DOCUMENTAR: Filosoful şi eseistul Andrei Pleşu împlineşte 70 de ani
Andrei Pleşu, personalitate culturală plurivalentă - eseist, scriitor, filosof, critic şi teoretician al artei -, unul dintre cei mai de seamă intelectuali români, s-a născut la 23 august 1948, la Bucureşti. Tatăl său, Andrei Pleşu, era medic.
A urmat cursurile şcolii primare la Sinaia, la Pârscov (judeţul Buzău) şi la Bucureşti, apoi cursurile Liceului ''Spiru Haret'' din Bucureşti (1959-1966). Între 1966-1971 a urmat cursurile Institutului de Arte Plastice ''N. Grigorescu'' din Bucureşti, secţia istoria şi teoria artei, avându-i ca profesori, între alţii, pe Ion Frunzetti, Eugen Schileru, Vasile Drăguţ, Dan Hăulică, potrivit ''Dicţionarului general al literaturii române'', apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2006).
Şi-a luat doctoratul în istoria artei, în 1980, cu o teză publicată în acelaşi an sub titlul ''Pitoresc şi melancolie. O analiză a sentimentului naturii în cultura europeană'', pentru care a primit Premiul Uniunii Artiştilor Plastici şi Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, potrivit sursei amintite. A efectuat stagii ca bursier Humboldt la Universitatea din Bonn (1975-1977) şi la cea din Heidelberg (1983-1984).
Cercetător ştiinţific la Institutul de Istoria Artei al Academiei între 1971-1979, perioadă în care debutează ca publicist şi autor al unor lucrări de specialitate, Andrei Pleşu a fost, apoi, lector la Facultatea de Arte Plastice a Institutului ''N. Grigorescu'' (1980-1982). Ulterior a mai fost referent în Biroul de documentare al Uniunii Artiştilor Plastici, documentarist la Institutul de Istoria Artei din Bucureşti, precum şi muzeograf la Casa Memorială ''George Enescu'' din Tescani. Andrei Pleşu a participat, alături de Gabriel Liiceanu, la seminariile ţinute de filosoful Constantin Noica la Păltiniş.

Foto: (c) MIHAI SAVU / AGERPRES FOTO/ARHIVA - Andrei Pleşu, scriitor, eseist, filosof (Bucureşti, 8 febr. 1991)
După 1989 a fost profesor la Academia de Arte Frumoase şi la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, iar în 1994 a fost lector la Berkeley University, SUA.
A fost desemnat ministru al Culturii în primul guvern postrevoluţionar (28 decembrie 1989-16 octombrie 1991), iar mai târziu a deţinut şi funcţia de ministru al Afacerilor Externe (29 decembrie 1997- 22 decembrie 1999).
Andrei Pleşu a fost membru în Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (2000-2004), precum şi consilier prezidenţial la Departamentul relaţii internaţionale (2004-2005). În august 2005 a fost numit membru în Consiliul de Conducere al Institutului Cultural Român.
Este membru fondator al Grupului pentru Dialog Social (GDS) şi a colaborat la Revista ''22'', lansată în ianuarie 1990 şi editată de GDS, încă de la primele numere ale acesteia. Andrei Pleşu a fost fondator şi director al revistei ''Dilema'', apărută la 14 ianuarie 1993 şi editată de Fundaţia Culturală Română, transformată apoi, din ianuarie 2004, în ''Dilema veche'', a cărei activitate a continuat cu aceeaşi echipă redacţională.
