DOCUMENTAR: Opera marelui cărturar Dimitrie Cantemir - 345 de ani de la naştere
Opera lui Dimitrie Cantemir, foarte întinsă şi diversă, confirmă enciclopedismul, dar şi atributele geniale ale minţii sale. Prin opera sa enciclopedică, el se află printre primii gânditori români care realizează integrarea culturii româneşti în mişcarea artistică, filosofică şi ştiinţifică a Renaşterii europene.
George Călinescu i-a surprins calităţile, descriindu-le astfel: ''Voievod luminat, ambiţios şi blazat, om de litere şi ascet de bibliotecă, intrigant şi solitar, mânuitor de oameni şi mizantrop, iubitor de Moldova lui după care tânjeşte şi aventurier, (...) academician berlinez, prinţ rus, cronicar român, (...) Dimitrie Cantemir este Lorenzo de Medici al nostru'', notează lucrarea ''Dicţionar biografic de istorie a României'' (Editura Meronia, 2008).
Prima operă a lui Dimitrie Cantemir, intitulată "Divanul sau Gâlceava Înţeleptului cu Lumea sau Giudeţul Sufletului cu Trupul", a fost redactată în perioada decembrie 1697-iunie 1698 şi a fost tipărită la Iaşi, sub îngrijirea hatmanului Lupu Bogdan, precum şi a lui Ieremia Cacavela, care a prefaţat laudativ cartea fostului său elev, realizând, probabil tot el, versiunea greacă a textului imprimată alături de originalul românesc, potrivit ''Dicţionarului literaturii române de la origini până la 1900'' (Editura Academiei, 1979).
Izvoarele acestei scrieri, cu caracterul unei antologii, prima de acest gen în literatura română, sunt numeroase, cuprinzând deopotrivă texte religioase şi laice, orientale şi apusene, antice şi medievale, unind lucrări care au influenţat concepţia cărţii sau au fost integrate în compoziţia acesteia, prin preluarea unor citate celebre, maxime, sentinţe, figuri de stil. Cărturarul a apelat, cel mai adesea, la textul Bibliei, într-o versiune latină, sau chiar la ''Thesaurus biblicus'' (dicţionar de citate biblice, grupate tematic), la scriitori bizantini ca Filip Solitarul, Ioan Hrisostom, la persanii Saadi şi Hafiz, la autori apuseni ca Pietro Bizzari, Giacomo Aconcio, la unitarienii Johannes Crellius şi Andrea Wissowatius, dar şi la Miron Costin şi Dosoftei.
Dimitrie Cantemir este unul dintre ultimii scriitori europeni care tratează o temă foarte răspândită a literaturii etice medievale aceea a disputei dintre suflet şi trup. Lucrarea are trei părţi: prima, bogată în dialoguri, cea mai importantă, cuprinde ''gâlceava'' între Înţelept-Suflet-Microcosm (identitate stabilită de autor) şi Lume-Trup-Macrocosm, adică între morala creştină şi concepţia opusă, laică, hedonistă. Partea a doua reia dezbaterea argumentând-o cu citate din diverşi autori. Partea a treia aduce împăcarea Lumii cu Înţeleptul, conciliere pe care cărturarul o exprimă folosindu-se de traducerea unei lucrări a lui A. Wissowatius - ''Stimuli virtutum, fraena peccatorum'' (1682), în traducerea lui, ''Strămutarea bunătăţilor şi frâul păcatelor''.
Principala problemă a acestei lucrări este aceea a raportului dintre om şi lume. Soluţia autorului, moderat ortodoxă, nu recomandă fuga de lume a omului, fiind suficient ca acesta să ducă o viaţă virtuoasă. Dincolo de scopul său didactic-religios, fiind în ansamblul ei o carte de morală creştină pentru credincioşi, lucrarea lasă să se întrevadă dilema autorului între două atitudini de viaţă. Prin rezolvarea pe care o dă vechii teme medievale, a disputei cleric-laic, Cantemir dezvăluie tendinţa de a concilia tradiţia religioasă cu aspiraţiile sale umaniste şi raţionaliste.
''Divanul'' s-a integrat în cultura românească, păstrându-se numeroase copii. Prin 1705, a fost tradus în limba arabă.
Cea mai importantă operă literară a lui Dimitrie Cantemir este "Istoria ieroglifică sau lupta dintre inorog şi corb" (1703-1705). Scrisă în româneşte şi tipărită foarte târziu, în 1883, lucrarea reprezintă primul roman alegoric autobiografic. Opera prezintă evenimentele contemporane legate de lupta pentru domnie între partidele boiereşti din ţările române. În planul ficţiunii, nu faptele contează, ci lupta de opinii susţinută cu cele mai subtile arme ale retoricii, de protagoniştii ascunşi sub măşti animaliere: Corbul (Constantin Brâncoveanu) - tiranul lipsit de scrupule, Inorogul (Dimitrie Cantemir) - principele luminat, Struţocămila (Mihai Racoviţă), Vidra (Constantin Duca), Şoimul (stolnicul Constantin Cantacuzino) ş.a.
''Istoria ieroglifă'' este deopotrivă un manual politic şi un eseu filosofic. Cantemir dezbate probleme de conducere a statului, făcând indirect o demonstraţie a calităţilor ideale ale domnitorului luminat. El crede, în sens umanist, că valorile spirituale hotărăsc mersul istoriei, propunând în subtext o ierarhie socială bazată pe meritele intelectuale ale indivizilor. Omul este pieritor ''atom putrezitor'', dar, în aceeaşi măsură este şi marea excepţie în opoziţie cu lumea înconjurătoare, singura fiinţă care, în anumite limite, se poate construi pe sine şi poate, prin creaţie, să aspire la nemurire.
Între 1714-1717 a scris cartea cel mai adesea invocată în istoria culturii române: ''Descriptio antiqui et hodierni status Moldaviae'' (''Descrierea statului Moldovei vechi şi de astăzi''). Lucrarea este prima monografie exhaustivă a Ţării Moldovei, depăşind în complexitate scrierile lui Miron Costin. În lucrarea lui Cantemir, legendele privind bogăţiile şi dărnicia fabuloasă a pământului se împletesc cu obiectivitatea ştiinţifică în probleme de geografie fizică şi economie, istorie, etnogeneză, ocupaţii, legi, moravuri ale locuitorilor, ritualuri fundamentale, mitologie. Descrierea Moldovei este o pledoarie implicită pentru dreptul la libertate al patriei şi al locuitorilor ei. În plus, principele-autor apără drepturile ereditare ale descendenţilor familiei Cantemir la tronul ţării. Cartea este în acelaşi timp o modernă contribuţie la ceea ce ştiinţa de astăzi consideră a fi domeniul imagologiei. Informaţiile foarte diverse, sistematizate în cele trei părţi ale cărţii, şi harta, cea dintâi a acestui ţinut au stârnit curiozitatea germanilor, interesaţi de această parte a Europei, în ordine politică, dar şi comercială.
Ca istoric, Dimitrie Cantemir este autorul ''Hronicului vechimii romano-moldo-vlahilor'' (scris între 1717-1722, tipărit în două volume, 1835-1836, Iaşi), în care a încercat să lămurească problema originii latine a poporului român, demonstrând continuitatea sa pe teritoriul Daciei. Lucrarea care a rămas neterminată, începe de la cucerirea Daciei de către romani şi se opreşte la povestirea despre imperiul româno-bulgar al Asăneştilor. Prin ''popor român'', cărturarul înţelegea unitate etnică: moldoveni, munteni, ardeleni, cuţovalahi, toţi aceştia fiind descendenţi ai romanilor. O idee ştiinţifică valabilă până astăzi este continuitatea elementului romanic în nordul Dunării şi după retragerea în sudul Dunării a legiunilor romane, potrivit volumului ''Dicţionar de literatură română'' (Editura Univers, 1979).
Şi-a câştigat autoritatea de orientalist, care a durat mai bine de un secol, post-mortem, prin tratatul în limba latină ''Historia incrementorum atque decrementorum Aulae Othomanicae'' (''Istoria creşterii şi descreşterii Curţii Otomane''), încheiat în 1716. A fost tradusă în engleză şi tipărită între 1734-1735, apoi, franceză (1743) şi germană (1745). Dimitrie Cantemir a mai consacrat turcilor o lucrare tipărită în ruseşte, la Petersburg (1722), cu titlul "Sistema religiei mahomedane", care cuprinde date despre obiceiurile, ceremoniile şi legendele religioase turceşti.
Operele lui Dimitrie Cantemir scrise în limba română reprezintă o încercare de emancipare din tipare arhaice spre constituirea unei limbi literare culte. Stilul său îmbină naturaleţea de inspiraţie populară cu retorica ecleziastică, obişnuită în literatura românească a epocii, şi cu tendinţele savante de exprimare, proprii umanismului târziu de tradiţie greco-latină.
