Prima zi a lunii aprilie este cea în care ar trebui să ne aşteptăm să cădem victimele unei farse sau unei şotii, căci, de jur împrejurul lumii, 1 aprilie este cunoscută ca Zi a păcălelilor. I se mai spune şi Ziua nebunilor, lucru ce reiese în mod evident din denumirea din limba engleză, respectiv ''April Fool's Day''.

Cu toate că originea acestui obicei nu este certă, există o serie de ipoteze cu privire la apariţia sa. Cea mai cunoscută dintre ele face referire la faptul că, începând cu secolul al VII-lea şi până în 1564, când s-a dat Edictul de la Roussillon de către regele Carol al IX-lea, data de început a anului varia de la o regiune la alta, cel mai adesea fiind la 25 martie, zi în care creştinii celebrează Sărbătoarea Buneivestiri, sau la 1 aprilie. Carol al IX-lea a înţeles că are nevoie de o regularizare a calendarului pentru întreg teritoriul Franţei, iar prin Edictul de la Roussillon, anul urma să debuteze la 1 ianuarie. O unificare a calendarului s-a făcut, însă, progresiv, în întreaga Europă, modificarea fiind aprobată şi decretată, de către papa Grigore al XIII-lea, al cărui nume îl poartă acest calendar, la 24 februarie 1582, notează site-urile www.lemonde.fr şi www.dictionary.com.

Trecerea de la vechiul calendarul iulian la cel gregorian a creat ceva probleme de adaptare, oamenii continuând să-şi trimită felicitări şi să-şi facă urări tot pe 1 aprilie, drept pentru care au fost numiţi "nebuni de aprilie", de unde şi denumirea de Ziua nebunilor (April Fools' Day) sau Ziua păcălelilor. Cu timpul, felicitările trimise pentru Anul Nou la 1 aprilie au început să fie considerate farse, fiind însoţite adeseori de cadouri hazlii.

O altă teorie sugerează că Ziua păcălelilor i se datorează lui Geoffrey Chaucer, care, în lucrarea sa, ''The Canterbury Tales'', ar fi făcut o referire ilară la data de 32 martie sau 1 aprilie. Marii cărturari consideră însă, că aceasta s-a datorat unei simple greşeli de scriere.

Ziua de 1 aprilie este recunoscută ca Zi a păcălelilor în majoritatea ţărilor lumii. Marcată mai întâi în Europa, a trecut peste ocean şi s-a răspândit apoi în majoritatea ţărilor de pe glob. Este, totuşi, sărbătorită cu preponderenţă în Europa şi în America şi mai puţin de civilizaţiile orientale.

În Franţa, Ziua păcălelilor a fost marcată pentru prima dată în secolul al XVI-lea, pe timpul domniei lui Carol al IX-lea, când s-a schimbat data Anului Nou. Atât în Franţa, cât şi în Belgia, Italia şi Olanda, celor păcăliţi li se spune ''Poisson d'Avril'' (peşte de aprilie) şi trebuie să poarte întreaga zi o hârtie în formă de peşte, prinsă pe spate cu un ac de gămălie.

Originea acestei denumiri nu este nici ea foarte clară, dar, conform unei prezentări făcute de lingvistul Pierre-Marie Quitard în ''Dictionnaire des proverbes et des locutions proverbiales de la langue française'' (1842), una dintre ipoteze aminteşte de un prinţ din Lorena, care, căzut prizonier într-un castel din Nancy din ordinul lui Ludovic al XIII-lea, ar fi reuşit să se salveze traversând înot râul Meurthe, chiar pe data de 1 aprilie. O altă explicaţie s-ar datora faptului că sezonul de pescuit se deschide la începutul lunii aprilie, dată la care peştii nu sunt foarte numeroşi, dar sunt dificil de prins. Farsele şi şotiile făcute în această zi reprezintă, astfel, o aluzie la obiceiul de a păcăli persoanele credule, oferindu-le o momeală care le scapă, precum le scapă şi peştii pescarilor în luna aprilie. Denumirea ''Poisson d'Avril'' s-ar putea datora şi faptului că, din punct de vedere astrologic, în aprilie soarele părăseşte semnul zodiacal al "Peştilor".

În Germania, prima zi a lunii aprilie este considerată o zi a farselor nevinovate, care trebuie făcute, însă, doar până la mijlocul zilei. Se spune că nerespectarea acestei ore poartă ghinion, se arată pe site-ul www.fundootimes.com.

În Anglia, ''April Fools' Day'' a început să fie sărbătorită abia prin secolul al XVIII-lea, după ce a fost importată de la germani. Celui păcălit i se spune "noddy", iar în Scoţia, i se spune "April Gowk" sau "April cuckoo" (cuc de aprilie), pentru că aceasta este prima pasăre care vesteşte sosirea primăverii. De altfel, în Scoţia, Zilei păcălelilor i se mai spune "Hunt-the-Gowk Day" şi ţine, de fapt, două zile. În prima zi, se fac farse, doar până la miezul zilei, iar în cea de-a doua zi, se obişnuieşte să li se pună celor păcăliţi câte o coadă din hârtie, ataşată pantalonilor sau fustei.

Sărbătorirea acestei zile este larg răspândită şi la americani, unde cele mai populare farse sunt legatul şireturilor şi înlocuirea zahărului cu sare. Această zi este marcată şi în Japonia, doar că acolo i se spune "ziua păpuşilor" sau "ziua bucuriei celor mici" şi se respectă obiceiul de a li se oferi acestora, în dar, păpuşi.

În alte ţări, această zi este sărbătorită la date diferite. Astfel, în Danemarca şi în Suedia este marcată la 1 mai. În Spania şi în unele state din America Latină, nu se sărbătoreşte Ziua păcălelilor, dar la 28 decembrie se marchează o zi asemănătoare, ce poartă numele ''Dia de los inocentes'' (ziua celor naivi), se arată pe site-ul newsfeed.time.com.

La noi în ţară, Ziua păcălelilor se sărbătoreşte începând cu secolul al XIX-lea. Potrivit site-ului radioromaniacultural.ro, se obişnuieşte ca farsele să fie făcute tot până la ora prânzului, altfel acestea aduc ghinion păcăliciului. Tradiţia spune că dacă o fată frumoasă reuşeşte să te păcălească, trebuie să o iei de nevastă sau măcar să fii prietenul ei. Dar nu este indicat să te căsătoreşti la 1 aprilie, pentru că bărbatul însurat în această zi va fi toată viaţa sub papucul nevestei. Copiii născuţi la 1 aprilie vor avea succes pe aproape toate planurile, dar ar fi bine să stea departe de jocurile de noroc. AGERPRES/(Documentare - Andreea Onogea, editor: Cerasela Bădiţă, editor online: Alexandru Cojocaru)