Ortodoxe
Sf. Ier. Iosif cel Milostiv, mitropolitul Moldovei; Sf. Cuv. Xenofont, Maria, Arcadie şi Ioan

Greco-catolice
Sf. cuv. Xenofont şi familia sa

Romano-catolice
Ss. Timotei şi Tit, ep.


Mitropolitul Moldovei Iosif Naniescu (Ioan), numit "cel sfânt şi milostiv", canonizat în cadrul şedinţei Sinodului Bisericii Ortodoxe Române din 5 octombrie 2017, a fost ierarh al Bisericii Ortodoxe Române în cea de a doua jumătate a secolului XIX.

S-a născut la 15 iulie 1818, în Basarabia. A rămas orfan de tată şi, în 1831, ierodiaconul Teofilact, unchiul său, l-a adus la Mănăstirea Sfântul Spiridon din Iaşi, pentru a învăţa carte. În mănăstire a deprins scrisul, cititul, tipicul şi muzica psaltică. În anul 1835, împreună cu ierodiaconul Teofilact, a ajuns la episcopia Buzăului.

La 23 ianuarie 1835 rasoforul Ioan a fost călugărit sub numele de Iosif, în Catedrala episcopală, iar a doua zi a fost hirotonit diacon. Ca ucenic al episcopului Chesarie al Buzăului, în anul 1836, ierodiaconul Iosif Naniescu a intrat la seminarul din Buzău, pe care l-a terminat în 1840. Între anii 1840-1847 a urmat Colegiul Sfântul Sava din Bucureşti.

A fost hirotonit preot în 1850, iar în noiembrie 1852 a fost făcut protosinghel de Sfântul Calinic, episcopul Râmnicului. În 1857 este numit egumen la Mănăstirea Gaisenii, Dâmboviţa, iar după 4 ani este făcut arhimandrit de mitropolitul primat Nifon şi numit în 1863 egumen la Mănăstirea Sărindar din Bucureşti.

Între anii 1864-1870 arhimandritul Iosif Naniescu a activat ca profesor de religie la Gimnaziul Gheorghe Lazăr şi la Liceul Matei Basarab din Capitală, iar ultimii doi ani (1870-1871) a fost director la Seminarul Central.

La 23 aprilie 1872 arhimandritul Iosif Naniescu este hirotonit arhiereu, iar în ianuarie 1873 este numit episcop de Argeş. La 10 iunie 1875 este ales mitropolit al Moldovei, iar la 6 iulie acelaşi an este instalat la Iaşi.

Timp de 27 de ani mitropolitul Iosif Naniescu a păstorit cu multă blândeţe şi înţelepciune Mitropolia Moldovei. A plecat din această viaţă la 26 ianuarie 1902. Mormântul său se afla în partea de sud a Catedralei mitropolitane de la Iaşi.

Tot astăzi sunt prăznuiţi de Biserica Ortodoxă Sfântul Cuvios Xenofont, soţia sa Maria şi fii lor Arcadie şi Ioan.

Au trăit în secolul al VI-lea, erau dintr-un neam bogat şi cu renume în Constantinopol. Prin urmare, fii acestei familii, Arcadie şi Ioan, au fost trimişi în Fenicia, la învăţătură, îmbarcându-se pe o corabie. Naufragiind vasul, cei doi au ajuns în Palestina, unde, drept mulţumită lui Dumnezeu că i-a scăpat de înec, s-au făcut călugări în Ierusalim.

Auzind de naufragiul vasului, părinţii au început să-i caute cu înfrigurare, reuşind în cele din urmă să-i găsească printre călugării din Sfânta Cetate. Bucuroşi de regăsire, cei doi, Xenofont şi Maria, au lăsat averile şi grijile lumeşti şi au îmbrăcat haina monahală. (surse: vol. "Vieţile Sfinţilor"; www.crestinortodox.ro) AGERPRES/(Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu)