logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110

office@agerpres.ro

Istoricul Ioan-Aurel Pop, ales preşedinte al Academiei Române (fişă biografică)

Imagine din galeria Agerpres

Ioan-Aurel Pop a fost ales, la 5 aprilie 2018, preşedinte al Academiei Române, de către Adunarea Generală a acestui înalt for.

Istoricul Ioan-Aurel Pop, rector al Universităţii ''Babeş-Bolyai'' din Cluj-Napoca (din 2012), s-a născut la 1 ianuarie 1955, în localitatea Sântioana, judeţul Cluj.

După absolvirea Liceului ''Andrei Şaguna'' din Braşov, a urmat cursurile Facultăţii de Istorie-Filosofie a Universităţii ''Babeş-Bolyai'' din Cluj-Napoca (1974-1979), potrivit cv-ului său publicat pe site-ul http://hiphi.ubbcluj.ro.

În 1989, şi-a susţinut teza de doctorat, ''Adunările cneziale din Transilvania în secolele XIV-XVI'', potrivit lucrării ''Membrii Academiei Române 1866-2003'' (Ed. Enciclopedică/Ed. Academiei Române, 2003).

A desfăşurat o intensă activitate didactică. A fost profesor la Liceul industrial nr. 6 din Cluj-Napoca (1979-1984), apoi, începând din 1984, a urcat toate treptele ierarhice universitare, de la asistent (1984-1990), lector (1990-1992), conferenţiar (1992-1996) şi până la cea de profesor (din 1996), susţinând cursuri de paleografie latină, istoria Transilvaniei, istoria medievală a României în cadrul Universităţii ''Babeş-Bolyai'' din Cluj-Napoca.

Cercetător ştiinţific I şi director al Centrului de Studii Transilvane (din 1993) din cadrul Fundaţiei Culturale Române (ulterior Institutul Cultural Român), integrat Filialei din Cluj-Napoca a Academiei Române (din 2007), potrivit cv-ului său.

A fost ''visiting professor'' la: Universitatea din Pittsburgh, SUA (bursier Fulbright, 1991-1992), INALCO din Paris (1998), Universitatea din Trento (2001), Universitatea Ca' Foscari din Veneţia (2003-2008). A fost director al Centrului Cultural Român din New York (1994-1995) şi director al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică din Veneţia (2003-2007). A participat la numeroase specializări, congrese, documentări şi conferinţe în străinătate.

Este autorul a peste 50 de cărţi, ediţii de izvoare istorice, tratate şi manuale universitare, volume îngrijite şi a peste 300 de studii, articole, recenzii, dări de seamă, cronici, prefeţe etc. în volume separate şi în reviste de specialitate şi publicaţii de cultură.

Dintre cărţile de autor amintim: ''Românii şi maghiarii în secolele IX-XIV. Geneza statului medieval în Transilvania'' (1996), ''Istoria Transilvaniei medievale: de la etnogeneza românilor până la Mihai Viteazul'' (1997), ''Geneza medievală a naţiunilor moderne. Sec. III-XVI'' (1998); ''Naţiunea română medievală. Solidarităţi etnice româneşti în sec. XIII-XVI'' (1998); ''Românii şi România. O scurtă istorie'' (1998), ''Istoria, adevărurile şi miturile'' (2002), ''Contribuţii la istoria culturii româneşti (cronicile braşovene din secolele XVII-XVIII)'' (2003), ''Biserică, societate şi cultură în Transilvania secolului al XVI-lea. Între acceptare şi excludere'' (2012), ''Eminescu şi Transilvania (sau elogiul culturii naţionale româneşti)'', ''Locul românilor în Europa - la confluenţa Occidentului latin cu Orientul bizantin'', ''Lecţia de românism a românilor de la răsărit (sau Cum am devenit moldovean...)'', seria ''Rostiri Academice Româneşti'' (2014), ''Transilvania, starea noastră de veghe'' (2016).

A fost coautor la sintezele ''A History of Romania'' (1995); ''Istoria României. Transilvania'' (vol. I, 1997); ''Patrimoniul natural şi cultural al României. Munţii Apuseni'' (2006); ''Silviu Dragomir şi dosarul Diplomei Cavalerilor Ioaniţi'' (2009); ''Un italian la Bucureşti: Luigi Cazzavillan (1852-1903)'' (2011); ''Tradiţie şi inovaţie în învăţământul agricol din Transilvania. Istoria Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca, vol. I - De la începuturi până în 1945'' (2015) şi unul dintre coordonatorii lucrării ''O istorie a românilor'' (1998, apărută în mai multe limbi).

