''Sala Gotică'' (trapeza), casele egumeneşti, clopotniţa şi tiparniţa. Din construcţiile vechi s-au păstrat până azi doar biserica şi ''Sala Gotică''.

Foto: (c) Adrian Cuba / AGERPRES FOTO

Mănăstirea ''Sfinţii Trei Ierarhi'' a avut mult de suferit, de-a lungul timpului, de pe urma atacurilor străine, a incendiilor şi cutremurelor, şi, totodată, a cunoscut numeroase refaceri şi transformări.

În 1650 tătarii au incendiat Iaşii, atunci arzând şi mănăstirea, iar după acest episod ctitorul a restaurat-o, odată cu palatul domnesc. Mănăstirea a avut de suferit şi în anii 1686-1687, fiind incendiată de oştile polone ale lui Ioan Sobieski, apoi biserica a fost avariată de cutremurele din 1711, 1781, 1795 şi 1802.

Biserica mănăstirii a fost construită după tipul obişnuit al bisericilor moldoveneşti din prima jumătate a secolului al XVII-lea. De plan trilobat, biserica are interiorul împărţit în pridvor, pronaos, naos şi altar. Absidele naosului şi cea a altarului sunt semicirculare în interior şi poligonale în exterior. Cele două turle ale ei se înalţă una pe naos şi cealaltă pe pronaos.

În interior impresionează bogata decoraţie, proporţia şi ingeniozitatea concepţiei arhitecturale. Ambele uşi prin care se pătrunde în pridvor sunt încadrate în muluri de profilatură gotică încadrate, la rândul lor, în chenare dreptunghiulare, formate din trei muluri cu îndoituri la anumite distanţe, decorate cu capete de bouri şi scuturi sculptate în piatră. În timpanele ambelor uşi se află câte o icoană lucrată în mozaic, conform lucrării menţionate mai sus.

Pridvorul bisericii, cu arcuri transversale şi longitudinale prevăzute cu nervuri, formate din împletituri sucite cu câte trei ciubuce de piatră, are două calote sferice, care se ridică, prin intermediul pandantivelor, pe arce în consolă. Pridvorul bisericii este bine luminat de trei ferestre mari.

Uşa prin care se intră în pronaos, cu aspect de portal, decorată cu cinci muluri de profilatură gotică, este încadrată în două rame dreptunghiulare, iar în timpanul uşii se află icoana nouă, lucrată în mozaic, a patronilor bisericii.

Foto: (c) Paul Buciuta / Arhiva istorică AGERPRES

În pronaos se găsesc, două câte două, în pereţii laterali, nişele sepulcrale, fiecare dintre ele fiind decorată cu două colonete sculptate şi cu un brâu aurit, terminat în arc frânt, format din două muluri, una simplă şi alta sculptată în solzi. Pronaosul este despărţit de naos prin trei arcade sprijinite pe două coloane puternice, cu capiteluri pătrate. Deasupra naosului se înalţă cea de-a doua turlă. Turlele bisericii sunt circulare în interior şi poligonale în exterior şi au, fiecare, câte patru ferestre dreptunghiulare înguste.

Biserica ''Sfinţii Trei Ierarhi'' este construită în întregime din piatră cioplită cu o artă desăvârşită. Prin broderia în piatră care o îmbracă, această biserică este unică şi originală între toate celelalte monumente similare din arhitectura moldovenească a acelei perioade.

Zidurile monumentului au, cam la 2/3 din înălţime, un brâu torsadă caracteristic, format din trei muluri de piatră, cu îndoituri la distanţe egale. Aceste element decorativ este aplicat pe o bandă de marmură cenuşie, pe care sunt incizate ornamente în stil baroc, care iniţial au fost aurite, ca dealtfel toată decoraţia exterioară a bisericii. Faţadele sunt acoperite cu un decor sculptural continuu şi variat în compoziţie. Elementele decorative, aşezate în rânduri orizontale, sunt săpate în relief. Fiecare rând are un motiv ornamental deosebit. Firidele de deasupra brâului torsadă, încadrate în colonete subţiate la mijloc, au, sculptat, arborele vieţii, cu frunzele şi florile perfect stilizate.

Pentru pictarea bisericii, Vasile Lupu a comandat, mai întâi, unor pictori din Rusia, icoanele catapeteasmei, dintre care unele se păstrează până astăzi. Totodată, domnul Moldovei a intervenit pe lângă ţarul Mihail Romanov ca să fie trimişi în Moldova doi pictori în vederea executării picturii murale. În 1641 au sosit la Iaşi patru pictori din Rusia care, împreună cu pictorii moldoveni Nicolae Zugravul şi Ştefan, au terminat pictarea bisericii în august 1642.

Foto: (c) Paul Buciuta / Arhiva istorică AGERPRES

Din cauza incendiilor şi cutremurelor, din pictura originară s-au păstrat doar fragmente care au fost expuse în ''Sala Gotică'', în vechea Catedrală a Mitropoliei din Iaşi, care a fost transformată în muzeu. Astfel, în ''Sala Gotică'' se păstrează un admirabil portret al lui Vasile Lupu, portretele primei sale soţii, Tudosca şi ale copiilor lor Ioan şi Ruxandra.

''Sala Gotică'', fosta trapeză (sala de mese) a mânăstirii, este de plan dreptunghiular, împărţită în două încăperi, acoperită cu bolţi susţinute de console. În exterior se remarcă chenarele de piatră ale ferestrelor încadrate de muluri. ''Sala Gotică'' a fost avariată în urma unui cutremur din 1829, precum şi în 1888, în urma unui incendiu. În anul 1890 la ''Sala Gotică'' au început lucrările de restaurare conduse de Lecomte du Nouy.

Turnul-clopotniţă, azi dispărut, a fost terminat în 1638, aşa cum reiese din pisanie. Candelabrul principal al bisericii, compus din 16 piese de argint aurit, a fost topit în anul 1851, se mai menţionează în lucrarea amintită.

Foto: (c) Adrian Cuba / AGERPRES FOTO

Mânăstirea şi biserica ''Sfinţii Trei Ierarhi'' au adăpostit o bogată colecţie de obiecte de cult, manuscrise, broderii executate din mătase sau catifea, în fir de aur şi argint, mobilier etc., de o mare valoare artistică.

În biserica ''Sfinţii Trei Ierarhi'' din Iaşi se află mormintele lui Vasile Lupu, ctitorul aşezământului, şi al soţiei sale Tudosca. De asemenea, se mai găsesc aici osemintele domnitorilor Dimitrie Cantemir (1710-1711) şi Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Tot aici au fost aduse în 1641, de către domnul Moldovei Vasile Lupu, moaştele Cuvioasei Parascheva, care au fost apoi strămutate, după mai bine de două secole, în noua catedrală mitropolitană din Iaşi.

Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) a iniţiat, în perioada 2011-2012, conservarea şi restaurarea a trei fragmente de pictură murală extrase de la biserica ''Sfinţii Trei Ierarhi'' în timpul lucrărilor de restaurare realizate de arhitectul Lecomte du Nouy la sfârşitul secolului al XIX-lea - începutul secolului al XX-lea. Aceste fragmente de pictură murală au fost prezentate în luna iulie 2014 la MNIR în cadrul microexpoziţiei ''Exponatul lunii''. Tot în 2014, Romfilatelia a sărbătorit printr-o emisiune de mărci poştale împlinirea a 375 de ani de la construcţia bisericii mănăstirii "Sfinţii Trei Ierarhi". AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Daniel Olteanu, editor online: Daniela Juncu)