logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

contact@agerpres.ro

27 martie 1918 - Ziua Unirii Basarabiei cu România

Image

Sfatul Ţării, întrunit în şedinţă solemnă la Chişinău, a votat, la 27 martie/9 aprilie 1918, unirea provinciei româneşti Basarabia cu România.

Preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ, care a anunţat rezultatul votului (86 de voturi pentru, trei împotrivă, 36 de abţineri şi 13 absenţi) a semnat, împreună cu secretarul Ion Buzdugan, Declaraţia de Unire, potrivit volumului ''Istoria României în date'' (Editura Enciclopedică, 2003), în care se specifica: ''Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România".

Martor al marelui eveniment, prim-ministrul României, Alexandru Marghiloman, a declarat în numele poporului român şi al regelui Ferdinand I (1914-1927), că ia act de votul cvasiunanim al Sfatului Ţării şi proclamă Basarabia unită cu România: ''Basarabia este de acum unită pe veci cu România''. În telegrama trimisă de regele Ferdinand I Sfatului Ţării se arăta: ''Sentimentul naţional ce se deşteptase atât de puternic în timpurile din urmă în inimile moldovenilor de dincolo de Prut a primit prin votul înălţător al Sfatului Ţării o solemnă afirmare. Un vis frumos s-a înfăptuit''.

 


Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO


Prin pacea ruso-turcă de la Bucureşti (16/28 mai 1812), în urma căreia ţinutul dintre Prut şi Nistru asupra căruia administraţia rusă extinsese numele de Basarabia, dat anterior numai părţii de sud al acestui teritoriu, a fost anexat de Rusia. Acest teritoriu românesc avea o suprafaţă de 44.422 km pătraţi, notează volumul ''Istoria Basarabiei. De la începuturi până în 1998'' (Editura Semne, Bucureşti, 1998).

În primele decenii ale ocupaţiei, Basarabia a fost supusă unei perioade de integrare treptată în Rusia, potrivit volumului ''Istoria românilor. Constituirea României moderne (1821-1878)'' (Vol II. TOM I, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2003). La început, autorităţile au desfăşurat o politică moderată, respectându-se specificul etnic al provinciei, limba, tradiţiile şi obiceiurile locale, drepturile şi privilegiile stărilor sociale. Conducerea provinciei a fost încredinţată unui guvern provizoriu. Boierul moldovean Scarlat Sturdza, care intrase în serviciul Rusiei, obţinând gradul de general, a fost pus pentru o perioadă în fruntea administraţiei. Administraţia civilă era supusă autorităţii guvernatorului general militar, iniţial cu reşedinţa la Tighina şi, apoi, la Chişinău. Oraşului Chişinău, prin ucazul din 1818, i se acordase rangul de capitală.

Totodată, prin ''Aşezământul obrazovaniei oblastiei Basarabiei'' (1818), promulgat la Chişinău de către ţar, era exprimată intenţia de a se respecta autonomia provinciei şi guvernarea acesteia în conformitate cu obiceiurile vechi. Conform volumului ''Istoria românilor. Constituirea României moderne (1821-1878)'', ''aşezământul'' din 1818 a reprezentat un statut fundamental adevărat, larg şi liberal, care situa Basarabia (în cuprinsul Imperiului) alături de Polonia, Finlanda şi Georgia care primiseră aceleaşi reglementări. După generalul Bahmatiev, în postul de guvernator militar al Basarabiei au urmat generalul Inzov, iar, din 1823, prinţul Voronţov, fost guvernator militar al Odessei.

Perioada consemnată de istorici drept o ''eră liberală'' s-a încheiat odată cu moartea ţarului Alexandru I. Noul ţar, Nicolae I, a cărui domnie a fost inaugurată în 1825, a impus un regim de aspre restricţii politice, de opresiune şi chiar de exterminare naţională. ''Aşezământul obrazovaniei oblastiei Basarabiei'' a fost abrogat în 1828 şi a fost înlocuit cu aşa-zisul Regulament al lui Voronţov, sancţionat de ţar la 29 ianuarie/10 februarie 1829. Autonomia Basarabiei a fost desfiinţată. Întreaga putere a trecut în mâna guvernatorului general. Limba română a fost înlăturată din efectuarea actelor publice, iar deţinerea slujbelor în administraţie a fost condiţionată de cunoaşterea limbii ruse. Se poate spune că nu întâmplător, lichidarea regimului românesc din Basarabia a coincis cu instaurarea în Principate a protectoratului Rusiei ţariste, în urma tratatului de la Adrianopol. Basarabia urma să să fie administrată la fel ca guberniile Rusiei.