Pentru activitatea sa de cercetător, în principal, a istoriei medievale româneşti, i-au fost decernate numeroase premii, diplome, medalii, ordine: Premiul ''George Bariţiu'' al Academiei Române (1991), Ordinul de Onoare din partea Preşedintelui Republicii Moldova (2010), Premiul de excelenţă al Institutului ''Eudoxiu Hurmuzachi'' pentru Românii de Pretutindeni (2011), Premiul Media de Excelenţă, din partea ziarului ''Gazeta de Cluj'' (2011), Medalia ''Crucea Transilvană'' din partea Mitropoliei Clujului, Maramureşului şi Sălajului (2014), Comandor al Ordinului Militar de România (2014), Medalia ''Crucea Şaguniană pentru laici'' din partea Mitropoliei Ardealului (2015), Diploma ''Meritul Academic'' din partea Academiei Române (2015), Medalia ''Crucea Nordului pentru mireni'' din partea Episcopiei Ortodoxe Române a Europei de Nord (2016), Ordinul ''Palmes Academiques'' în grad de Cavaler din partea Republicii Franceze (2016), Ordinul ''Steaua Italiei'', în grad de Comandor din partea Republicii Italiene (2016).

În 2010, i-a fost acordat Ordinul Meritul Cultural în grad de Cavaler din partea Preşedintelui Românei, iar în 2015 a primit Ordinul Naţional ''Steaua României'' în grad de Cavaler.

Este membru corespondent al Academiei Române din 29 noiembrie 2001 şi membru titular din 2010.

De asemenea, istoricul Ioan-Aurel Pop este membru în numeroase instituţii naţionale şi internaţionale: membru al Comisiei de istorie a relaţiilor internaţionale din cadrul Comitetului Internaţional de Stiinţe Istorice, Milano (din 1990); membru corespondent al Academiei de Ştiinţe, Litere şi Arte, Paris (din 1999); membru al Institutului pentru Întâlniri Internaţionale din Gorizia (din 2005); membru al ''Ateneo Veneto'' (din 2005); membru în Comitetul ştiinţific al Institutului pentru cercetări de istorie socială şi religioasă din Vicenza, Italia (din 2006); membru al Academiei Europene de Ştiinţe şi Artă, Salzburg (din 2013); membru al International and Adult Continuing Education (IACE) Hall of Fame (din 2013); membru în Colegiul Centrului European pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române (2013); membru de onoare al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (2015); membru titular al Accademia Nazionale Virgiliana din Mantova (2015); membru titular cu drept de vot în Comitetul de monitorizare a Programului Operaţional Regional (POR) (2014-2020; 2015).

Este Doctor Honoris Causa al universităţilor din Alba Iulia, Timişoara, Oradea, Cahul, Galaţi, Universitatea ''Lucian Blaga'' din Sibiu, Universitatea de Stat din Chişinău, Universitatea Pedagogică ''Ion Creangă''' din Chişinău, Universitatea ''Petru Maior'' din Târgu Mureş.

Este director al Revistei ''Transylvanian Review'' (din 1994) a Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române (cotată Thomson Reuters-ISI); membru în colectivul de redacţie al revistei ''Promemoria'', revista Institutului de Istorie Socială; preşedinte al colectivului de redacţie al revistei ''Articles. Creative Research and Art'', Haifa, Israel; membru în colegiul editorial al Revistei de Politica Ştiinţei şi Scientometrie; membru în Consiliul ştiinţific al ''Magazin istoric''; membru în colegiul de redacţie al revistei ''Memoriile Secţiei de Ştiinţe Istorice şi Arheologie''; membru în colegiul ştiinţific al revistei ''Analele Universităţii 'Ovidius' din Constanţa - Seria Istorie''; membru în colegiul de redacţie al revistei ''Academica'' a Academiei Române; membru în colegiul de redacţie al revistei ''Zagreb''; membru al Comitetului Ştiinţific de Onoare al Colecţiei ''Corpus membranarum Capuanarum'', publicată de Edizioni Scientifiche Italiane şi Edizioni Palladio; membru în comitetul de onoare permanent al Anuarului Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia; membru în consiliul ştiinţific al Anuarului Arhivelor Mureşene; membru în colegiul de redacţie al revistei ''Akademos''. AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Andreea Onogea, editor online: Gabriela Badea)

 

Citeşte şi:

 

UPDATE Ioan Aurel Pop - noul preşedinte al Academiei Române

Afisari: 85

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.


Alte știri din categorie

Documentare 11-07-2026 10:00

11 iulie - Ziua mondială a populației (ONU)

Ziua mondială a populației este marcată în fiecare an la 11 iulie, propunându-și să atragă atenția asupra urgenței și importanței problemelor demografice de pe glob. Ziua are, în 2026, tema 'Realizing the hopes and aspirations of young people - today and for the future.', conform un.org/. Tema din 202

Documentare 11-07-2026 09:00

11 iulie - Ziua mondială a cailor (ONU)

La 11 iulie, începând din 2025, este marcată Ziua mondială a cailor, o sărbătoare considerată, mai degrabă, un apel la protejare, notează https://www.un.org/. Puține animale au contribuit la progresul uman la fel de profund - și discret - precum calul. De la nomazii antici din stepele eurasiatice p&

