În 1919, apare, la Paris, "Mont de Piété" ("Muntele de pietate"), prima culegere de poezii a scriitorului francez André Breton (n. 1896-m. 1966).

"Mont de Piété" este una dintre primele publicaţii ale librăriei şi editurii "Au Sans Pareil", apărută în colecţia "Littérature". Ediţia a fost limitată la 125 de exemplare, dintre care 115 tipărite pe hârtie olandeză, iar 10 pe hârtie de provenienţă japoneză, potrivit www.edition-originale.com.

Volumul este ilustrat cu două desene inedite semnate de André Derain, reproduse unul într-o vignetă, cealaltă în frontispiciu, potrivit andrebreton.fr/bibliography.

Pictorul şi graficianul André Derain (n. 1880 - m. 1954), considerat unul dintre cei mai importanţi reprezentanţi ai fauvismului, interesat de grafica de carte, a ilustrat primul volum de poezii al lui Guillaume Apollinaire, "L'Enchenteur pourrissant" (1909) şi o colecţie de poeme ale lui Max Jacob în 1912, înainte de volumul de poezii al lui André Breton.

Pe prima pagină a volumului "Mont de Piété" sunt trecuţi anii "1913-1919", reprezentând perioada în care au fost scrise cele 15 poezii cuprinse în carte, dintre care 14 au fost publicate anterior în reviste, poemul nepublicat numindu-se "Une maison peu solide". În poezii se resimte influenţa versului mallarméan sau rimbaldian, dar şi ecoul unor ritmuri ale poeţilor Guillaume Apollinaire, Tristan Tzara sau Pierre Reverdy, înainte ca autorul să ajungă la o poetică originală, întemeiată pe imaginea neaşteptată, insolită, arbitrară, potrivit "Dicţionarului istoric critic al literaturii franceze" (Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1982).

Din această primă ediţie a volumului "Mont de Piété" au supravieţuit trecerii timpului doar câteva exemplare, după cum menţionează site-ul www.deproyart.com.

Poetul şi teoreticianul André Breton s-a născut la 18 februarie 1896, la Tinchebray, Orne. A avut ocazia, în perioada tinereţii, să-l cunoască pe scriitorul Paul Valéry şi a început, influenţat de discuţiile cu acesta, să scrie poezii. A urmat, fără niciun entuziasm, studii de medicină şi mai apoi de psihiatrie, satisfăcând astfel dorinţa părinţilor. În 1921, l-a cunoscut, la Viena, pe celebrul neurolog Sigmund Freud.

În 1916, s-a alăturat grupului dadaist, apoi s-a întors la suprarealism, fondând, alături de scriitorii Louis Aragon şi Philippe Soupault, revista "Littérature".

În "Les Champs magnétiques", scrisă în colaborare cu Soupault, a pus în practică principiul scrierii automate. Foarte importantă pentru lucrările de mai târziu a fost întâlnirea lui Breton cu poetul Guillaume Apollinaire. A publicat "Primul Manifest al Suprarealismului", în 1924. În 1927, s-a înscris în Partidul Comunist, din care a fost exclus în 1933. Cu toate acestea, a rămas fidel principiilor marxiste.

Sub influenţa sa, suprarealismul a devenit o mişcare europeană care a marcat toate domeniile artistice. În anii 1930, a publicat o serie de colecţii de poezii, inclusiv "Amour fou" (1937). Cu toate acestea, proza sa a fost mult mai apreciată decât poezia. Cea mai cunoscută lucrare este "Nadja" (1928). În 1938, a fondat, alături de Leon Troţki, Federaţia de Artă Revoluţionară Independentă. După cel de-Al Doilea Război Mondial, în 1946, s-a întors în Franţa, unde a devenit reprezentantul curentului suprarealist. În perioada 1940-1950, a scris eseuri şi poezii. André Breton a murit la 28 septembrie 1966. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu, editor online: Adrian Dădârlat)