Academicianul Dinu C. Giurescu s-a stins din viaţă (fişă biografică)
Academicianul Dinu C. Giurescu a murit la 24 aprilie 2018, la vârsta de 91 de ani, după o lungă şi grea suferinţă, potrivit Biroului de presă al Academiei Române.
Dinu C. Giurescu s-a născut la 15 februarie 1927, la Bucureşti, într-o cunoscută familie de istorici, tatăl său fiind istoricul Constantin C. Giurescu. A urmat cursurile Colegiului ''Sf. Sava'', apoi cursurile Facultăţii de Istorie din Bucureşti, luându-şi licenţa în anul 1955 şi apoi doctoratul în istorie, la aceeaşi facultate, în anul 1968.
A fost muzeograf la Muzeul de Artă din Bucureşti, secţia ''Artă veche românească'' (1956-1964), cercetător în domeniul istoriei diplomaţiei la Oficiul de Studii şi Documentare al Ministerului de Externe (1964-1968), conform Dicţionarului ''Membrii Academiei Române'' (Editura Enciclopedică/Editura Academiei Române, Bucureşti, 2003).
În perioada 1968 - 1987 a fost profesor la Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" din Bucureşti, titular al cursului de istoria civilizaţiei europene, apoi, între 1988 - 1990, profesor invitat (''visiting professor'') în SUA, la William Paterson College, Wayne, New Jersey şi la Texas A&M University, College Station, Texas, iar în perioada 1990 - 2011 este profesor, apoi profesor consultant la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti.
Activitatea sa ştiinţifică, reunită în numeroase studii şi lucrări, cuprinde o arie bogată şi diversă: arta românească a secolelor XIV-XVIII ("Contribuţii la studiul broderiilor de la Trei Ierarhi" (1960); "Arta metalelor preţioase în Ţara Românească în secolele XIV-XVI" (1962) ş.a.); studiul civilizaţiei române în sec. XIV-XVIII ("Ţara Românească în secolele XIV-XV" (1973), lucrare distinsă cu Premiul "Nicolae Bălcescu" al Academiei Române); caracteristici ale feudalismului românesc şi relaţii economice ("Relaţiile economice ale Ţării Româneşti cu ţările Peninsulei Balcanice în perioada feudalismului timpuriu" (1964); "Relaţiile economice ale Ţării Româneşti cu Peninsula Balcanică în secolele XIV-XVI" (1965); istoria diplomaţiei româneşti (''N. Titulescu, Documente diplomatice'' (1967) şi ''M. Kogălniceanu, Documente diplomatice'' (1972), în colaborare) ş.a.
A întocmit totodată sinteze de istorie naţională ("Istoria românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi" 1971, în colaborare); "Istoria românilor" (1974-1975, în colaborare); "Istoria ilustrată a românilor" (1981-1982) ), precum şi monografii, precum "Ion Vodă cel Viteaz" (1974). O serie de lucrări ale sale sunt consacrate problemelor de istorie contemporană: ''Guvernarea Nicolae Rădescu'' (1996), ''România în al doilea război mondial'' (1999), ''Imposibila încercare. Greva regală 1945'' (1999), ''Cade Cortina de fier: România 1947'' (2002) etc.
Foto: (c) CODRUŢA DRĂGOESCU/Arhiva istorică AGERPRES
Academicianul Dinu C. Giurescu a fost coordonatorul volumului "Istoria României în date" apărut în 2003 la Editura Enciclopedică, precum şi al volumului "România şi comunismul: o istorie ilustrată" (autori Alexandru Ştefănescu şi Ilarion Tiu, Editura Corint), lansat la 10 iunie 2010 la Salonul Internaţional de Carte Bookfest. La 26 noiembrie 2011 a fost lansat, la Târgul de Carte "Gaudeamus", volumul "O istorie ilustrată a diplomaţiei româneşti (1862-1947)", ediţia în limba română, avându-i ca autori pe Dinu C. Giurescu, Rudolf Dinu şi Laurenţiu Constantiniu (ediţia în limba engleză a apărut în decembrie 2010).
A militat împotriva demolării unor importante monumente istorice şi de artă, cărora le-a consacrat lucrarea "The Razing of Romania's Past" (1989), după cum se aminteşte în Dicţionarul ''Membrii Academiei Române''.
La 13 noiembrie 1990 a devenit membru corespondent, apoi, din 21 decembrie 2001, membru titular al Academiei Române. A fost Preşedintele de Onoare al Asociaţiei Tradiţia Militară (ATM), reprezentantă a României în Uniunea Europeană a Asociaţiilor Istorico-Militare. În perioada 2001-2005 a fost director al Muzeului Ţăranului Român.