 


Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO


Anul 1848, anul marilor revoluţii europene, a reprezentat şi pentru Basarabia momentul unei afirmări a sentimentului naţional românesc. Un grup de intelectuali moldoveni a cerut autorităţilor ţariste permisiunea de a tipări un ziar în limba naţională intitulat semnificativ ''Românul''. Guvernul rus a refuzat aprobarea acestei cereri. Acest act a căpătat o şi mai mare valoare, deoarece, în acel an, în Basarabia au fost aduse numeroase trupe ţariste, cu scopul de a opri valul revoluţionar, potrivit volumului ''Istoria Basarabiei. De la începuturi până în 1998'' (Editura Semne, Bucureşti, 1998). Conducătorii mişcărilor de revendicări politice, economice şi sociale au avut în vedere, în permanenţă, întregul teritoriu locuit, deci şi spaţiul cuprins între Nistru şi Prut.

În urma Congresului de Pace de la Paris din 1856, ruşii, învinşi în Războiul Crimeii (1853-1856) de coaliţia formată din Marea Britanie, Franţa, Imperiul otoman, Regatul Sardiniei, au retrocedat Moldovei, cele trei judeţe din sudul Basarabiei - Ismail, Bolgrad şi Cahul. Însă acestea au fost încorporate din nou Rusiei, în urma Congresului de Pace de la Berlin din 1878, convocat în vederea revizuirii Tratatului de la San Stefano (19 februarie/3 martie), cu toate că Convenţia ruso-română din aprilie 1877 prevăzuse în mod expres respectarea integrităţii teritoriale a României.

Prima revoluţie rusă din 1905-1907 a creat cadrul social şi politic pentru ca românii basarabeni să-şi poată organiza lupta pentru drepturile lor naţionale. Astfel, la 30 octombrie/12 noiembrie s-a constituit la Chişinău, din iniţiativa lui Pavel Dicescu, Pavel Gore, fraţii Suruceanu, C. Rusu, Emanoil Gavriliţă ş.a., Societatea moldovenească pentru răspândirea culturii naţionale, cu scopul lărgirii şi întăririi mişcării naţionale. Apoi, la 24 mai/6 iunie 1906, a apărut la Chişinău prima gazetă naţional-democratică, ''Basarabia'' (până la 18 februarie/3 martie 1907), sub direcţia avocatului Emanoil Gavriliţă. Ziarul a iniţiat o vie campanie pentru libertăţi democratice, introducerea limbii române în instituţiile de stat, revendicând în acelaşi timp o largă autonomie pentru Basarabia. În ultimul său număr publică poezia ''Deşteaptă-te române!''. Ulterior, în jurul acestui ziar s-a constituit nucleul Partidului Naţional-Democrat, care a elaborat un plan politic de oprire a rusificării românilor basarabeni. Printre colaboratori: Pan Halippa, Ioan Pelivan, Ion şi Th. Inculeţ, Alexei Mateevici etc.

La câteva luni de la izbucnirea revoluţiei din februarie 1917, a fost înfiinţat, la Chişinău, Partidul Naţional Moldovenesc al cărui program cuprindea revendicări social-politice (organizarea democratică a ţării, împroprietărirea ţăranilor) şi naţionale (obţinerea celei mai largi autonomii administrative, judecătoreşti, bisericeşti, şcolare şi economice a Basarabiei). Totodată, legile care priveau afacerile interne ale Basarabiei urmau a fi redactate de Dieta provincială (Sfatul Ţării) potrivit vechilor cutume şi nevoilor ţări. Programul mai cuprindea: introducerea limbii române în administraţie, justiţie şi în şcolile de toate gradele, garantarea autonomiei bisericii basarabene, care să fie condusă de un mitropolit român basarabean, organizarea unei armate naţionale ş.a., consemnează lucrarea ''Istoria României în date'' (Editura Enciclopedică, 2003).

În toată Basarabia au avut loc adunări şi manifestaţii populare, congrese ale cadrelor didactice, preoţilor, cooperativelor săteşti etc., în care se cerea autonomia administrativă, religioasă, intelectuală şi economică a Basarabiei, alcătuirea unui organ legislativ - Sfatul Ţării, introducerea alfabetului latin, predarea în şcoli să se facă în limba maternă, etc.