În 1994, Andrei Pleşu a fondat Colegiul Noua Europă (NEC, New Europe College - Institut de Studii Avansate), primul institut de studii avansate în domeniul ştiinţelor umaniste şi sociale din România, fiind, totodată, şi rectorul acestuia. De asemenea, se numără printre membrii fondatori ai Societăţii Academice din România (SAR, înfiinţată în 1995), alături de Gabriel Liiceanu, Mihai Şora, Monica Lovinescu, Dan Grigore ş.a.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES/ FOTO - Andrei Pleşu şi Gabriel Liiceanu la lansarea cărţii 'Note, stări, zile 1968-2009' şi a audiobook-ului 'Minima moralia' de Andrei Pleşu. (Bucureşti, 27 apr.2010)
Este autorul lucrărilor: "Călătorie în lumea formelor" (1974), "Pitoresc şi melancolie. O analiză a sentimentului naturii în cultura europeană" (1980; reeditat în 1992 şi în 2003), "Francesco Guardi" (1981), "Ochiul şi lucrurile" (1986), "Minima moralia. Elemente pentru o etică a intervalului" (1988), ''Dialoguri de seară'' (1991), "Jurnalul de la Tescani" (cu gravuri originale de Horia Bernea, 1993; reeditat în 2003), "Limba păsărilor" (1994), ''Chipuri şi măşti ale tranziţiei'' (1996).
Volumul său ''Despre îngeri'', apărut în 2003 la Editura Humanitas, a fost desemnat cea mai râvnită carte la cea de-a X-a ediţie a Târgului Internaţional Gaudeamus. Andrei Pleşu, cu volumul ''Despre îngeri'', şi Gelu Ionescu, cu volumul ''Copacul din câmpie'', au fost câştigătorii marelui premiu al Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România (ASTRO) pentru anul 2003, decernat în cadrul Târgului Internaţional de Carte - Bookarest 2004.
În 2004 a fost lansată în cadrul Târgului Internaţional de Carte Bookarest 2004 cartea ''Obscenitatea publică'' (Editura Humanitas), care cuprinde o selecţie din articolele publicate de Andrei Pleşu în perioada 1996-2004 în ''Dilema'', ''Dilema Veche'', ''Plai cu boi'' şi ''Jurnalul naţional''.

Foto: (c) GEORGE CALIN / AGERPRES/ FOTO - Andrei Pleşu, la lansarea volumului 'Despre frumuseţea uitată a vieţii' (Bucureşti, 10 mart. 2011)
Mai amintim volumele: ''Toleranţa şi intolerabilul. Criza unui concept'' (2005), ''Comedii la porţile Orientului'' (2005), ''Despre bucurie în Est şi în Vest şi alte eseuri'' (2006), "Note, stări, zile (1968-2009)" (2010, cuprinzând texte apărute, în marea lor majoritate, în ''Dilema''), ''Despre frumuseţea uitată a vieţii'' (2011), ''Faţă către faţă. Întâlniri şi portrete'' (2011).
În 2012 a apărut, la Editura Humanitas, volumul "Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste", pentru care scriitorul Andrei Pleşu a primit Premiul "Cartea Anului 2012" acordat de revista "România literară". În 2013, la decernarea Premiilor Uniunii Scriitorilor din România (USR) pe anul 2012, un premiu special a fost acordat lui Andrei Pleşu pentru acelaşi volum. De asemenea, în 2013, la cea de-a VII-a ediţie a Galei Premiilor Observator Cultural, Premiul pentru "Eseu. Memorialistică. Publicistică" a fost acordat ex aequo lui Andrei Pleşu, pentru volumul "Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste", şi lui Ion Ianoşi pentru cartea "Internaţionala mea. Cronica unei vieţi".

Foto: (c) MIRCEA ROSCA / AGERPRES/FOTO - Andrei Pleşu oferă autografe, după prezentarea volumului său 'Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste' (Bucureşti, 29 ian. 2013)
Scriitorul Andrei Pleşu şi-a lansat în 2013, la Târgul Gaudeamus, volumul "Din vorbă-n vorbă. 23 de ani de întrebări şi răspunsuri". Mai recent, i-au apărut, la Editura Humanitas, volumele ''Nelinişti vechi şi noi'' (2016) şi "Despre inimă şi alte eseuri" (2017).
Lui Andrei Pleşu i-au fost decernate, de-a lungul timpului, pentru opera şi activitatea sa, numeroase premii şi distincţii.
Astfel, a fost distins cu Premiul pentru eseu al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1980), Premiul pentru critică de artă al Uniunii Artiştilor Plastici (1980), Premiul Revistei "Ateneu" (1992), precum şi cu titlul "Chevalier des Arts et des Lettres" (Paris, 1990).