Istoricul Dinu C. Giurescu a candidat la alegerile din 9 decembrie 2012, fiind propus din partea Partidului Conservator să candideze pe listele USL. A fost ales deputat în circumscripţia electorală nr. 42 Bucureşti, colegiul uninominal nr. 19, conform site-ului www.cdep.ro. Membru al Grupului parlamentar Liberal Conservator, a fost decanul de vârstă al Camerei Deputaţilor în acea legislatură. A făcut parte din Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, precum şi din Grupul parlamentar de prietenie cu Marele Ducat de Luxemburg (până în mai 2014). A demisionat din funcţia de deputat, începând cu data 12 mai 2014, şi s-a retras din politică, decizie luată după ce a fost ales vicepreşedinte al Academiei Române, la 24 aprilie 2014.
La 24 aprilie 2014, academicienii Dinu Giurescu, Alexandru Surdu, Cristian Hera şi Bogdan Simionescu au fost aleşi vicepreşedinţi ai Academiei Române pentru următorii patru ani, în cadrul Adunării Generale a membrilor Academiei Române. Acad. Dinu Giurescu a fost propus de acad. Dan Berindei şi a fost desemnat vicepreşedinte al Academiei Române din partea domeniului umanist. După ce a fost operat cu succes pe cord deschis, la începutul lunii august 2014, nu a mai deţinut funcţia de vicepreşedinte al Academiei Române.
Foto: (c) SORIN LUPŞA/AGERPRES FOTO
Istoricul Dinu C. Giurescu a publicat peste 30 de volume de autor şi volume în colaborare şi a semnat zeci de prefeţe sau postfeţe, îngrijiri de ediţii, articole, fiind, de asemenea, autorul (în colaborare) a două manuale didactice. A participat, de-a lungul timpului, la numeroase conferinţe, expuneri, mese rotunde, reuniuni ştiinţifice din ţară şi străinătate, emisiuni la televiziune şi la radio. În 2013 şi-a donat întregul fond de carte, constituit din mii de volume, Bibliotecii Judeţene ''Alexandru şi Aristia Aman'' din Craiova.
La 11 mai 2011 i-a fost conferită de către Regele Mihai I distincţia "Nihil sine Deo".
Fundaţia "Societatea civilă" i-a acordat în 2010 "Premiul de excelenţă Opera Omnia", iar în cadrul Galei Premiilor Flacăra din 5 decembrie 2011 i-a fost decernat un premiu la secţiunea ''Ştiinţă''.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES FOTO
La 3 decembrie 2014, la Gala Premiilor Brâncoveanu, decernate de Fundaţia Alexandrion, istoricului Dinu C. Giurescu i-a fost decernat un premiu, la secţiunea ''Cariere'', pentru întreaga activitate, iar la 15 martie 2016 a fost desemnat membru de onoare al Fundaţiei Europene Titulescu, la aniversarea a 25 de ani de la constituirea acesteia.
La 28 februarie 2017 Consiliul General al Capitalei a adoptat o hotărâre prin care istoricului Dinu C. Giurescu i-a fost acordat titlul de cetăţean de onoare al municipiului Bucureşti. Dinu C. Giurescu s-a numărat printre personalităţile culturale ajunse la senectute care au fost omagiate la 15 ianuarie 2018, la Ateneul Român, cu ocazia Zilei Culturii Naţionale. AGERPRES/(Documentare - Ruxandra Bratu, editor: Liviu Tatu, editor online: Irina Giurgiu)
Citiţi şi:
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Retrospectiva evenimentelor interne 26-30 octombrie 2026
Vizita oficială a premierului Luca Niculescu la Chișinău, întâlnirea dintre premierul Luca Niculescu și guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, precum și participarea ministrului Apărării Naționale, Radu Oprea, la reuniunea trilaterală a miniștrilor apărării din România, Bulgaria și Republica Turcia sunt doar câteva dintre cele mai importante evenim
Săptămâna europeană 26-30 octombrie 2026
Miniștrii europeni ai agriculturii au ajuns la un acord privind viitoarea Politică Agricolă Comună. Comisia Europeană a prezentat un cadru pentru reziliența UE la schimbările climatice. La Montreal a început summitul dintre Canada și Uniunea Europeană cu scopul de a construi o relație fără precedent între blocul comunitar și țara nord-americană. De la 1 n
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Un tur ghidat dedicat sculptorului Constantin Brâncuși, intitulat 'Brâncuși. Operă și brand de țară', va avea loc vineri, 30 octombrie, în intervalul orar 16:30 - 18:00, la Muzeul Național de Artă al României (MNAR). Evenimentul, organizat cu ocazia prelungirii expoziției 'Brâncuși. Sindromul', a
DOCUMENTAR: 11 ani de la tragicul eveniment din clubul Colectiv (30 octombrie)
