Ziua mondială de luptă împotriva bolii Parkinson (World Parkinson's Day) este marcată la 11 aprilie, fiind ziua de naştere a medicul James Parkinson, care a descris pentru prima dată această boală în lucrarea sa "Eseu despre paralizia tremurătoare" (1817). Simbolul zilei este o lalea roşie şi a fost lansat la 11 aprilie 2005, în cadrul Conferinţei de la Luxemburg.

Scopul marcării în fiecare an a acestei zile este acela al creşterii nivelului de informare despre Parkinson şi al impactului acestei boli asupra celui suferind, dar şi asupra familiei şi societăţii. Pacienţii în stadii avansate de boală devin din ce în ce mai mult dependenţi de ajutorul şi susţinerea semenilor. O mai bună informare va reduce stigma asociată bolii, va creşte înţelegerea şi sprijinul comunităţii şi va conduce la creşterea calităţii vieţii pentru cei afectaţi, potrivit site-ului dedicat zilei, www.whathealth.com. Boala Parkinson este una dintre afecţiunile cu implicaţii pe toate nivelurile: fizic, psihic şi emoţional, dar şi social şi economic.

Marcată prin manifestări pe parcursul întregii luni Asociaţia Europeană a Bolilor Parkinson sprijină două evenimente în 2019 - Summit-ul virtual dedicat bolii Parkinson - INSIGHT (11-13 aprilie 2019) şi campania #UNITED pentru Parkinson, o campanie de conştientizare, care face posibilă comunicarea între persoanele cu Parkinson la nivel mondial. Summit-ul mondial online, organizat de programul australian PD Warrior, în perioada 11-13 aprilie 2019, aduce împreună experţi, cadre universitare, specialişti şi, totodată, persoanele care trăiesc cu această boală, precum şi pe îngrijitorii acestora.

Pentru 2019 Asociaţia Europeană a Bolilor Parkinson a lansat în premieră Concursul de poezie al revistei online Parkinson's Life, invitând cititorii să trimită un poem original ce explorează orice aspect al bolii Parkinson, de la simptome la stilul de viaţă, tabu sau îngrijirea unei persoane iubite, potrivit www.epda.eu.com.

Boala Parkinson este o boală degenerativă, caracteristică omului, ce survine în urma distrugerii lente şi progresive a neuronilor. Întrucât zona afectată joacă un rol important în controlul mişcărilor, pacienţii prezintă gesturi rigide, sacadate şi incontrolabile, tremor şi instabilitate posturală. Cele trei semne ale bolii Parkinson sunt: tremorul de repaus, rigiditatea şi bradikinezia. Dintre acestea, două sunt esenţiale pentru stabilirea diagnosticului. Instabilitatea posturală este al patrulea semn, dar survine tardiv, de obicei după opt ani de evoluţie a bolii.

Maladia Parkinson este cea mai răspândită boală neurodegenerativă după Alzheimer.

La scară mondială, peste 300.000 de persoane sunt diagnosticate anual cu boala Parkinson, înregistrându-se o incidenţă de 10 la 100.000, statisticile raportând un număr al acestor pacienţi la aproximativ 6,5 milioane persoane după cum s-a menţionat în cadrul celei de a XIV-a ediţii a Congresului Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii şi a celei de a XVI-a ediţii a Congresului Academy for Multidisciplinary Neurotraumatology desfăşurate în perioada 4-5 octombrie 2018, la Malaga, în Spania.

Un studiu realizat în Olanda şi publicat, în cursul lunii octombrie 2018, în "Journal of Neurology Neurosurgery and Psychiatry", arată că o femeie din două şi un bărbat din trei riscă să dezvolte o afecţiune neurologică - accident vascular cerebral (AVC), demenţă sau Parkinson, menţionând, totodată, că măsurile de prevenţie, ar permite amânarea cu câţiva ani a apariţiei bolilor neurologice şi ar putea reduce riscul cu 20% până la 50%.

Tulburările legate de boala Parkinson apar cel mai adesea între 50 şi 70 ani. Vârsta medie de apariţie a bolii este de 57 ani. AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu; editor: Liviu Tatu, editor online: Alexandru Cojocaru)