Alte lucrări: ''Metafizica'' (1700), ''Logica'' (1701), ''Fizica universală a lui Van Helmont'' (1701), ''Tratat de muzică turcească'' (1704), ''Studiu asupra naturii monarhiilor'' (1714), ''Viaţa lui Constantin Cantemir'' (1718), ''Evenimentele Cantacuzinilor şi ale Brâncovenilor'' (1718), ''Despre conştiinţă'' (1722). AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Liviu Tatu, editor online: Daniela Juncu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
CITATUL ZILEI
'Unul din semnele esențiale ale întâlnirii cu destinul este realizarea unei perfecte omogenități între datele pe care le ai, locul în care te afli, și timpul în care trăiești. A avea nostalgia unei alte structuri, a unui alt spațiu, și a unui alt moment e a dormita anemic la periferia destinului, a rezolva false probleme.' - Andrei Pleșu
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 19 ianuarie
Ortodoxe Sf. Cuv. Macarie cel Mare și Macarie Alexandrinul; Sf. Ier. Marcu, mitropolitul Efesului; Sf. Mc. Eufrasia Duminica a 29-a după Rusalii Greco-catolice Duminica 29 dR. Sf. cuv. Macarie Egipteanul; Sf. aep. Arsenie de la Cercira Romano-catolice Duminica a 2-a d
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 ianuarie
Este a 19-a zi a anului 2025. Au mai rămas 346 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 46 m și apune la 17 h 07 m. Luna apune la 10 h 23 m și răsare la 23 h 05 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Roxana Losneanu)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul și regizorul Kevin Costner
Kevin Costner s-a născut la 18 ianuarie 1955 în Lynnwood, California. A urmat studii liceale la Buena High School și la Villa Park High School. A luat lecții de pian, a scris poezii și a interpretat în corul bisericii baptiste, potrivit www.thefamouspeople.com. În 1978, a absolvit
DOCUMENTAR: 10 ani de la moartea Christinei Valmy, 'regina cosmeticelor'
Christine Valmy (Cristina Xantopol), figură influentă în estetica modernă, consultant și antreprenor, a fost supranumită 'regina cosmeticelor'. S-a născut la 25 octombrie 1926, la București. A absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1946, a urmat un curs în dermatologie și de îngrijire a pielii, care a
CITATUL ZILEI
'Problema morală poate fi - și este, adeseori - eludată printr-o diafană teorie a virtuții. (...) O latentă erezie maniheistă comprimă neîncetat drama imediată a vieții, sistematizând-o după un binom didactic: absolutismul virtuții pe de o parte, abisul viciului pe de alta. Totul devine, astfel, neadevărat de simplu: buna viețuire constă - din unghi etic - &i
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 18 ianuarie
Ortodoxe Sf. Ier. Atanasie și Chiril, arhiepiscopii Alexandriei Greco-catolice Sf. Atanasie și Ciril ai Alexandriei Romano-catolice Sf. Prisca, m. Sfinții Atanasie și Chiril, arhiepiscopi ai Alexandriei, sunt sărbătoriți în calendarul cre
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 ianuarie
Este a 18-a zi a anului 2025. Au mai rămas 347 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 47 m și apune la 17 h 06 m. Luna apune la 10 h 07 m și răsare la 22 h 02 m. AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Roxana Losneanu)
Săptămâna europeană 13-17 ianuarie 2025
Comisia Europeană a prezentat un plan de acțiune al Uniunii Europene pentru a consolida securitatea cibernetică a spitalelor și a furnizorilor de servicii medicale. Uniunea Europeană a anunțat acordarea unui ajutor umanitar de 120 de milioane de euro pentru Fâșia Gaza, precum și un nou pachet de ajutor umanitar în valoare de 140 de milioane de euro pentru
Actrița britanică Joan Ann Plowright a încetat din viață la 95 de ani (fișă biografică)
Actrița britanică Joan Ann Plowright, nominalizată la Oscar și câștigătoare a două premii Globurile de Aur, a încetat din viață, la vârsta de 95 de ani, a anunțat familia sa la 17 ianuarie 2025, conform DPA/P
Retrospectiva evenimentelor interne 13-17 ianuarie 2025
Adoptarea de către Guvern a Ordonanței privind data alegerilor prezidențiale la 4 mai 2025 și alegerilor locale parțiale din anul 2025, alegerea președintelui AUR, George Simion, în poziția de vicepreședinte al Partidului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR Party), raportul Eurostat care arată că în trimestrul trei din 2024, România a fos
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*De miercuri, 15 ianuarie, până duminică, 19 ianuarie 2025, Muzeul Național al Literaturii Române (MNLR) organizează o serie de expoziții, dezbateri, serate, dialoguri cu cititorii, spectacole de teatru și ateliere de educație muzeală, de scenografie, de benzi desenate și de educație alternativă prin artă performativă, cu ocazia Zilei Culturii Naționale.
A 89-a ediție a expoziției 'Săptămâna Verde 2025' de la Berlin
În intervalul 17-26 ianuarie 2025, are loc, la Berlin, expoziția internațională 'Săptămâna verde 2025' ('Grüne Woche'), dedicată producătorilor agricoli și industriei alimentare. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) din țara noastră participă la eveniment cu un stand de informare privind politicile aplicate în domeniul a
CITATUL ZILEI
"Etica nu e altceva decât tocmai efortul spiritului de a învăţa limba străină a lumii, efortul seninătăţii de a înţelege lacrimile." - Andrei Pleşu, ("Minima moralia", Editura Cartea românească, 1988, pp. 59)
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 17 ianuarie
Ortodoxe Sf. Cuv. Antonie cel Mare; Sf. Cuv. Antonie cel Nou din Veria Greco-catolice Sf. cuv. Antonie cel Mare Romano-catolice Sf. Anton, abate Sfântul Cuvios Antonie cel Mare este sărbătorit de Biserică la 17 ianuarie.