GLORIAE Art Gallery prezintă expoziția 'Arheologii feminine': Marilena Preda Sânc, Aurora Kiraly, Elena Scutaru, Roxana Trestioreanu

GLORIAE Art Gallery, prima galerie privată de artă din Craiova, anunță expoziția 'Arheologii feminine', dedicată artistelor Marilena Preda-Sânc, Aurora Kiraly, Elena Scutaru și Roxana Trestioreanu.

Vernisajul va avea loc vineri, 16 mai, de la ora 18:00, în prezența artistelor și a curatoarei Ruxandra Demetrescu. Ulterior, expoziția va putea fi văzută în toate spațiile galeriei, inclusiv în curtea interioară și în pavilion, până la 12 septembrie 2025.

În cadrul expoziției vor fi prezentate lucrări de pictură realizate de Marilena Preda Sânc, fotografii de Roxana Trestioreanu, fotografii și grafică de Aurora Kiraly, precum și sculpturi de Elena Scutaru.

Proiectul curatorial își propune să reviziteze critic tensiunea feminin/ feminist în cultura vizuală românească, pornind de la premisa că feminitatea rămâne cea mai problematică temă a teoriei feministe. Așa cum susținea Griselda Pollock, în condițiile în care femininul se compune ca paradigmă a alterității, volatilitatea acestuia scapă oricărei localizări conceptuale.

Astfel, cele patru autoare explorează/ exploatează propriul corp, portretul și autoportretul, în încercarea de afirmare a dreptului de recunoaștere și exhibare a specificității feminine. Lucrând în medii diferite, lucrările lor reflectă, așa cum afirma Marilena Preda-Sânc în 2013, 'problematici feministe centrate pe corpul femeii, înțeles ca univers spiritual, cultural, social de gen și ca spațiu al memoriei individuale, familiale, colective', corpul transformându-se într-o 'imagine/ un loc al libertății, o redefinire a identității femeii.'

Se remarcă, pe de altă parte, în cazul fiecăreia, o dimensiune retrospectivă, mai explicită la Aurora Kiraly, care expune seria de autoportrete timpurii Caleidoscop (1998) și remarcabilul proiect Arheologie feminină, realizat în 2000 împreună cu Magda Cârneci - care a inspirat, de altfel, titlul însuși al expoziției de față. Este o dimensiune implicită la Elena Scutaru, care a reluat anul trecut lucrări realizate între 1995-1997 sau, dimpotrivă, punctând, la Marilena Preda-Sânc - în tabloul Somnul (1986) - un reper/ martor timpuriu inconturnabil al unui univers pictural împlinit în ultimii ani, ori decupând o etapă distinctă din propria biografie artistică, în cazul Roxanei Trestioreanu (inaugurată la mijlocul anilor 2000 în proiecte fotografice).

În prefața catalogului primei expoziții feministe internaționale de amploare din România, organizată în 2013 la Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC) din București, Marilena Preda-Sânc mărturisea: 'am avut privilegiul de a trăi în aceeași țară, dar în două lumi diferite. În lumea comunistă, dominată de o ideologie coercitivă, izolaționistă și reducționistă, arta feministă exista doar în zona artei marginale, fragil reprezentată, frecvent supusă atacurilor, atât ale susținătorilor artei oficiale, cât și ale atitudinilor falocratice', concluzionând: 'Patriarhatul politic local/ global, modulat de secole prin legi statale, religie și educație, arogant, prezent încă, determină necesitatea existenței unui feminism militant, al unui ecofeminism local/ global într-un asumat esențialism al existenței, pentru a fi capabili să construim o societate umană echilibrată, armonioasă și mai puțin amprentată de violența bătăliilor falocratice devastatoare pentru Putere.'

Aceste mărturii constituie o luare de poziție explicită care se reflectă convingător în parcursul vizual al expoziției.

Marilena Preda-Sânc (n. 1955) este o artistă vizuală interdisciplinară. Din 1980, lucrările sale au fost prezentate internațional în muzee, video festivaluri, la conferințe, simpozioane, în galerii naționale și internaționale. Lucrările integrează forme de artă tradițională și noile media, investighează și vizualizează corpul/ mentalul/ sufletul/ comportamentele umane în relație cu natura, spațiul social/ politic/ reprezentațional. Artă să explorează problematicile feministe de gen/ bătrânețe/ femeia că leader în cheie eco-feministă. Este autoarea unor scrieri de specialitate centrate pe feminism, noile media și arta în spațiul public.

Roxana Trestioreanu (n. 1957) este artistă vizuală, curătoare, conferențiar universitar, fiind unul dintre fondatorii departamentului Fotografie și Imagine Dinamică din cadrul Universitatea Națională de Arte București. A participat la proiecte de cercetare inițiate de European League of Institutes of the Arts, Goethe - Institut etc. Începând cu 1985 se implică în organizarea de expoziții de artă și evenimente educaționale internaționale. A participat la expoziții organizate la Muzeul Ernst Budapesta, Szent Istvan Kiraly Museum Szekesfehervar și Muzeul Xantus Janos Museum Gyor din Ungaria; Muzeul de Arta Modernă Saint Etienne, Muzeul Național Brukenthal Sibiu, la Muzeul Național de Artă al României, Muzeul Național de Artă Contemporană din București etc. Lucrările sale se regăsesc în colecții publice și private.

Aurora Kiraly (n. 1970) este o artistă vizuală care lucrează la intersecția fotografiei cu desenul, arta textilă sau instalațiile, explorând modul în care mintea înregistrează, retrăiește, își amintește. Este interesată în special de explorarea teoriilor feministe în legătură cu crearea identității și statutul femeilor în societate. Lucrările sale se referă la conexiunile complexe dintre evenimente, sfera publică și privată a experienței. Cele mai recente lucrări explorează memoria unor spații cu încărcătură istorică și politică, având o preocupare constantă să reflecte asupra istoriei artei, urmărind creația artistelor din diferite perioade istorice. Lucrările sale se află în colecții de artă importante precum: Muzeul de Artă Modernă (MoMA), New York; Muzeul Național de Artă Contemporană București; Colecția de Artă Contemporană a Parlamentului European; precum și diverse colecții private din Europa și America de Nord.

Elena Scutaru (n. 1964), reprezentantă a generației anilor '90, activează la intersecția dintre sculptură, instalație, obiect, asamblaj și medii mixte. A participat la rezidențe artistice: Aachen (1993), Akademie der Bildenden Kunste și Kulturkontakt (Viena, 1994, 1999) și Cite Internaționale des Arts (Paris, 2015), prilejuri de a cunoaște și expune alături de mulți alți artiști internaționali. Interesată de estetică artei povera, aduce în creația sa aspecte ale vieții cotidiene și istorii personale în instalații prezentate la Muzeul Național de Artă Contemporană din București (Adăpost temporar, 2023), în spații de artă contemporană (Sandwich offSpace), galerii ale Uniunii Artiștilor Plastici din România și centre culturale din țară și străinătate. Proiectele de cercetare artistică personală au fost fructificate într-un program intens de participări la expoziții colective și personale. În 2019 este laureată a Premiului pentru Sculptură al Uniunii Artiștilor Plastici din România.

GLORIAE Art Gallery este situată în centrul istoric al Craiovei, pe str. Alexandru Macedonski nr. 49. După vernisaj, expoziția va putea fi vizitată de marți până vineri între orele 12:00 și 18:00, sâmbăta între orele 12:00 și 16:00.