DOCUMENTAR: Filosoful şi eseistul Andrei Pleşu împlineşte 70 de ani
Andrei Pleşu, personalitate culturală plurivalentă - eseist, scriitor, filosof, critic şi teoretician al artei -, unul dintre cei mai de seamă intelectuali români, s-a născut la 23 august 1948, la Bucureşti. Tatăl său, Andrei Pleşu, era medic.
A urmat cursurile şcolii primare la Sinaia, la Pârscov (judeţul Buzău) şi la Bucureşti, apoi cursurile Liceului ''Spiru Haret'' din Bucureşti (1959-1966). Între 1966-1971 a urmat cursurile Institutului de Arte Plastice ''N. Grigorescu'' din Bucureşti, secţia istoria şi teoria artei, avându-i ca profesori, între alţii, pe Ion Frunzetti, Eugen Schileru, Vasile Drăguţ, Dan Hăulică, potrivit ''Dicţionarului general al literaturii române'', apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2006).
Şi-a luat doctoratul în istoria artei, în 1980, cu o teză publicată în acelaşi an sub titlul ''Pitoresc şi melancolie. O analiză a sentimentului naturii în cultura europeană'', pentru care a primit Premiul Uniunii Artiştilor Plastici şi Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, potrivit sursei amintite. A efectuat stagii ca bursier Humboldt la Universitatea din Bonn (1975-1977) şi la cea din Heidelberg (1983-1984).
Cercetător ştiinţific la Institutul de Istoria Artei al Academiei între 1971-1979, perioadă în care debutează ca publicist şi autor al unor lucrări de specialitate, Andrei Pleşu a fost, apoi, lector la Facultatea de Arte Plastice a Institutului ''N. Grigorescu'' (1980-1982). Ulterior a mai fost referent în Biroul de documentare al Uniunii Artiştilor Plastici, documentarist la Institutul de Istoria Artei din Bucureşti, precum şi muzeograf la Casa Memorială ''George Enescu'' din Tescani. Andrei Pleşu a participat, alături de Gabriel Liiceanu, la seminariile ţinute de filosoful Constantin Noica la Păltiniş.

Foto: (c) MIHAI SAVU / AGERPRES FOTO/ARHIVA - Andrei Pleşu, scriitor, eseist, filosof (Bucureşti, 8 febr. 1991)
După 1989 a fost profesor la Academia de Arte Frumoase şi la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, iar în 1994 a fost lector la Berkeley University, SUA.
A fost desemnat ministru al Culturii în primul guvern postrevoluţionar (28 decembrie 1989-16 octombrie 1991), iar mai târziu a deţinut şi funcţia de ministru al Afacerilor Externe (29 decembrie 1997- 22 decembrie 1999).
Andrei Pleşu a fost membru în Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (2000-2004), precum şi consilier prezidenţial la Departamentul relaţii internaţionale (2004-2005). În august 2005 a fost numit membru în Consiliul de Conducere al Institutului Cultural Român.
Este membru fondator al Grupului pentru Dialog Social (GDS) şi a colaborat la Revista ''22'', lansată în ianuarie 1990 şi editată de GDS, încă de la primele numere ale acesteia. Andrei Pleşu a fost fondator şi director al revistei ''Dilema'', apărută la 14 ianuarie 1993 şi editată de Fundaţia Culturală Română, transformată apoi, din ianuarie 2004, în ''Dilema veche'', a cărei activitate a continuat cu aceeaşi echipă redacţională.
În 1994, Andrei Pleşu a fondat Colegiul Noua Europă (NEC, New Europe College - Institut de Studii Avansate), primul institut de studii avansate în domeniul ştiinţelor umaniste şi sociale din România, fiind, totodată, şi rectorul acestuia. De asemenea, se numără printre membrii fondatori ai Societăţii Academice din România (SAR, înfiinţată în 1995), alături de Gabriel Liiceanu, Mihai Şora, Monica Lovinescu, Dan Grigore ş.a.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES/ FOTO - Andrei Pleşu şi Gabriel Liiceanu la lansarea cărţii 'Note, stări, zile 1968-2009' şi a audiobook-ului 'Minima moralia' de Andrei Pleşu. (Bucureşti, 27 apr.2010)
Este autorul lucrărilor: "Călătorie în lumea formelor" (1974), "Pitoresc şi melancolie. O analiză a sentimentului naturii în cultura europeană" (1980; reeditat în 1992 şi în 2003), "Francesco Guardi" (1981), "Ochiul şi lucrurile" (1986), "Minima moralia. Elemente pentru o etică a intervalului" (1988), ''Dialoguri de seară'' (1991), "Jurnalul de la Tescani" (cu gravuri originale de Horia Bernea, 1993; reeditat în 2003), "Limba păsărilor" (1994), ''Chipuri şi măşti ale tranziţiei'' (1996).
Volumul său ''Despre îngeri'', apărut în 2003 la Editura Humanitas, a fost desemnat cea mai râvnită carte la cea de-a X-a ediţie a Târgului Internaţional Gaudeamus. Andrei Pleşu, cu volumul ''Despre îngeri'', şi Gelu Ionescu, cu volumul ''Copacul din câmpie'', au fost câştigătorii marelui premiu al Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România (ASTRO) pentru anul 2003, decernat în cadrul Târgului Internaţional de Carte - Bookarest 2004.
În 2004 a fost lansată în cadrul Târgului Internaţional de Carte Bookarest 2004 cartea ''Obscenitatea publică'' (Editura Humanitas), care cuprinde o selecţie din articolele publicate de Andrei Pleşu în perioada 1996-2004 în ''Dilema'', ''Dilema Veche'', ''Plai cu boi'' şi ''Jurnalul naţional''.

Foto: (c) GEORGE CALIN / AGERPRES/ FOTO - Andrei Pleşu, la lansarea volumului 'Despre frumuseţea uitată a vieţii' (Bucureşti, 10 mart. 2011)
Mai amintim volumele: ''Toleranţa şi intolerabilul. Criza unui concept'' (2005), ''Comedii la porţile Orientului'' (2005), ''Despre bucurie în Est şi în Vest şi alte eseuri'' (2006), "Note, stări, zile (1968-2009)" (2010, cuprinzând texte apărute, în marea lor majoritate, în ''Dilema''), ''Despre frumuseţea uitată a vieţii'' (2011), ''Faţă către faţă. Întâlniri şi portrete'' (2011).
În 2012 a apărut, la Editura Humanitas, volumul "Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste", pentru care scriitorul Andrei Pleşu a primit Premiul "Cartea Anului 2012" acordat de revista "România literară". În 2013, la decernarea Premiilor Uniunii Scriitorilor din România (USR) pe anul 2012, un premiu special a fost acordat lui Andrei Pleşu pentru acelaşi volum. De asemenea, în 2013, la cea de-a VII-a ediţie a Galei Premiilor Observator Cultural, Premiul pentru "Eseu. Memorialistică. Publicistică" a fost acordat ex aequo lui Andrei Pleşu, pentru volumul "Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste", şi lui Ion Ianoşi pentru cartea "Internaţionala mea. Cronica unei vieţi".

Foto: (c) MIRCEA ROSCA / AGERPRES/FOTO - Andrei Pleşu oferă autografe, după prezentarea volumului său 'Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste' (Bucureşti, 29 ian. 2013)
Scriitorul Andrei Pleşu şi-a lansat în 2013, la Târgul Gaudeamus, volumul "Din vorbă-n vorbă. 23 de ani de întrebări şi răspunsuri". Mai recent, i-au apărut, la Editura Humanitas, volumele ''Nelinişti vechi şi noi'' (2016) şi "Despre inimă şi alte eseuri" (2017).
Lui Andrei Pleşu i-au fost decernate, de-a lungul timpului, pentru opera şi activitatea sa, numeroase premii şi distincţii.
Astfel, a fost distins cu Premiul pentru eseu al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1980), Premiul pentru critică de artă al Uniunii Artiştilor Plastici (1980), Premiul Revistei "Ateneu" (1992), precum şi cu titlul "Chevalier des Arts et des Lettres" (Paris, 1990).
Este membru al mai multor academii de arte şi ştiinţe, doctor honoris causa al Universităţii ''Albert Ludwig'' din Freiburg (2000) şi al Universităţii ''Humboldt'' din Berlin (2001), potrivit ''Dicţionarului general al literaturii române'' (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2006). În 1999 i-a fost decernat titlul de Comandor al Legiunii de Onoare din partea Republicii Franceze.
În anul 2000 i-au fost conferite Ordinul Naţional ''Serviciul Credincios'' în grad de Mare Cruce, precum şi prestigiosul premiu Theodor Heuss. În 2002, Andrei Pleşu a primit premiul Joseph-Bech, pe anul 2001, în semn de recunoaştere a eforturilor sale pentru unificarea europeană.
A primit, în 2005, Marea Cruce de Merit cu Stea a Ordinului de Merit al Republicii Federale Germania, decoraţie conferită de către preşedintele Republicii Federale Germania în semn de onorare a angajamentului îndelungat pe care distinsul intelectual român l-a dovedit pentru dezvoltarea bunelor relaţii româno-germane.
În 2009 au fost lansate la Bucureşti volumele "In Honorem Andrei Pleşu" şi "Memory, Humanity and Meaning. Essays în Honor of Andrei Pleşu's Sixtieth Anniversary", dedicate lui Andrei Pleşu la aniversarea vârstei de 60 de ani.
Andrei Pleşu a fost desemnat, în 2015, câştigător al Premiului Cetăţeanului European, ediţia 2014, premiu acordat anual de Parlamentul European pentru realizări excepţionale în dezvoltarea colaborării culturale transnaţionale în Uniunea Europeană. Andrei Pleşu a primit prestigioasa distincţie pentru activitatea sa ca fondator şi rector al Colegiului Noua Europă.

Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES FOTO - Scriitorului şi criticului de artă Andrei Pleşu îi este acordat titlul de Doctor Honoris Causa Litterarum Humaniorum, de către Universitatea de Vest din Timişoara. (26 apr. 2018)
În 2017 i-a fost conferit titlul de Doctor Honoris Causa de către conducerea Universităţii ''Alexandru Ioan Cuza'' din Iaşi, iar în 2018 i-a fost decernat titlul de Doctor Honoris Causa Litterarum Humaniorum din partea Universităţii de Vest din Timişoara. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Cântăreața pop britanică Bonnie Tyler s-a stins din viață (fișă biografică)
Cântăreața pop britanică Bonnie Tyler, cunoscută pentru melodii celebre din anii 1980, precum ''Total Eclipse of the Heart'' și ''Holding Out for a Hero'', a încetat din viață la vârsta de 75 de ani, transmite jo
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Situl arheologic de la Filippi (Grecia)
Unul dintre cele mai importante situri arheologice de pe teritoriul Greciei, atât pentru istoria spațiului, cât și pentru începuturile creștinismului în Europa, este situl arheologic de la Filippi. Situl arheologic de la Filippi, care acoperă o suprafață de 87,5 hectare, se află localizat în apropierea orașului port Kavala din nor
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Tom Hanks
Tom Hanks, unul dintre cei mai talentați și iubiți actori de la Hollywood, a câștigat de două ori, consecutiv, premiul Oscar, pentru rolurile din 'Philadelphia' (1993) și 'Forrest Gump' (1994). S-a născut pe 9 iulie 1956, în Concord, California. După divorțul părinților, a rămas cu tatăl său, Amos Hank, un bucătar itinerant, stabili
Cântăreața de muzică ușoară, Angela Similea, împlinește 80 de ani (9 iulie)
Angela Similea, una dintre cele mai apreciate cântărețe de muzică ușoară din țara noastră, a interpretat de-a lungul unei cariere de peste 40 de ani, nenumărate piese devenite șlagăre, cum ar fi: 'Să mori de dragoste rănită' (a primit, în 2000, titlul de 'Melodia Secolului XX', acordat de TVR), 'Un albastru infinit', 'Trenul galben făr
