logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

1918, ANUL MARII UNIRI: 100 de ani de la proclamarea Unirii Basarabiei cu România

Imagine din galeria Agerpres

După 106 ani de dominaţie rusă, la 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Ţării, întrunit în şedinţă solemnă la Chişinău, a votat Unirea provinciei româneşti Basarabia cu România. Rezultatul votului (86 de voturi pentru, trei împotrivă, 36 de abţineri şi 13 absenţi) a fost anunţat de către preşedintele Sfatului Ţării, Ion Inculeţ. Acesta, împreună cu secretarul acestui for, Ion Buzdugan, au semnat Declaraţia de Unire, potrivit volumului ''Istoria României în date'' (Ed. Enciclopedică, 2003).

În Declaraţia de unire se specifica: "Republica Democratică Moldovenească (Basarabia) în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută şi mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu mama sa România".

Apoi, primul-ministru al României, Alexandru Marghiloman, prezent la Chişinău, a fost invitat, împreună cu membri ai guvernului român, în sala Sfatului Ţării, unde, în numele poporului român şi al regelui Ferdinand I (1914-1927), a declarat că ia act de votul cvasiunanim al Sfatului Ţării şi proclamă Basarabia unită cu România. ''Basarabia este de acum unită pe veci cu România'', a declarat, cu acest prilej, Alexandru Marghiloman. În telegrama trimisă de regele Ferdinand I Sfatului Ţării de la Chişinău se arăta: ''Sentimentul naţional ce se deşteptase atât de puternic în timpurile din urmă în inimile moldovenilor de dincolo de Prut a primit prin votul înălţător al Sfatului Ţării o solemnă afirmare. Un vis frumos s-a înfăptuit''.

La 21 noiembrie 1806, Rusia a declarat război Imperiului otoman. Aceasta a invocat încălcarea hatişerifului din 1802, prin care sultanul Selim al III-lea acordase privilegii Ţării Româneşti (16/28 septembrie) şi Moldovei (26 septembrie/8 octombrie) stabilind regimul obligaţiilor materiale şi fixând la şapte ani durata domniilor. Trupele ruse au pătruns în Moldova şi au ocupat Iaşii (29 noiembrie). Poarta, care încercase să evite conflictul anulând mazilirea (15 octombrie), a declarat la rândul ei, război Rusiei (18/30 decembrie), consemnează lucrarea amintită mai sus.

La 12/24 august 1807 a avut loc armistiţiul ruso-turc de la Slobozia, a cărui principală clauză, respectiv evacuarea de către trupele ruse a celor două principate, nu a fost însă executată. Ostilităţile au reînceput în martie 1908. La 12 octombrie, întrevederea de la Erfurt dintre Napoleon I şi Alexandru I s-a încheiat prin semnarea unei convenţii, potrivit căreia împăratul Franţei consimţea ca Rusia să anexeze Moldova şi Ţara Românească.

A urmat pacea ruso-turcă de la Bucureşti (16/28 mai 1812), în urma căreia ţinutul dintre Prut şi Nistru asupra căruia administraţia rusă extinsese numele de Basarabia, dat anterior numai părţii de sud al acestui teritoriu, a fost anexat de Rusia. Acest teritoriu românesc avea o suprafaţă de 44.422 km pătraţi, notează volumul ''Istoria Basarabiei. De la începuturi până în 1998'' (Ed. Semne, Bucureşti, 1998).

Basarabia, în primele decenii ale ocupaţiei, a fost supusă unei perioade de tranziţie ce presupunea o integrare treptată în Rusia, potrivit volumului ''Istoria românilor. Constituirea României moderne (1821-1878)'' (Vol II. TOM I, Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 2003). Autorităţile au desfăşurat, la început, o politică moderată, respectându-se specificul etnic al provinciei, limba, tradiţiile şi obiceiurile locale, drepturile şi privilegiilor stărilor sociale. Conducerea provinciei a fost încredinţată unui guvern provizoriu. Boierul moldovean Scarlat Sturdza, care intrase în serviciul Rusiei, obţinând gradul de general, a fost pus pentru o perioadă în fruntea administraţiei. Administraţia civilă era supusă autorităţii guvernatorului general militar, iniţial cu reşedinţa la Tighina şi, apoi, la Chişinău. Oraşului Chişinău, prin ucazul din 1818, i se acordase rangul de capitală.