Congresul Ostăşesc de la Chişinău (20 oct./2 nov.-27 oct./9 nov. 1917), la care au participat 898 de delegaţi reprezentând circa 300.000 de soldaţi aflaţi pe toate fronturile şi în toate armatele ruseşti, a proclamat autonomia teritorială şi politică a Basarabiei şi crearea Sfatului Ţării. În Sfatul Ţării au fost aleşi 195 de deputaţi (150 români basarabeni şi 45 de reprezentanţi ai minorităţilor).

 


Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO


Lucrările Sfatului Ţării s-au desfăşurat la Chişinău, între 21 noiembrie/4 decembrie - 2/15 decembrie 1917. Preşedinte al Sfatului Ţării a fost ales Ion Inculeţ. În contextul nou creat, Sfatul Ţării, devenit organul suprem al puterii de stat în Basarabia şi Transnistria, a luat cele mai importante măsuri şi hotărâri, între care: apărarea populaţiei de anarhia şi jaful soldaţilor ruşi, numirea de comisari în fiecare judeţ, adunarea dezertorilor şi expulzarea lor în Rusia.

La 2 decembrie 1917, Sfatul Ţării a proclamat Basarabia drept Republica Democratică Moldovenească (în componenţa Republicii Federative Democratice Ruse), care prevedea şi ''includerea în componenţa sa a judeţelor populate de moldovenii din Transnistria''. Proclamaţia a fost redactată şi citită de Pantelimon Halippa, unul dintre fruntaşii luptei pentru cauza Unirii Basarabiei cu România. La începutul anului 1918, Pantelimon Halippa se afla în fruntea curentului unionist, având o contribuţie esenţială la acţiunile care pregăteau unirea Basarabiei cu România.

La 24 ianuarie/3 februarie 1918, Sfatul Ţării întrunit în şedinţă solemnă a votat în unanimitate independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti, iar la 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Ţării a votat unirea cu România. La 9/22 aprilie 1918, regele Ferdinand a semnat Decretul regal de unire a Basarabiei cu România, contrasemnat de Alexandru Marghiloman, preşedintele Consiliului de Miniştri, şi Dem. Dobrescu, ministru de Justiţie. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; redactori Arhiva Foto: VLAD RUSEANU, editor: Marina Bădulescu, editor online: Alexandru Cojocaru)

Afisari: 50

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.


Alte știri din categorie

Documentare 13-05-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Stevie Wonder, una dintre legendele vii ale muzicii

Muzicianul Stevie Wonder s-a născut la 13 mai 1950, în localitatea Saginaw, Michigan, SUA. Numele său a fost ulterior modificat în Stevland Hardaway Morris, când s-a căsătorit mama sa, notează ww.allmusic.com. Născut prematur, a fost ținut în incubator. Faptul că a primit prea mult oxigen a dus la cicatrizarea și detașarea retinei sale și astfel și-a

Documentare 13-05-2025 10:00

Concursul muzical Eurovision 2025 (13, 15, 17 mai)

În 2025, are loc a 69-a ediție a concursului muzical Eurovision. Marea Finală a Eurovision 2025 va avea loc la St. Jakobshalle, Basel, sâmbătă, 17 mai, iar semifinalele au loc pe 13 și 15 mai. La această ediție vor participa 37 de posturi publice (Albania - RTSH, Armenia - AMPTV, Australia - SBS- asociat EBU, Austria - ORF, Azerbaidjan - Ictimai, B

Documentare 13-05-2025 09:00

Cea de-a 78-a ediție a Festivalului de Film de la Cannes (13-24 mai)

Ediția cu numărul 78 a Festivalului de Film de la Cannes debutează în ziua de 13 mai 2025, urmând să tragă cortina la 24 mai. Juriul competiției principale este prezidat de actrița franceză Juliette Binoche, potrivit festival-cannes.com. Posterul oficial al ediției prezintă o scenă din filmul

Documentare 13-05-2025 07:45

CITATUL ZILEI

'Orice își are ritmul propriu de schimbare. Moda se schimbă mai repede decât manierele, manierele mai repede decât moravurile, moravurile mai repede decât pasiunile și, în general, viața intelectuală, rațională, lucidă, mai repede decât cea afectivă, intențională, instinctivă.' - George Bernard Shaw ('Aforisme, paradoxuri, cuge

