DOCUMENTAR: Filosoful şi eseistul Andrei Pleşu împlineşte 70 de ani
Andrei Pleşu, personalitate culturală plurivalentă - eseist, scriitor, filosof, critic şi teoretician al artei -, unul dintre cei mai de seamă intelectuali români, s-a născut la 23 august 1948, la Bucureşti. Tatăl său, Andrei Pleşu, era medic.
A urmat cursurile şcolii primare la Sinaia, la Pârscov (judeţul Buzău) şi la Bucureşti, apoi cursurile Liceului ''Spiru Haret'' din Bucureşti (1959-1966). Între 1966-1971 a urmat cursurile Institutului de Arte Plastice ''N. Grigorescu'' din Bucureşti, secţia istoria şi teoria artei, avându-i ca profesori, între alţii, pe Ion Frunzetti, Eugen Schileru, Vasile Drăguţ, Dan Hăulică, potrivit ''Dicţionarului general al literaturii române'', apărut sub egida Academiei Române (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2006).
Şi-a luat doctoratul în istoria artei, în 1980, cu o teză publicată în acelaşi an sub titlul ''Pitoresc şi melancolie. O analiză a sentimentului naturii în cultura europeană'', pentru care a primit Premiul Uniunii Artiştilor Plastici şi Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, potrivit sursei amintite. A efectuat stagii ca bursier Humboldt la Universitatea din Bonn (1975-1977) şi la cea din Heidelberg (1983-1984).
Cercetător ştiinţific la Institutul de Istoria Artei al Academiei între 1971-1979, perioadă în care debutează ca publicist şi autor al unor lucrări de specialitate, Andrei Pleşu a fost, apoi, lector la Facultatea de Arte Plastice a Institutului ''N. Grigorescu'' (1980-1982). Ulterior a mai fost referent în Biroul de documentare al Uniunii Artiştilor Plastici, documentarist la Institutul de Istoria Artei din Bucureşti, precum şi muzeograf la Casa Memorială ''George Enescu'' din Tescani. Andrei Pleşu a participat, alături de Gabriel Liiceanu, la seminariile ţinute de filosoful Constantin Noica la Păltiniş.

Foto: (c) MIHAI SAVU / AGERPRES FOTO/ARHIVA - Andrei Pleşu, scriitor, eseist, filosof (Bucureşti, 8 febr. 1991)
După 1989 a fost profesor la Academia de Arte Frumoase şi la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti, iar în 1994 a fost lector la Berkeley University, SUA.
A fost desemnat ministru al Culturii în primul guvern postrevoluţionar (28 decembrie 1989-16 octombrie 1991), iar mai târziu a deţinut şi funcţia de ministru al Afacerilor Externe (29 decembrie 1997- 22 decembrie 1999).
Andrei Pleşu a fost membru în Colegiul Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (2000-2004), precum şi consilier prezidenţial la Departamentul relaţii internaţionale (2004-2005). În august 2005 a fost numit membru în Consiliul de Conducere al Institutului Cultural Român.
Este membru fondator al Grupului pentru Dialog Social (GDS) şi a colaborat la Revista ''22'', lansată în ianuarie 1990 şi editată de GDS, încă de la primele numere ale acesteia. Andrei Pleşu a fost fondator şi director al revistei ''Dilema'', apărută la 14 ianuarie 1993 şi editată de Fundaţia Culturală Română, transformată apoi, din ianuarie 2004, în ''Dilema veche'', a cărei activitate a continuat cu aceeaşi echipă redacţională.
În 1994, Andrei Pleşu a fondat Colegiul Noua Europă (NEC, New Europe College - Institut de Studii Avansate), primul institut de studii avansate în domeniul ştiinţelor umaniste şi sociale din România, fiind, totodată, şi rectorul acestuia. De asemenea, se numără printre membrii fondatori ai Societăţii Academice din România (SAR, înfiinţată în 1995), alături de Gabriel Liiceanu, Mihai Şora, Monica Lovinescu, Dan Grigore ş.a.

Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES/ FOTO - Andrei Pleşu şi Gabriel Liiceanu la lansarea cărţii 'Note, stări, zile 1968-2009' şi a audiobook-ului 'Minima moralia' de Andrei Pleşu. (Bucureşti, 27 apr.2010)
Este autorul lucrărilor: "Călătorie în lumea formelor" (1974), "Pitoresc şi melancolie. O analiză a sentimentului naturii în cultura europeană" (1980; reeditat în 1992 şi în 2003), "Francesco Guardi" (1981), "Ochiul şi lucrurile" (1986), "Minima moralia. Elemente pentru o etică a intervalului" (1988), ''Dialoguri de seară'' (1991), "Jurnalul de la Tescani" (cu gravuri originale de Horia Bernea, 1993; reeditat în 2003), "Limba păsărilor" (1994), ''Chipuri şi măşti ale tranziţiei'' (1996).
Volumul său ''Despre îngeri'', apărut în 2003 la Editura Humanitas, a fost desemnat cea mai râvnită carte la cea de-a X-a ediţie a Târgului Internaţional Gaudeamus. Andrei Pleşu, cu volumul ''Despre îngeri'', şi Gelu Ionescu, cu volumul ''Copacul din câmpie'', au fost câştigătorii marelui premiu al Asociaţiei Scriitorilor Profesionişti din România (ASTRO) pentru anul 2003, decernat în cadrul Târgului Internaţional de Carte - Bookarest 2004.
În 2004 a fost lansată în cadrul Târgului Internaţional de Carte Bookarest 2004 cartea ''Obscenitatea publică'' (Editura Humanitas), care cuprinde o selecţie din articolele publicate de Andrei Pleşu în perioada 1996-2004 în ''Dilema'', ''Dilema Veche'', ''Plai cu boi'' şi ''Jurnalul naţional''.

Foto: (c) GEORGE CALIN / AGERPRES/ FOTO - Andrei Pleşu, la lansarea volumului 'Despre frumuseţea uitată a vieţii' (Bucureşti, 10 mart. 2011)
Mai amintim volumele: ''Toleranţa şi intolerabilul. Criza unui concept'' (2005), ''Comedii la porţile Orientului'' (2005), ''Despre bucurie în Est şi în Vest şi alte eseuri'' (2006), "Note, stări, zile (1968-2009)" (2010, cuprinzând texte apărute, în marea lor majoritate, în ''Dilema''), ''Despre frumuseţea uitată a vieţii'' (2011), ''Faţă către faţă. Întâlniri şi portrete'' (2011).
În 2012 a apărut, la Editura Humanitas, volumul "Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste", pentru care scriitorul Andrei Pleşu a primit Premiul "Cartea Anului 2012" acordat de revista "România literară". În 2013, la decernarea Premiilor Uniunii Scriitorilor din România (USR) pe anul 2012, un premiu special a fost acordat lui Andrei Pleşu pentru acelaşi volum. De asemenea, în 2013, la cea de-a VII-a ediţie a Galei Premiilor Observator Cultural, Premiul pentru "Eseu. Memorialistică. Publicistică" a fost acordat ex aequo lui Andrei Pleşu, pentru volumul "Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste", şi lui Ion Ianoşi pentru cartea "Internaţionala mea. Cronica unei vieţi".

Foto: (c) MIRCEA ROSCA / AGERPRES/FOTO - Andrei Pleşu oferă autografe, după prezentarea volumului său 'Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste' (Bucureşti, 29 ian. 2013)
Scriitorul Andrei Pleşu şi-a lansat în 2013, la Târgul Gaudeamus, volumul "Din vorbă-n vorbă. 23 de ani de întrebări şi răspunsuri". Mai recent, i-au apărut, la Editura Humanitas, volumele ''Nelinişti vechi şi noi'' (2016) şi "Despre inimă şi alte eseuri" (2017).