Totodată, prin ''Aşezământul obrazovaniei oblastiei Basarabiei'' (1818), promulgat la Chişinău de către ţar, era exprimată intenţia de a se respecta autonomia provinciei şi guvernarea acesteia în conformitate cu obiceiurile vechi. Conform volumului ''Istoria românilor. Constituirea României moderne (1821-1878)'', ''aşezământul'' din 1818 a reprezentat un statut fundamental adevărat, larg şi liberal, care situa Basarabia (în cuprinsul Imperiului) alături de Polonia, Finlanda şi Georgia care primiseră aceleaşi reglementări. După generalul Bahmatiev, înlocuit pentru corupţie, în postul de guvernator militar al Basarabiei, au urmat generalii Inzov, iar, din 1823, prinţul Voronţov, fost guvernator militar al Odessei.

Această perioadă consemnată de istorici drept o ''eră liberală'' s-a încheiat o dată cu moartea ţarului Alexandru I. Domnia noului ţar, Nicolae I, inaugurată în 1825, a impus un regim de aspre restricţii politice, de opresiune şi chiar de exterminare naţională. În 1828, ''Aşezământul obrazovaniei oblastiei Basarabiei'' a fost abrogat, fiind înlocuit cu aşa-zisul Regulament al lui Voronţov, sancţionat de ţar la 29 ianuarie/10 februarie 1829. Autonomia Basarabiei a fost desfiinţată. Întreaga putere a trecut în mâna guvernatorului general. Limba română a fost înlăturată din efectuarea actelor publice, iar deţinerea slujbelor în administraţie a fost condiţionată de cunoaşterea limbii ruse. Se poate spune, că nu întâmplător, lichidarea regimului românesc din Basarabia a coincis cu instaurarea în Principate a protectoratului Rusiei ţariste, în urma tratatului de la Adrianopol. Basarabia urma să să fie administrată la fel ca guberniile Rusiei.

Anul 1848, anul marilor revoluţii europene, a reprezentat şi pentru Basarabia momentul unei afirmări a sentimentului naţional românesc. Un grup de intelectuali moldoveni a cerut autorităţilor ţariste permisiunea de a tipări un ziar în limba naţională intitulat semnificativ ''Românul''. Guvernul rus a refuzat aprobarea acestei cereri. Acest act a căpătat o şi mai mare valoare, deoarece, în acel an, în Basarabia au fost masate numeroase trupe ţariste, cu scopul de a opri valul revoluţionar, potrivit volumului ''Istoria Basarabiei. De la începuturi până în 1998'' (Ed. Semne, Bucureşti, 1998). Conducătorii mişcărilor de revendicări politice, economice şi sociale au avut în vedere, în permanenţă, întregul teritoriu locuit, deci şi spaţiul cuprins între Nistru şi Prut.

Paşoptistul Nicolae Bălcescu, în discursul memorabil rostit în noaptea de Anul Nou (1847), la Paris, sublinia că unitatea ''mai întâi în idei şi în simţăminte'' va aduce ''apoi cu vremea unitatea politică, care să facă din munteni, din basarabeni, din bucovineni, din transilvăneni, din bănăţeni, din cuţovlahi, să facă un trup politic, o naţie românească, un stat de şapte milioane de români''. Chiar şi după înfrângerea revoluţiei, paşoptiştii români concepeau planuri politice din care nu lipsea Basarabia.

În urma Războiului Crimeii (1853-1856), încheiat prin Congresul de Pace de la Paris din 1856, ruşii, care au fost învinşi de coaliţia formată din Marea Britanie, Franţa, Imperiul otoman, Regatul Sardiniei, au retrocedat Moldovei, cele trei judeţe din sudul Basarabiei - Ismail, Bolgrad şi Cahul. Însă acestea vor fi încorporate din nou Rusiei, în urma Congresului de pace de la Berlin din 1878, convocat în vederea revizuirii Tratatului de la San Stefano (19 februarie/3 martie), cu toate că Convenţia ruso-română din aprilie 1877 prevăzuse în mod expres respectarea integrităţii teritoriale a României.