Documentare 13-05-2025 07:30

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 13 mai

Ortodoxe Sf. Mc. Glicheria; Sf. Serghie Mărturisitorul Greco-catolice Sf. m. Glicheria; Apariția Sf. Fecioare Maria la Fatima Romano-catolice Sf. Fc. Maria de la Fatima Sfânta Muceniță Glicheria este pomenită în calendarul creștin o

Documentare 13-05-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 13 mai

Este a 133-a zi a anului 2025. Au mai rămas 232 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 51 m și apune la 20 h 34 m. Luna răsare la 21 h 51 m și apune la 05 h 42 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Cerasela Bădiță)

Documentare 12-05-2025 10:00

Săptămâna mondială a siguranței rutiere (ONU) (12-18)

Săptămâna mondială a siguranței rutiere (ONU), aflată la cea de-a 8-a ediție, va avea loc în perioada 12-18 mai 2025 și va avea tema '#MakeWalkingSafe#MakeCyclingSafe', menționează www.who.int. Evenimentul are drept scop să îndemne factorii de decizie să încurajeze mersul pe jos, cu bicicleta și

Documentare 12-05-2025 09:30

12 mai - Ziua internațională a sănătății plantelor (FAO)

Sănătatea plantelor reprezintă fundamentul securității alimentare și este interconectată cu sănătatea umană, animală și a mediului. Plantele sănătoase oferă diete bogate în nutrienți pentru oameni și animale și contribuie la promovarea unui ecosistem echilibrat, subliniază Organizația pentru Alimentație și Agricultură. Plantele infectate cu dăunători pot

Documentare 12-05-2025 08:30

12 mai - Ziua internațională a asistenților medicali

La 12 mai este marcată Ziua internațională a asistenților medicali. Data aleasă reprezintă ziua de naștere a asistentei medicale Florence Nightingale, cea care a deschis, în 1860, prima școală pentru asistentele medicale, în apropierea Spitalului 'Saint Thomas' din Londra, realizând primul pas în pregătirea profesională și insti

Documentare 12-05-2025 08:00

12 mai - Ziua Vesak, a lunii pline (ONU)

Ziua Vesak (Ziua Lunii pline), sărbătorită în 2025 la data de 12 mai, este zi sacră pentru budiștii din întreaga lume, reprezentând ziua în care s-a născut Buddha, în 623 î. Hr. Ziua Vesak este marcată anual în ziua cu lună plină din mai, conform https://www.un.org/. Zi

Documentare 12-05-2025 03:30

CITATUL ZILEI

'Amabilitatea e în multe cazuri moneda falsă a bunătății. Bunătatea este întotdeauna amabilă; rareori însă amabilitatea e blândă și plină de bunătate.' - E.D.Ochoa, Cfr. Carlos Frontaura 'Maxime morale autografe' ('Spicuiri din înțelepciunea spaniolă', Editura Albatros, București, 1976)

Documentare 12-05-2025 03:15

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 12 mai

Ortodoxe Sf. Mc. Ioan Valahul; Sf. Ierarhi Epifanie, arhiepiscopul Ciprului, și Gherman, patriarhul Constantinopolului Greco-catolice Sf. ep. Epifanie al Ciprului; Sf. Gherman al Constantinopolului Romano-catolice Ss. Nereu și Ahile, m. *; Pancrațiu, m. Sfântul Mucenic Ioan Valahul este pomenit &

Documentare 11-05-2025 09:00

11 mai - Ziua tatălui în România

La 11 mai 2025 este sărbătorită Ziua tatălui în România. Această zi este marcată, conform prevederilor legii în vigoare (Legea nr. 319/2009), în cea de-a doua duminică a lunii mai. Propunerea legislativă pentru instituirea Zilei tatălui și a Zilei Mamei a fost adoptată de Senat la 9 iunie 2009 și de Camera Deputaților la 29 septembrie 2

Documentare 11-05-2025 08:00

11 mai - Ziua Națională a Portului Tradițional din România

La 11 mai 2025 este sărbătorită Ziua Națională a Portului Tradițional din România. Marcarea acestei zile a fost instituită prin Legea 102/2015. ''Tradiția reprezintă un element primordial în identificarea existenței și evoluției istorice și socio-culturale a unei națiuni. Portul tradițional, alături de alte elemente culturale ca muzica, dan

Documentare 11-05-2025 03:30

CITATUL ZILEI

'Arta unei țări reprezintă totalul virtuților sociale și al forțelor sale etice.' - J.Ruskin (''Reflecții și maxime'', Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989)