Situl arheologic de la Troia adună mai mult de 3000 de ani de istorie şi oferă posibilitatea de a studia succesiunea civilizaţiilor antice şi documentarea relaţiilor populaţiilor dintre regiunile Anatolia, Marea Egee şi Balcani, fiind punctul de întâlnire al acestora.

Situl arheologic Troia este localizat pe colina Hisarlik, lângă coasta Mării Egee şi la 4.8 km distanţă de intrarea sudică a strâmtorii Dardanele, potrivit site-ului oficial al UNESCO, www.unesco.com. Vestigiile istorice sunt organizate pe niveluri ale săpăturilor. Stratul cel mai vechi cunoscut este Troia I, cu vestigii datând din Epoca bronzului timpuriu (sfârşitul mileniului al IV-lea î. Hr.).

Straturile arheologice Troia II - Troia V se caracterizează prin dezvoltare şi prin sistematizare a planului aşezării. În jurul anului 2000 î. Hr. oraşul trece printr-o revoluţie culturală iar construcţiile şi zidurile încep să fie realizate din piatră. Nivelul Troia IV (cca. 1700 î. Hr.) se întinde pe toată suprafaţa platoului Hisarlik. Oraşul a devenit unul dintre cele mai mari aşezări din regiunea Mării Egee iar bunurile de origine miceniană precum şi din restul Greciei atestă importanţa sa în comerţul epocii.

Stratul arheologic cel mai cunoscut al sitului arheologic Troia este VIIA. În acesta se găsesc dovezi de necontestat ale unui incendiu devastator precum şi rămăşiţe ale oamenilor decedaţi în mod violent, fiind asociat evenimentelor descrise de către poetul antic Homer în "Iliada". Troia a fost asediată de către o armată miceniană, însă nu pentru a o aduce înapoi acasă pe frumoasa Elena, soţia regelui Menelau, ci, se pare, pentru ca micenienii să poată controla Strâmtoarea Dardanele, cheia rutelor comerciale spre zona Mării Negre, mai menţionează sursa citată.

Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES FOTO

Oraşul a fost reconstruit şi, cel mai probabil, nu a mai beneficiat de supremaţia comercială a Epocii Bronzului, fiind abandonat la sfârşitul celui de-al doilea mileniu î. Hr. Cu toate acestea, istoria Troiei nu s-a oprit aici. Colonişti greci din insula Lemnos au repopulat aşezarea în sec. VIII î. Hr (stratul arheologic Troia VIII) iar în 306 î. Hr. devenea capitala unei ligi a oraşelor din regiunea Troada.

Romanii au considerat Troia (sau Ilion, numele său grecesc) oraşul-mamă al Romei. De aici s-ar fi refugiat Aeneas în Latium (centrul Peninsulei Italice), conform poemului "Eneida", scris de Virgiliu. Datorită acestui lucru, oraşul a fost scutit de taxe şi, deşi a mai suferit invazii, a prosperat, fiind părăsit definitiv abia în perioada în care Imperiul Otoman deja se stabilise în Asia Mică.

Situl arheologic a început să fie studiat din anul 1793, când a fost descoperit. Identificarea sa ca fiind cetatea Ilion a avut loc în 1810, iar apoi drept Troia în 1820. Faimosul arheolog Heinrich Schliemann a început săpăturile la Troia în 1870 iar până în 1890 a derulat şapte campanii arheologice la situl antic. Săpăturile au dat roade, în 1873 fiind descoperită o comoară, identificată eronat ca fiind "Comoara Regelui Priam" (deoarece stratul în care a fost descoperită este stratul Troia II, nu Troia VII, corespondent epocii Războiului troian şi a domniei lui Priam), mai menţionează site-ul UNESCO, www.unesco.org.

Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES FOTO

Între 1932 şi 1938, profesorul Carl W. Blegen de la Universitatea din Cincinnati a reuşit să identifice stratigrafia aşezării şi a început lucrări de conservare şi reconstrucţie in situ. Lucrările de conservare şi restaurare sunt conduse, începând din 1998, de către Universitatea din Tübingen însă beneficiază de participare internaţională.

Autenticitatea sitului arheologic nu poate fi pusă la îndoială deoarece a avut parte de foarte puţine operaţiuni de restaurare, în special asupra zidurilor de apărare, iar aceste acţiuni au fost făcute respectând principiul anastilozei, adică a folosirii materialelor originale, a tehnicilor şi a păstrării elementelor arhitecturale în procesul de reconstrucţie.

În 1998, la recomandarea ICOMOS (Consiliul Internaţional al Monumentelor şi Siturilor), UNESCO a inclus situl arheologic Troia în Lista Patrimoniului Mondial.

Sursa foto: Universitatea din Tubingen

AGERPRES/(Documentare - Daniel Olteanu, editor: Irina Andreea Cristea)