Este membru al mai multor academii de arte şi ştiinţe, doctor honoris causa al Universităţii ''Albert Ludwig'' din Freiburg (2000) şi al Universităţii ''Humboldt'' din Berlin (2001), potrivit ''Dicţionarului general al literaturii române'' (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2006). În 1999 i-a fost decernat titlul de Comandor al Legiunii de Onoare din partea Republicii Franceze.
În anul 2000 i-au fost conferite Ordinul Naţional ''Serviciul Credincios'' în grad de Mare Cruce, precum şi prestigiosul premiu Theodor Heuss. În 2002, Andrei Pleşu a primit premiul Joseph-Bech, pe anul 2001, în semn de recunoaştere a eforturilor sale pentru unificarea europeană.
A primit, în 2005, Marea Cruce de Merit cu Stea a Ordinului de Merit al Republicii Federale Germania, decoraţie conferită de către preşedintele Republicii Federale Germania în semn de onorare a angajamentului îndelungat pe care distinsul intelectual român l-a dovedit pentru dezvoltarea bunelor relaţii româno-germane.
În 2009 au fost lansate la Bucureşti volumele "In Honorem Andrei Pleşu" şi "Memory, Humanity and Meaning. Essays în Honor of Andrei Pleşu's Sixtieth Anniversary", dedicate lui Andrei Pleşu la aniversarea vârstei de 60 de ani.
Andrei Pleşu a fost desemnat, în 2015, câştigător al Premiului Cetăţeanului European, ediţia 2014, premiu acordat anual de Parlamentul European pentru realizări excepţionale în dezvoltarea colaborării culturale transnaţionale în Uniunea Europeană. Andrei Pleşu a primit prestigioasa distincţie pentru activitatea sa ca fondator şi rector al Colegiului Noua Europă.

Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES FOTO - Scriitorului şi criticului de artă Andrei Pleşu îi este acordat titlul de Doctor Honoris Causa Litterarum Humaniorum, de către Universitatea de Vest din Timişoara. (26 apr. 2018)
În 2017 i-a fost conferit titlul de Doctor Honoris Causa de către conducerea Universităţii ''Alexandru Ioan Cuza'' din Iaşi, iar în 2018 i-a fost decernat titlul de Doctor Honoris Causa Litterarum Humaniorum din partea Universităţii de Vest din Timişoara. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
DOCUMENTAR: Actrița Winona Ryder împlinește 55 de ani (29 octombrie)
Winona Ryder, născută la 29 octombrie 1971, în Winona, Minnesota, SUA este o actriță americană care a interpretat roluri importante în filme populare precum 'Beetlejuice' (1988), 'Heathers' (1988), 'Bram Stoker's Dracula' (1992) și 'The Age of Innocence' (1993). Inițial, Ryder a devenit cunoscută pentru interpretarea unor perso
FRAGMENT DE ISTORIE: Edictul de toleranță, act emis de împăratul Iosif al II-lea (29 octombrie 1781)
La 29 octombrie (8 noiembrie) 1781, împăratul Iosif II a dat așa-numitul Edict de toleranță, prin care se interzicea asuprirea cetățenilor pe motive de credință. Lege promulgată de împăratul romano-german Iosif al II-lea acorda o libertate limitată de cult creștinilor necatolici și elimina restricțiile civile cărora aceștia le fuseseră supuși anter
29 octombrie - Ziua mondială a accidentului vascular cerebral
La 29 octombrie este marcată, în fiecare an, Ziua mondială a accidentului vascular cerebral pentru a atrage atenția asupra riscului producerii unui accident vascular, dar și pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la gravitatea și ratele ridicate ale accidentului vascular cerebral la nivel mondial, potrivit
29 octombrie - Ziua internațională a internetului
La 29 octombrie este marcată Ziua internațională a internetului. Demersul pentru marcarea acestei zile a fost inițiat de Asociația Utilizatorilor de Internet pentru creșterea conștientizării publică privind importanța oportunităților oferite de tehnologiile universului digital. În noiembrie 2005, în Tunis, în cadrul Summitului
29 octombrie - Ziua Autorității Electorale Permanente