La 30 octombrie 2026 se împlinesc 11 ani de la tragedia din clubul Colectiv în urma căreia au murit 65 de oameni. Un incendiu a izbucnit în seara zilei de 30 octombrie 2015 la Club Colectiv, situat în Str. Tăbăcarilor nr. 7, sectorul 4 din București, unde trupa 'Goodbye To Gravity' susținea un concert de lansare a unui nou album
30 octombrie - Ziua pacientului cu arsuri
Ziua pacientului cu arsuri, instituită prin Legea nr.180/2019, este marcată, în fiecare an, la data de 30 octombrie. La inițiativa mai multor senatori și deputați PSD și PNL, un proiect de lege pentru declararea zilei de 30 octombrie ca 'Ziua pacientului cu arsuri' a fost depus, în 2018, la Biroul Permanent al Camerei Deputaților, se arată
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 30 octombrie
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Zenovie, episcopul Ciliciei, și sora sa, Zenovia; Sf. Ap. Cleopa Greco-catolice Sf. m. Zenovie și sora sa Zenovia Romano-catolice Sf. Gerard de Potenza, ep. Sfântul Sfințit Mucenic Zenovie, episcop al Ciliciei, și sora sa
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 30 octombrie
Este a 303-a zi a anului 2026. Au mai rămas 62 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 50 m și apune la 17 h 08 m. Luna răsare la 20 h 25 m și apune la 12 h 02 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Actrița Winona Ryder împlinește 55 de ani (29 octombrie)
Winona Ryder, născută la 29 octombrie 1971, în Winona, Minnesota, SUA este o actriță americană care a interpretat roluri importante în filme populare precum 'Beetlejuice' (1988), 'Heathers' (1988), 'Bram Stoker's Dracula' (1992) și 'The Age of Innocence' (1993). Inițial, Ryder a devenit cunoscută pentru interpretarea unor perso
FRAGMENT DE ISTORIE: Edictul de toleranță, act emis de împăratul Iosif al II-lea (29 octombrie 1781)
La 29 octombrie (8 noiembrie) 1781, împăratul Iosif II a dat așa-numitul Edict de toleranță, prin care se interzicea asuprirea cetățenilor pe motive de credință. Lege promulgată de împăratul romano-german Iosif al II-lea acorda o libertate limitată de cult creștinilor necatolici și elimina restricțiile civile cărora aceștia le fuseseră supuși anter
29 octombrie - Ziua mondială a accidentului vascular cerebral
La 29 octombrie este marcată, în fiecare an, Ziua mondială a accidentului vascular cerebral pentru a atrage atenția asupra riscului producerii unui accident vascular, dar și pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la gravitatea și ratele ridicate ale accidentului vascular cerebral la nivel mondial, potrivit
29 octombrie - Ziua internațională a internetului
La 29 octombrie este marcată Ziua internațională a internetului. Demersul pentru marcarea acestei zile a fost inițiat de Asociația Utilizatorilor de Internet pentru creșterea conștientizării publică privind importanța oportunităților oferite de tehnologiile universului digital. În noiembrie 2005, în Tunis, în cadrul Summitului
29 octombrie - Ziua Autorității Electorale Permanente
La 29 octombrie este marcată, anual, Ziua Autorității Electorale Permanente. În 2003, la această dată, a fost adoptată, în Parlament, Legea de revizuire a Constituției României din 1991, care prevedea la art. 73 alin. (3) lit. a) că prin lege organică (Legea nr. 286/2003) se reglementează sistemul electoral și organizarea și funcționarea Autorității Elector
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 29 octombrie
Ortodoxe Sf. Cuv. Mc. Anastasia Romana; Sf. Cuv. Avramie și Maria, nepoata sa Greco-catolice Sf. cuv. m. Anastasia Romana; Sf. cuv. Avramie Romano-catolice Ss. Narcis, patriarh de Ierusalim; Felician, m. Sfânta Cuvioasă Mucenică Anastasia Romana
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 29 octombrie
Este a 302-a zi a anului 2026. Au mai rămas 63 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 49 m și apune la 17 h 09 m. Luna răsare la 19 h 15 m și apune la 10 h 59 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Accidente feroviare produse în lume (cronologie 2024-2026)
Cel puțin 30 de persoane au murit în accidentul feroviar care a avut loc, la 28 octombrie 2026, în provincia spaniolă Toledo, la sud de Madrid, au declarat pentru EFE surse oficiale. Două trenuri de mare vi