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 9 iulie
Ortodoxe Cinstirea Sfintei Icoane a Maicii Domnului Îndrumătoarea de la Mănăstirea Neamț; Sf. Sfințit Mc. Pangratie, episcopul Tavromeniei Greco-catolice Sf. ep. m. Pancrațiu Romano-catolice Ss. Augustin Zhao Rong, pr. și 119 îns., m.; Veronica Giuliani, fc.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 9 iulie
Este a 190-a zi a anului 2026. Au mai rămas 175 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 40 m și apune la 21 h 01 m. Luna răsare la 00 h 52 m și apune la 15 h 47 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 8 iulie
Ortodoxe Sf. Mc. Epictet preotul și Astion monahul; Sf. Mare Mc. Procopie și mama sa, Sf. Mc. Teodosia Greco-catolice Sf. m. Procopie Romano-catolice Ss. Aquila și Priscilla, soți m. Sfinții Mucenici Epictet Preotul și Astion monahul sunt sărbătoriți &
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 8 iulie
Este a 189-a zi a anului 2026. Au mai rămas 176 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 40 m și apune la 21 h 02 m. Luna răsare la 00 h 29 m și apune la 14 h 29 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Summitul NATO de la Ankara (7-8 iulie)
Summitul NATO din 2026 are loc la Ankara, în zilele de 7-8 iulie, având pe agendă teme precum investițiile în apărare, industria apărării sau sprijinul pentru Ucraina. 'Sarcina noastră este clară: transformarea angajamentelor aliate în rezultate concrete. Investiții sporite, producție industrială și sprijin continuu pentru Ucraina. Toate a
7 iulie - Ziua mondială a ciocolatei
Ziua mondială a ciocolatei a fost sărbătorită pentru prima dată în 2009 și de atunci a devenit o sărbătoare populară pentru iubitorii de ciocolată din întreaga lume. Se crede că 7 iulie a fost ziua în care ciocolata a fost adusă pentru prima dată în Europa în anul 1550, deși există unele dezbateri cu privire la data exactă, potrivit
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 7 iulie
Ortodoxe Sf. Mare Mc. Chiriachi; Sf. Cuv. Toma din Maleon; Sf. Mc. Evanghel Greco-catolice Sf. cuv. Toma; Sf. cuv. Acachie; Sf. m. Chiriachi Romano-catolice Fer. Benedict al XI-lea, pp. Sfânta Mare Muceniță Chiriachi este pomenită în calend
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 7 iulie
Este a 188-a zi a anului 2026. Au mai rămas 177 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 39 m și apune la 21 h 02 m. Luna răsare la 00 h 09 m și apune la 13 h 15 m. Luna la Ultimul Pătrar la 22 h 29 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Actorul Sylvester Stallone împlinește 80 de ani (6 iulie)
Sylvester Stallone, cu o constituție atletică și părul brunet, este actor, scenarist, regizor și producător american, iar fanii din întreaga lume se adună să vadă filmele lui de peste 40 de ani, ceea ce-l face să fie una dintre cele mai mari atracții de box office de la Hollywood. S-a născut pe 6 iulie 1946, în cartierul neobișnuit Hell's Kitch
6 iulie - Ziua mondială a dezvoltării rurale (ONU)
Adunarea Generală a ONU a declarat ziua de 6 iulie Ziua mondială a dezvoltării rurale, reafirmându-și angajamentul față de Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, conform www.un.org. Această declarație recunoaște provocarea profund înrădăcinată a sărăciei rurale și necesitatea abordării acesteia ca o
6 iulie - Ziua internațională a sărutului
La data de 6 iulie este celebrată, anual, Ziua internațională a sărutului. Este o sărbătoare neoficială, dar populară, dedicată unuia dintre cele mai frumoase și universale gesturi de afecțiune ale omenirii. Originară din Marea Britanie în 2006, această zi s-a răspândit rapid la nivel global, oferind oamenilor un prilej în plus de a fi aproap












