Istoricul Ioan-Aurel Pop, ales preşedinte al Academiei Române (fişă biografică)

Ioan-Aurel Pop a fost ales, la 5 aprilie 2018, preşedinte al Academiei Române, de către Adunarea Generală a acestui înalt for.
Istoricul Ioan-Aurel Pop, rector al Universităţii ''Babeş-Bolyai'' din Cluj-Napoca (din 2012), s-a născut la 1 ianuarie 1955, în localitatea Sântioana, judeţul Cluj.
După absolvirea Liceului ''Andrei Şaguna'' din Braşov, a urmat cursurile Facultăţii de Istorie-Filosofie a Universităţii ''Babeş-Bolyai'' din Cluj-Napoca (1974-1979), potrivit cv-ului său publicat pe site-ul http://hiphi.ubbcluj.ro.
În 1989, şi-a susţinut teza de doctorat, ''Adunările cneziale din Transilvania în secolele XIV-XVI'', potrivit lucrării ''Membrii Academiei Române 1866-2003'' (Ed. Enciclopedică/Ed. Academiei Române, 2003).
A desfăşurat o intensă activitate didactică. A fost profesor la Liceul industrial nr. 6 din Cluj-Napoca (1979-1984), apoi, începând din 1984, a urcat toate treptele ierarhice universitare, de la asistent (1984-1990), lector (1990-1992), conferenţiar (1992-1996) şi până la cea de profesor (din 1996), susţinând cursuri de paleografie latină, istoria Transilvaniei, istoria medievală a României în cadrul Universităţii ''Babeş-Bolyai'' din Cluj-Napoca.
Cercetător ştiinţific I şi director al Centrului de Studii Transilvane (din 1993) din cadrul Fundaţiei Culturale Române (ulterior Institutul Cultural Român), integrat Filialei din Cluj-Napoca a Academiei Române (din 2007), potrivit cv-ului său.
A fost ''visiting professor'' la: Universitatea din Pittsburgh, SUA (bursier Fulbright, 1991-1992), INALCO din Paris (1998), Universitatea din Trento (2001), Universitatea Ca' Foscari din Veneţia (2003-2008). A fost director al Centrului Cultural Român din New York (1994-1995) şi director al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia (2003-2007). A participat la numeroase specializări, congrese, documentări şi conferinţe în străinătate.
Este autorul a peste 50 de cărţi, ediţii de izvoare istorice, tratate şi manuale universitare, volume îngrijite şi a peste 300 de studii, articole, recenzii, dări de seamă, cronici, prefeţe etc. în volume separate şi în reviste de specialitate şi publicaţii de cultură.
Dintre cărţile de autor amintim: ''Românii şi maghiarii în secolele IX-XIV. Geneza statului medieval în Transilvania'' (1996), ''Istoria Transilvaniei medievale: de la etnogeneza românilor până la Mihai Viteazul'' (1997), ''Geneza medievală a naţiunilor moderne. Sec. III-XVI'' (1998); ''Naţiunea română medievală. Solidarităţi etnice româneşti în sec. XIII-XVI'' (1998); ''Românii şi România. O scurtă istorie'' (1998), ''Istoria, adevărurile şi miturile'' (2002), ''Contribuţii la istoria culturii româneşti (cronicile braşovene din secolele XVII-XVIII)'' (2003), ''Biserică, societate şi cultură în Transilvania secolului al XVI-lea. Între acceptare şi excludere'' (2012), ''Eminescu şi Transilvania (sau elogiul culturii naţionale româneşti)'', ''Locul românilor în Europa - la confluenţa Occidentului latin cu Orientul bizantin'', ''Lecţia de românism a românilor de la răsărit (sau Cum am devenit moldovean...)'', seria ''Rostiri Academice Româneşti'' (2014), ''Transilvania, starea noastră de veghe'' (2016).
A fost coautor la sintezele ''A History of Romania'' (1995); ''Istoria României. Transilvania'' (vol. I, 1997); ''Patrimoniul natural şi cultural al României. Munţii Apuseni'' (2006); ''Silviu Dragomir şi dosarul Diplomei Cavalerilor Ioaniţi'' (2009); ''Un italian la Bucureşti: Luigi Cazzavillan (1852-1903)'' (2011); ''Tradiţie şi inovaţie în învăţământul agricol din Transilvania. Istoria Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, vol. I - De la începuturi până în 1945'' (2015) şi unul dintre coordonatorii lucrării ''O istorie a românilor'' (1998, apărută în mai multe limbi).