Documentare 11-07-2026 08:00

11 iulie - Ziua Prieteniei dintre România și Statele Unite ale Americii

Ziua Prieteniei dintre România și SUA este sărbătorită, anual, la 11 iulie. Inițiativa instituirii acestei zile a aparținut unor parlamentari PNL, PSD, UDMR și grupului minorităților naționale. În octombrie 2022, aceștia au depus la Parlament un proiect ce prevedea sărbătorirea anuală la data de 11 iulie a Zilei Prieteniei dintre România și S

Documentare 11-07-2026 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 11 iulie

Ortodoxe Sf. Mare Mc. Eufimia; Sf. Olga, cea întocmai cu Apostolii și luminătoarea Rusiei Greco-catolice Sf. m. Eufemia Romano-catolice SS. Benedict, abate, patron al Europei; Olga, regină Sfânta Mare Muceniță Eufimia este pomenită

Documentare 11-07-2026 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 11 iulie

Este a 192-a zi a anului 2026. Au mai rămas 173 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 42 m și apune la 21 h 00 m. Luna răsare la 01 h 59 m și apune la 18 h 27 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 10-07-2026 17:22

Săptămâna europeană 6-10 iulie 2026

Evenimente desfășurate la nivelul instituțiilor europene în perioada 6-10 iulie 2026: Parlamentul European (PE) a votat în favoarea unei anchete împotriva grupului politic Europa Națiunilor Suverane (ESN); PE a ratificat acordul comercial între UE și Mexic; PE a adoptat un raport privind progresele înregistrate de Republica Moldova &icir

Documentare 10-07-2026 14:48

Retrospectiva evenimentelor interne 6-10 iulie 2026

Participarea unei delegații a României conduse de președintele Nicușor Dan la Summitul NATO de la Ankara (7-8 iulie), participarea României, în cadrul Summitului, ca stat fondator, la inițiativa NATO privind Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență, continuarea discuțiilor pe marginea formării unui nou guvern după demiterea Guvernului Bolojan

Documentare 10-07-2026 12:00

FRAGMENT DE ISTORIE: 105 ani de la violențele cunoscute drept Duminica însângerată de la Belfast (10 iulie 1921)

Problema irlandeză a reprezentat un episod deosebit de important în istoria modernă a Marii Britanii, manifestându-se și prin momente de tensiune socială cu puternice aspecte violente. Data de 10 iulie 1921 a rămas cunoscută drept Duminica însângerată sau Duminica însângerată de la Belfast, fiind ziua în care protestan

Documentare 10-07-2026 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Scriitoarea Alice Munro, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură în 2013

Laureată a Man Booker International Prize în 2009 și a Premiului Nobel pentru Literatură în 2013, Alice Munro a scris despre condiția umană și relațiile văzute prin prisma vieții de zi cu zi. Alice Ann Laidlaw s-a născut pe 10 iulie 1931, în orașul Wingham, provincia Ontario, Canada, notează site-ul https://www.nobelprize.org/. Tatăl său era

Documentare 10-07-2026 10:00

DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară

Vineri, 10 iulie, Muzeul Național Cotroceni oferă acces gratuit pentru copii și pentru tinerii cu vârsta până în 18, între orele 9:00 - 15:00, cu ocazia aniversării a 35 de ani de activitate culturală. Potrivit unui comunicat transmis AGERPRES, în același context aniversar, copiii sunt invitați în ziua de 11

Documentare 10-07-2026 07:30

SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 10 iulie

Ortodoxe Sf. 45 de Mucenici din Nicopolea Armeniei Greco-catolice Sf. m. uciși la Nicopole, Armenia Romano-catolice Sf. Victoria, m. Sfinții 45 de Mucenici din Nicopolea Armeniei sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox la 10 iulie, zi

Documentare 10-07-2026 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 10 iulie

Este a 191-a zi a anului 2026. Au mai rămas 174 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 41 m și apune la 21 h 01 m. Luna răsare la 01 h 21 m și apune la 17 h 08 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)

Documentare 09-07-2026 16:42

Accidente rutiere de microbuz, autobuz și autocar (cronologie selectivă 2023-2026)

Douăsprezece persoane au fost rănite într-un accident rutier produs la 9 iulie 2026, în zona localității Drajna Nouă din județul Călărași, pe pasajul care face legătura într

Documentare 09-07-2026 13:28

Cântăreața pop britanică Bonnie Tyler s-a stins din viață (fișă biografică)

Cântăreața pop britanică Bonnie Tyler, cunoscută pentru melodii celebre din anii 1980, precum ''Total Eclipse of the Heart'' și ''Holding Out for a Hero'', a încetat din viață la vârsta de 75 de ani, transmite jo

Documentare 09-07-2026 12:00

PATRIMONIUL MONDIAL UNESCO: Situl arheologic de la Filippi (Grecia)

Unul dintre cele mai importante situri arheologice de pe teritoriul Greciei, atât pentru istoria spațiului, cât și pentru începuturile creștinismului în Europa, este situl arheologic de la Filippi. Situl arheologic de la Filippi, care acoperă o suprafață de 87,5 hectare, se află localizat în apropierea orașului port Kavala din nor