"Pelleas şi Melisande" ("Pelléas et Mélisande") este o dramă lirică în 5 acte şi 19 tablouri semnată de compozitorul francez Achille-Claude Debussy (1862-1918), după un libret al scriitorului belgian de limbă franceză Maurice Maeterlinck (1862-1949).

Povestea începe în momentul în care Prinţul Golaud, rătăcit în pădure după o partidă de vânătoare, o găseşte pe misterioasa Melisande, în apropierea unui izvor din apele căruia se întrezăreşte o coroană. Cei doi se căsătoresc, deşi prinţul nu ştia mai nimic despre soţia sa. Golaud o duce pe Melisande la castelul bunicului lui, Regele Arkel, care domnea în imaginarul ţinut Allemonde. Aici, însă, tânăra prinţesă îl cunoaşte pe fratele vitreg al soţului ei, Prinţul Pelleas, de care se simte imediat atrasă.

Golaud devine din ce în ce mai suspicios, îşi spionează fratele şi nevasta, până când Pelleas decide să plece de la castel. Îi cere Melisandei o ultimă întâlnire iar aceasta acceptă, deşi era conştientă de ceea ce putea să urmeze.

În timpul întâlnirii dintre Pelleas şi Melisande, cei doi îşi mărturisesc, în premieră, dragostea şi se sărută. În acest moment, Golaud apare în scenă şi îşi omoară fratele cu sabia. Melisande reuşeşte să scape. Deşi nu fusese grav rănită, în zilele următoare pare lovită de o boală necunoscută.

Actul final al operei începe cu Melisande zăcând în pat, la scurt timp după ce a dat naştere unei fetiţe. Golaud este ros de remuşcări, dar nu renunţă la dorinţa de a afla adevărul despre ceea ce s-a întâmplat între fratele şi soţia lui. Melisande refuză să răspundă şi, la scurt timp, moare, lăsându-l pe Golaud pradă regretelor şi neliniştilor.

"Pelleas şi Melisande" este singura operă completă scrisă de Claude Debussy. A avut premiera la 30 aprilie 1902, la Salle Favart din Paris, cu Jean Perier în rolul lui Pelleas şi Mary Garden în rolul Melisandei.

În 1911, Maurice Maeterlinck a fost distins cu Premiul Nobel pentru Literatură, "pentru multilateralele sale activităţii literare dar în special pentru operele de dramaturgie, care se disting prin bogăţia imaginaţiei şi fantezia poetică ce dezvăluie, uneori sub formă de basm, o profundă inspiraţie", potrivit nobelprize.org. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Irina Giurgiu)