Pentru activitatea sa de cercetător, în principal, a istoriei medievale româneşti, i-au fost decernate numeroase premii, diplome, medalii, ordine: Premiul ''George Bariţiu'' al Academiei Române (1991), Ordinul de Onoare din partea Preşedintelui Republicii Moldova (2010), Premiul de excelenţă al Institutului ''Eudoxiu Hurmuzachi'' pentru Românii de Pretutindeni (2011), Premiul Media de Excelenţă, din partea ziarului ''Gazeta de Cluj'' (2011), Medalia ''Crucea Transilvană'' din partea Mitropoliei Clujului, Maramureşului şi Sălajului (2014), Comandor al Ordinului Militar de România (2014), Medalia ''Crucea Şaguniană pentru laici'' din partea Mitropoliei Ardealului (2015), Diploma ''Meritul Academic'' din partea Academiei Române (2015), Medalia ''Crucea Nordului pentru mireni'' din partea Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord (2016), Ordinul ''Palmes Academiques'' în grad de Cavaler din partea Republicii Franceze (2016), Ordinul ''Steaua Italiei'', în grad de Comandor din partea Republicii Italiene (2016).
În 2010, i-a fost acordat Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler din partea Preşedintelui Românei, iar în 2015 a primit Ordinul Naţional ''Steaua României'' în grad de Cavaler.
Este membru corespondent al Academiei Române din 29 noiembrie 2001 şi membru titular din 2010.
De asemenea, istoricul Ioan-Aurel Pop este membru în numeroase instituţii naţionale şi internaţionale: membru al Comisiei de istorie a relaţiilor internaţionale din cadrul Comitetului Internaţional de Stiinţe Istorice, Milano (din 1990); membru corespondent al Academiei de Ştiinţe, Litere şi Arte, Paris (din 1999); membru al Institutului pentru Întâlniri Internaţionale din Gorizia (din 2005); membru al ''Ateneo Veneto'' (din 2005); membru în Comitetul ştiinţific al Institutului pentru cercetări de istorie socială şi religioasă din Vicenza, Italia (din 2006); membru al Academiei Europene de Ştiinţe şi Artă, Salzburg (din 2013); membru al International and Adult Continuing Education (IACE) Hall of Fame (din 2013); membru în Colegiul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române (2013); membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2015); membru titular al Accademia Nazionale Virgiliana din Mantova (2015); membru titular cu drept de vot în Comitetul de monitorizare a Programului Operaţional Regional (POR) (2014-2020; 2015).
Este Doctor Honoris Causa al universităţilor din Alba Iulia, Timişoara, Oradea, Cahul, Galaţi, Universitatea ''Lucian Blaga'' din Sibiu, Universitatea de Stat din Chişinău, Universitatea Pedagogică ''Ion Creangă''' din Chişinău, Universitatea ''Petru Maior'' din Târgu Mureş.
Este director al Revistei ''Transylvanian Review'' (din 1994) a Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române (cotată Thomson Reuters-ISI); membru în colectivul de redacţie al revistei ''Promemoria'', revista Institutului de Istorie Socială; preşedinte al colectivului de redacţie al revistei ''Articles. Creative Research and Art'', Haifa, Israel; membru în colegiul editorial al Revistei de Politica Ştiinţei şi Scientometrie; membru în Consiliul ştiinţific al ''Magazin istoric''; membru în colegiul de redacţie al revistei ''Memoriile Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie''; membru în colegiul ştiinţific al revistei ''Analele Universităţii 'Ovidius' din Constanţa - Seria Istorie''; membru în colegiul de redacţie al revistei ''Academica'' a Academiei Române; membru în colegiul de redacţie al revistei ''Zagreb''; membru al Comitetului Ştiinţific de Onoare al Colecţiei ''Corpus membranarum Capuanarum'', publicată de Edizioni Scientifiche Italiane şi Edizioni Palladio; membru în comitetul de onoare permanent al Anuarului Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia; membru în consiliul ştiinţific al Anuarului Arhivelor Mureşene; membru în colegiul de redacţie al revistei ''Akademos''. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Andreea Onogea, editor online: Gabriela Badea)
Citeşte şi:
* UPDATE Ioan Aurel Pop - noul preşedinte al Academiei Române
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
CITATUL ZILEI
'Să vă mirați de negrăita înțelepciune a Ziditorului întregii făpturi, cum din nimic pe toate le-a adus întru a fi.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzută și îngrijită de Arhimandrit Petru Bălan; Ed. Mănăstirea Sihăstria, 201
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 19 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Sâmbătă; Sf. Cuv. Ioan de la Lavra Veche; Sf. Sfințit Mc. Pafnutie Greco-catolice Sfânta și Marea Sâmbătă. Sf. pr. m. Pafnutie; Sf. cuv. Ioan Paleolavritul Romano-catolice Sâmbăta Sfântă Sf. Leon al IX-lea,
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 aprilie
Este a 109-a zi a anului 2025. Au mai rămas 256 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 25 m și apune la 20 h 05 m. Luna răsare la 01 h 56 m și apune la 09 h 55 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
18 aprilie - Ziua internațională a monumentelor și a siturilor
În fiecare an, la 18 aprilie, este sărbătorită Ziua internațională a monumentelor și a siturilor, ce oferă o oportunitate unică de a crește gradul de conștientizare asupra Comitetului Internațional al Monumentelor și Siturilor - ICOMOS și a activității pe care membrii săi o desfășoară pentru a conserva și proteja resursele culturale importante ale lumii, sub amenințare
SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Vineri (Denia Prohodului Domnului)
În Sfânta și Marea Vineri se face pomenirea Sfintelor, Mântuitoarelor și înfricoșătoarelor Patimi ale Domnului și Dumnezeului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Patimile sau Pătimirile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare și înfricoșătoare.