Lui Andrei Pleşu i-au fost decernate, de-a lungul timpului, pentru opera şi activitatea sa, numeroase premii şi distincţii.
Astfel, a fost distins cu Premiul pentru eseu al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1980), Premiul pentru critică de artă al Uniunii Artiştilor Plastici (1980), Premiul Revistei "Ateneu" (1992), precum şi cu titlul "Chevalier des Arts et des Lettres" (Paris, 1990).
Este membru al mai multor academii de arte şi ştiinţe, doctor honoris causa al Universităţii ''Albert Ludwig'' din Freiburg (2000) şi al Universităţii ''Humboldt'' din Berlin (2001), potrivit ''Dicţionarului general al literaturii române'' (Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2006). În 1999 i-a fost decernat titlul de Comandor al Legiunii de Onoare din partea Republicii Franceze.
În anul 2000 i-au fost conferite Ordinul Naţional ''Serviciul Credincios'' în grad de Mare Cruce, precum şi prestigiosul premiu Theodor Heuss. În 2002, Andrei Pleşu a primit premiul Joseph-Bech, pe anul 2001, în semn de recunoaştere a eforturilor sale pentru unificarea europeană.
A primit, în 2005, Marea Cruce de Merit cu Stea a Ordinului de Merit al Republicii Federale Germania, decoraţie conferită de către preşedintele Republicii Federale Germania în semn de onorare a angajamentului îndelungat pe care distinsul intelectual român l-a dovedit pentru dezvoltarea bunelor relaţii româno-germane.
În 2009 au fost lansate la Bucureşti volumele "In Honorem Andrei Pleşu" şi "Memory, Humanity and Meaning. Essays în Honor of Andrei Pleşu's Sixtieth Anniversary", dedicate lui Andrei Pleşu la aniversarea vârstei de 60 de ani.
Andrei Pleşu a fost desemnat, în 2015, câştigător al Premiului Cetăţeanului European, ediţia 2014, premiu acordat anual de Parlamentul European pentru realizări excepţionale în dezvoltarea colaborării culturale transnaţionale în Uniunea Europeană. Andrei Pleşu a primit prestigioasa distincţie pentru activitatea sa ca fondator şi rector al Colegiului Noua Europă.

Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES FOTO - Scriitorului şi criticului de artă Andrei Pleşu îi este acordat titlul de Doctor Honoris Causa Litterarum Humaniorum, de către Universitatea de Vest din Timişoara. (26 apr. 2018)
În 2017 i-a fost conferit titlul de Doctor Honoris Causa de către conducerea Universităţii ''Alexandru Ioan Cuza'' din Iaşi, iar în 2018 i-a fost decernat titlul de Doctor Honoris Causa Litterarum Humaniorum din partea Universităţii de Vest din Timişoara. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu; editor: Irina Andreea Cristea, editor online: Adrian Dădârlat)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
22 august - Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței (ONU)
Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței se marchează în fiecare an pe 22 august. A fost instituită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite prin rezoluția A/RES/73/296, adoptată la 28 mai 2019. Data a fost aleasă imediat după Ziua internațională de comemorare a victim
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 august
Ortodoxe Sf. Mc. Agatonic și cei împreună cu el Greco-catolice Sf. m. Agatonic și cei împreună cu el; Sf. Fecioară Maria Regină Romano-catolice Sf. Fecioară Maria, Regină Sfântul Mucenic Agatonic este pomenit în calendarul creșt
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 22 august
Este a 234-a zi a anului 2026. Au mai rămas 131 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 10 m. Luna răsare la 17 h 03 și apune la 00 h 17 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Săptămâna europeană 17-21 august 2026
Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 17-21 august 2026: UE își reafirmă solidaritatea cu Ucraina cu ocazia celei de a 35-a aniversări a independenței țării; Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a anunțat că vrea să crească cu o treime numărul entităților ruse sancționate din cauza războiului din Ucraina; UE susține Curte