La 29 octombrie este marcată, anual, Ziua Autorității Electorale Permanente. În 2003, la această dată, a fost adoptată, în Parlament, Legea de revizuire a Constituției României din 1991, care prevedea la art. 73 alin. (3) lit. a) că prin lege organică (Legea nr. 286/2003) se reglementează sistemul electoral și organizarea și funcționarea Autorității Elector
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 29 octombrie
Ortodoxe Sf. Cuv. Mc. Anastasia Romana; Sf. Cuv. Avramie și Maria, nepoata sa Greco-catolice Sf. cuv. m. Anastasia Romana; Sf. cuv. Avramie Romano-catolice Ss. Narcis, patriarh de Ierusalim; Felician, m. Sfânta Cuvioasă Mucenică Anastasia Romana
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 29 octombrie
Este a 302-a zi a anului 2026. Au mai rămas 63 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 49 m și apune la 17 h 09 m. Luna răsare la 19 h 15 m și apune la 10 h 59 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Accidente feroviare produse în lume (cronologie 2024-2026)
Cel puțin 30 de persoane au murit în accidentul feroviar care a avut loc, la 28 octombrie 2026, în provincia spaniolă Toledo, la sud de Madrid, au declarat pentru EFE surse oficiale. Două trenuri de mare vi
FRAGMENT DE ISTORIE: A fost inaugurată, la New York, Statuia Libertății (28 octombrie 1886)
Realizată la Paris de sculptorul francez Frédéric Bartholdi, în colaborare cu Gustave Eiffel (care s-a ocupat de structura de oțel), acest monument impunător dedicat libertății, cunoscut sub numele de Statuia Libertății sau ''Lady Liberty'', cum îi mai spun americanii, a fost un dar din partea Franței cu ocazia centenarului independe
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 28 octombrie
Ortodoxe Sf. Ier. Iachint, mitropolitul Țării Românești; Sf. Cuv. Teofana Basarab; Sf. Mc. Terentie, soția sa, Neonila, și cei 7 fii; Sf. Ier. Firmilian, episcopul Cezareei Capadociei Greco-catolice Sf. m. Terențiu și Neonila; Sf. cuv. Ștefan Savaitul Romano-catolice S
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 28 octombrie
Este a 301-a zi a anului 2026. Au mai rămas 64 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 47 m și apune la 17 h 11 m. Luna răsare la 18 h 18 m și apune la 09 h 44 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
27 octombrie - Ziua Sustenabilității în România
La 27 octombrie este marcată, în fiecare an, Ziua Sustenabilității în România, instituită prin Legea nr.157/2023, la inițiativa Departamentului pentru Dezvoltare Durabilă, în colaborare cu Ambasada Sustenabilității în România, ce promovează responsabilitatea individuală și colectivă pentru un viitor mai bun. Această dată are și o semnifica
27 octombrie - Ziua mondială a patrimoniului audiovizual (ONU)
La data de 27 octombrie este marcată, anual, Ziua mondială a patrimoniului audiovizual. Ajunsă, în 2026, la ediția cu numărul 21, această zi este inițiativa Organizației Națiunilor Unite pentru Învățământ, Știință și Cultură (UNESCO). Scopurile urmărite prin marcarea Zilei mondiale a patrimoniului audiovizual privesc aducerea la cunoștința pu
Relații bilaterale România - Republica Moldova
Prim-ministrul României, Luca Niculescu, efectuează pe 27 octombrie o vizită în Republica Moldova. Informația a fost confirmată de purtătorul de cuvânt al Guvernului de la Chișinău, Dumitru Ciorici, informează MOLDPRES. Invitația a fost lansată în cadrul unei convorbiri telefonice dintre prim-ministrul Republicii Moldova, Vasile Tofan,
SĂRBĂTOARE ORTODOXĂ: Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor (27 octombrie)
Pelerinajul din 2026, prilejuit de sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor (27 octombrie), organizat de Patriarhia Română și Arhiepiscopia Bucureștilor, a început duminică, 18 octombrie.