CITATUL ZILEI
'Arhieria Legii Noi este mai presus decât porunca Legii Vechi. Că acolo era ieșirea din Egipt, aici fugirea de păcat; acolo izbăvirea de tirania lui Faraon, aici izbăvirea sufletului de silnicia diavolului.' - Mitropolitul Veniamin Costachi al Moldovei și Sucevei (1768-1846) ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; ediția a VI-a, revăzu
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 18 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Vineri (Zi aliturgică. Denia Prohodului Domnului); Sf. Cuv. Ioan, ucenicul Sfântului Cuv. Grigorie Decapolitul Greco-catolice Sfânta și Marea Vineri (Pătimirea și moartea Domnului). Sf. cuv. m. Ioan, ucenicul Sf. Grigore Decapolitul Romano-c
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 aprilie
Este a 108-a zi a anului 2025. Au mai rămas 257 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 04 m. Luna răsare la 01 h 02 m și apune la 09 h 00 m. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Ruxandra Bratu)
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Adrian Păduraru
Actorul Adrian Păduraru s-a născut la 17 aprilie 1960, la Iași. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, la clasa profesoarei Sanda Manu, în 1984. Colegii săi de promoție au fost Carmen Trocan, Mioara Ifrim, Luminița Stoianovici, Răzvan Popa, Cristian Rotaru, Oana Pellea, Claudiu Istodor. Din clasa doamnei Olga Tudorache, colegii săi au
PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Fortificațiile de la Portobelo-San Lorenzo din Caraibe (Panama)
Fortificațiile din Caraibe, de la Portobelo-San Lorenzo, ale statului Panama reprezintă un exemplu de arhitectură militară de apărare specifică perioadei secolelor XVII-XVIII proiectat în zona de coastă de coroana spaniolă, cu rol de apărare pentru protejarea comerțului transatlantic, conform https://whc.unesco.org.
FRAGMENT DE ISTORIE: Înființarea Academiei de Științe Medicale din România (17 aprilie 1935)
Academia de Științe Medicale a fost și rămâne un for de consacrare pentru elita medicinei românești, așa cum a descris-o prof. dr. Irinel Popescu, în 2015, instituția fiind coordonatoarea cercetării medicale în România. Academia de Științe Medicale a fost înființată la 17 aprilie 1935 prin Legea nr. 91, aprobată de Senat și
FRAGMENT DE ISTORIE: 145 de ani de la înființarea Băncii Naționale a României
Banca Națională a României s-a înființat în 17/29 aprilie 1880, prin publicarea, în 'Monitorul Oficial' nr. 90, a Legii pentru înființarea unei bănci de scont și circulațiune, luând astfel naștere Banca Națională a României, o instituție de credit, care deținea privilegiul exclusiv de a emite bancnote. Capitalul băncii era &i
SĂRBĂTORI: Sfânta și Marea Joi (Denie)
În această zi, la Cina cea de Taină, Domnul Iisus Hristos a întemeiat cea mai mare dintre Tainele creștinești: Taina împărtășaniei. Domnul Hristos a serbat cu ucenicii Săi Paștele vechi iudaic, care-L prefigura pe El, taina jertfei Lui, iar apoi a instituit Paștele cel nou, adică identificarea pâinii și vinului binecuvântate cu Tr
CITATUL ZILEI
'Poporul nostru creștin este foarte iubitor de Dumnezeu, de adevăr, de dreptate, însă fiecare i-a pipăit numai buzunarul. Rar s-a găsit câte unul ici-colo ca să-1 ajute, să-1 călăuzească și să-l îndemne cu adevărat la cele bune, la mântuire.' - Protosinghelul Nicodim Măndiță ('Patericul Românesc', Arhimandrit Ioanichie Bălan; edi
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 17 aprilie
Ortodoxe Sfânta și Marea Joi (Denie); Sf. Sfințit Mc. Simeon, episcopul Persiei Greco-catolice Sfânta și Marea Joi. Sf. ep. m. Simeon din Persia și cei împreună cu el; Sf. cuv. Acachie al Melitinei; Sf. papă Agapet. Denia celor 12 Evanghelii Romano-catolice