Gimnastica ritmică a funcţionat, în România, din anul 1961 şi până în luna ianuarie 1990 ca secţie în cadrul Federaţiei Române de Gimnastică (FRG), activitatea fiind coordonată de Comisia Tehnică de Gimnastică Ritmică, alcătuită din voluntari, potrivit site-ului federaţiei de specialitate, www.frgr.ro.

Printre preşedinţii Comisiei Tehnice de Gimnastică Ritmică s-au aflat Ileana Sima (1961-1967; 1970-1983), Antoaneta Totescu (1968-1969), Viorica Mociani (1984-1987) şi Gineta Stoenescu (1988-1989).

Din ianuarie 1990, gimnastica ritmică s-a desprins de FRG şi s-a constituit ca federaţie independentă sub numele de Federaţia Română de Gimnastică Ritmică (FRGR). Preşedinţii aleşi ai federaţiei în această perioadă au fost: Sabina Macovei (1990-1992), Gheorghe Fodoreanu (1993-1996); secretar general - Victoria Tiron (1990-1996); antrenori federali - Maria Gîrbă (1990-1992), Ana Moţet (1993-1996).

Sursa foto: (c) ARMAND ROSENTHAL / ARHIVA AGERPRES

Activitatea independentă a FRGR s-a desfăşurat până după Jocurile Olimpice de la Atlanta (SUA) - 1996. După aceea, FRGR s-a reunit cu FRG (1996-2002), având ca preşedinte pe Nicolae Vieru, secretar general Adrian Stoica, secretar federal Dana Encuţescu, antrenor federal Maria Gîrbă (1996-2001). Activitatea disciplinei, în această perioadă, a fost coordonată de Comisia Naţională de Gimnastică Ritmică, preşedinţi fiind: Dana Encuţescu (1996-2001) şi Mihaela Manos (2002).

În anul 2003, FRGR devine independentă, preşedinte ales fiind fosta sportivă de talie internaţională Irina Deleanu şi vicepreşedinte - Elena Frîncu.

''Enciclopedia Educaţiei Fizice şi Sportului din România'' (vol. I, Bucureşti, 2002) menţionează că, începând cu anul 1961, FRG organizează Campionatul Naţional (CN) pentru gimnastica ritmică şi se participă cu regularitate la Campionatul Mondial (CM) sau Campionatul European (CE), dar rezultatele nu se ridică totuşi la nivelul celor din gimnastica artistică.

Sursa foto: (c) ARMAND ROSENTHAL / ARHIVA AGERPRES

Sursa foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

Evenimente care au marcat activitatea competiţională în gimnastica ritmică din România, potrivit www.frgr.ro.

1956 - primul concurs de gimnastică artistică;
1961 - La Bucureşti, FRG organizează primul concurs republican de gimnastică ritmică, acesta fiind câştigat de Mihaela Solomonov (antrenoare Julieta Cintoiu);
1963 - La Budapesta (Ungaria), are loc prima participare a României la CM cu sportivele: Mihaela Solomonov, Ileana Iosif, Daniela Diaconescu (antrenoare Julieta Cintoiu);
1968 - Primul campionat republican de copii, la Sibiu, câştigat de echipa C.S.Ş nr. 2 prin sportivele Cristina Sima (Vladu) şi Mihaela Târnovean (Manos), Carmencita Bara, Andreea Dumitrescu (antrenoare Ileana Iosif);
1968 - Primul campionat republican de senioare, la Sibiu, câştigat de Livia Grama (antrenoare Mihaela Solomonov);
1969 - FRG organizează prima Cupă a României, câştigată de Victoria Vîlcu (antrenoare Viorica Mociani şi Eliza Nedef);
1969 - Varna (Bulgaria) - prima participare a României la CM atât în probele individuale: Victoria Vîlcu, Iulia Murmurache, Mihaela Nicolaescu (antrenoare Mihaela Solomonov şi Viorica Mociani, cât şi de ansamblu: Livia Grama (Medilanski), Sabina Şerbănescu (Macovei), Ileana Niculescu, Victoriţa Vâlcu, Marilena Pegulescu, Iulia Murmurache, Maria Preda (Gârbă) - rezervă (antrenoare Gineta Stoenescu). Cel mai bun rezultat este obţinut de Victoriţa Vîlcu (Buriană) - locul VI la exerciţiul liber ales fără obiect;
1970 - La Timişoara, la prima ediţie a Campionatelor Balcanice, echipa României câştigă titlul balcanic cu sportivele: Maria Preda (Gîrbă), Sabina Şerbănescu (Macovei), Victoriţa Vîlcu (Buriană), precum şi la individual compus prin Victoriţa Vîlcu (Buriană) (antrenoare Viorica Mociani şi Livia Grama);
1973 - Olomouč (Cehoslovacia) - prima medalie de aur la junioare la Cupa Interviziunii (competiţie internaţională rezervată campionilor din Europa), obţinută de Cristina Sima (Vladu), antrenoare fiind Ileana Iosif;
1977 - Miskolc (Ungaria) - prima medalie la senioare la Cupa Interviziunii obţinută de Mihala Târnovean (Manos), antrenoare fiind Ana Moţet;
1984 - Los Angeles (SUA) - prima medalie la JO obţinută de Doina Stăiculescu (medalie de argint), antrenoare fiind Maria Gîrbă;
1990 - Göteborg (Suedia) - prima medalie la CE (medalie de bronz la exerciţiul cu mingea), obţinută de sportiva Irina Deleanu;
1990 - Bruxelles (Belgia) - prima medalie (de bronz) la Cupa Mondială, obţinută de Irina Deleanu;
1991 - Bruxelles - prima medalie (de bronz) la Cupa Europei, obţinută tot de Irina Deleanu;
1991 - Bruxelles - primele medalii (de bronz), la Olimpiada de tineret, obţinute de aceeaşi Irina Deleanu;
l992 - Bruxelles - prima medalie la CM (medalie de bronz la exerciţiul cu coarda), obţinută de Irina Deleanu;
1993 - Bucureşti - prima medalie la junioare (argint cu echipa) la CE, obţinută de: Filis Serif, Dana Carteleanu, Alina Stoica (antrenoare Maria Nicolin);
1993 - Bucureşti - prima medalie la senioare în proba de ansamblu (medalie de bronz - ansamblul cu 6 corzi) la CE obţinută de sportivele: Elena Vladu, Ana Vladu, Mariana Tera, Raluca Turnea, Victoriţa Rebrean, Mirela Simon (antrenoare Mihaela Manos);

Potrivit ''Enciclopediei Educaţiei Fizice şi Sportului din România'' (vol. I, Bucureşti, 2002), înfiinţată în anul 1994, Comisia Naţională de Gimnastică Aerobică a reuşit din start rezultate remarcabile prin cucerirea de trei ori consecutiv a titlului mondial la trio (în 1996 la Haga - Olanda, în 1997 la Perth - Australia şi în 2000 la Riesa - Germania), precum şi a altor medalii de argint la trio, bronz la individual masculin perechi în 1998 la Catania (Italia) şi individual feminin la Hanovra (Germania) şi Riesa. De remarcat numele unor sportivi ca: Cristian Moldovan, Claudiu Varlam, Remus Nicolai şi Izabela Lăcătuş, multipli campioni mondiali.

Sursa foto: (c) OCTAVIAN SERBANESCU / ARHIVA AGERPRES

AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, redactor Arhiva Foto: Vlad Ruşeanu, editor: Marina Bădulescu)