Retrospectiva evenimentelor interne 17-21 august 2026
O dronă marină cu încărcătură explozivă a fost distrusă în zona platformei Neptun Deep din Marea Neagră. Curtea Constituțională a României a stabilit ca fiind constituțional un amendament introdus în Legea integrității la cererea PSD și AUR, prin care aleșii găsiți incompatibili sau în conflict de interese își pierd funcțiile la 30 de zile
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Marin Moraru
Actor de teatru și film, Marin Moraru s-a născut la data de 31 ianuarie 1937 în București. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică 'I.L. Caragiale' București, în anul 1961, la clasa Dinei Cocea, având ca examen de diplomă rolul Agamiță Dandanache din piesa 'O scrisoare pierdută' de I.L. Caragiale. A debutat p
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Festivalul Național de Muzică Ușoară 'Mamaia', ajuns la a 63-a ediție, invită publicul, în perioada 21-23 august, la o nouă întâlnire cu eleganța, nostalgia și hiturile care au marcat generații întregi. Festivalul își păstrează și în acest an structura consacrată și aduce în prim-plan cele două secțiuni repreze
21 august - Ziua internațională pentru comemorarea și omagierea victimelor terorismului (ONU)
La 21 august este marcată, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, Ziua internațională pentru comemorarea și omagierea victimelor terorismului. Marcarea acestei zile a fost instituită prin Rezoluția 72/165 a Adunării Generale a Națiunilor Unite, conform https://www.un.org/. Scopul vizează s
21 august - Ziua medicinei militare
Ziua medicinei militare este celebrată anual la 21 august. Domnitorul Alexandru Ioan Cuza (1859-1866) a semnat Înaltul Decret Domnesc nr. 4629/21 august 1862 prin care a luat ființă Corpul Ofițerilor Sanitari ai Armatei și Direcția Generală a Serviciului Sanitar Român, acesta fiind momentul constituirii structurii specializate pentru asigurarea săn
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 21 august
Ortodoxe Sf. Ap. Tadeu; Sf. Mc. Donat diaconul, Romul preotul, Silvan diaconul și Venust; Sf. Mc. Vasa, cu fiii ei Greco-catolice Sf. ap. Iuda Tadeu; Sf. m. Vasa și fiii ei; Sf. papă Pius al X-lea Romano-catolice Sf. Pius al X-lea, pp. Sfântul Ap
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 21 august
Este a 233-a zi a anului 2026. Au mai rămas 132 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 25 m și apune la 20 h 11 m. Luna răsare la 16 h 09. Luna nu apune în această zi. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Centrul istoric al orașului Graz și Castelul Eggenberg (Austria)
Centrul istoric al orașului Graz, împreună cu Castelul Eggenberg (Schloss Eggenberg), formează unul dintre cele mai valoroase ansambluri urbane și arhitecturale din Europa Centrală. Înscris pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO în 1999 (centrul istoric) și extins în 2010 pentru a include și castelul, situl reprezintă un exemplu remarcabil de sinteză c
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 20 august
Ortodoxe Sf. Proroc Samuel; Sf. Mc. Sever, Eliodor și Teoharie Greco-catolice Sf. pf. Samuel; Sf. Bernard Romano-catolice Ss. Bernard, abate, înv.; Samuel, profet Sfântul Proroc Samuel este pomenit de Biserica Ortodoxă în ziua de 20 a
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 20 august
Este a 232-a zi a anului 2026. Au mai rămas 133 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 24 m și apune la 20 h 13 m. Luna răsare la 15 h 08 și apune la 23 h 34 m. Luna la Primul Pătrar la 05 h 46 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
AnulBrâncuși/ Constantin Brâncuși în muzeele lumii
Constantin Brâncuși, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului al XX-lea, s-a născut în 1876, la Hobița, dar a trăit și a lucrat la Paris din primul deceniu al secolului trecut până la moartea sa, în 1957, indică https://www.centrepompidou.fr/. Din atelierul său din capitala Fr