Prima revoluţie rusă din 1905-1907 a creat cadrul social şi politic pentru ca românii basarabeni să-şi poată organiza lupta pentru drepturile lor naţionale. Astfel, la 30 octombrie/12 noiembrie s-a constituit la Chişinău, din iniţiativa lui Pavel Dicescu, Pavel Gore, fraţii Suruceanu, C. Rusu, Emanoil Gavriliţă ş.a., Societatea moldovenească pentru răspândirea culturii naţionale, cu scopul lărgirii şi întăririi mişcării naţionale. Apoi, la 24 mai/6 iunie 1906, a apărut la Chişinău, prima gazetă naţional-democratică, ''Basarabia'' (până la 18 februarie/3 martie 1907), sub direcţia avocatului Emanoil Gavriliţă. Ziarul a iniţiat o vie campanie pentru libertăţi democratice, introducerea limbii române în instituţiile de stat, revendicând în acelaşi timp o largă autonomie pentru Basarabia. În ultimul său număr publică poezia ''Deşteaptă-te române!''. Ulterior, în jurul acestui ziar s-a constituit nucleul Partidului Naţional-Democrat, care a elaborat un plan politic de stăvilire a rusificării românilor basarabeni. Printre colaboratori: Pan Halippa, Ioan Pelivan, Ion şi Th. Inculeţ, Alexei Mateevici etc.

La câteva luni de la izbucnirea revoluţiei ruse (februarie 1917), a fost înfiinţat, la Chişinău, Partidul Naţional Moldovenesc al cărui program cuprindea revendicări social-politice (organizarea democratică a ţării, împroprietărirea ţăranilor) şi naţionale (obţinerea celei mai largi autonomii administrative, judecătoreşti, bisericeşti, şcolare şi economice a Basarabiei). Totodată, legile care priveau afacerile interne ale Basarabiei urmau a fi redactate de Dieta provincială (Sfatul Ţării) potrivit vechilor cutume şi nevoilor ţări. Programul mai cuprindea: introducerea limbii române în administraţie, justiţie şi în şcolile de toate gradele, garantarea autonomiei bisericii basarabene, care să fie condusă de un mitropolit român basarabean, organizarea unei armate naţionale ş.a., consemnează lucrarea ''Istoria României în date'' (Ed. Enciclopedică, 2003).

În toată Basarabia au avut loc adunări şi manifestaţii populare, congrese ale cadrelor didactice, preoţilor, cooperativelor săteşti etc., în care se cerea autonomia administrativă, religioasă, intelectuală şi economică a Basarabiei, alcătuirea unui organ legislativ - Sfatul Ţării, introducerea alfabetului latin, predarea în şcoli să se facă în limba maternă, etc.

Congresul Ostăşesc de la Chişinău (20 oct./2 nov.-27 oct./9 nov 1917), la care au participat 898 de delegaţi reprezentând cca 300.000 de soldaţi aflaţi pe toate fronturile şi în toate armatele ruseşti, a proclamat autonomia teritorială şi politică a Basarabiei şi crearea Sfatului Ţării. În Sfatul Ţării urmau a fi aleşi 195 de deputaţi (150 români basarabeni şi 45 de reprezentanţi ai minorităţilor).

Lucrările parlamentului Basarabiei, Sfatul Ţării, s-au desfăşurat între 21 noiembrie/4 decembrie - 2/15 decembrie 1917 la Chişinău. Preşedinte al Sfatului Ţării a fost ales Ion Inculeţ. În contextul nou creat, Sfatul Ţării, devenit organul suprem al puterii de stat în Basarabia şi Transnistria, a luat cele mai importante măsuri şi hotărâri, între care: apărarea populaţiei de anarhia şi jaful soldaţilor ruşi, numirea de comisari în fiecare judeţ, adunarea dezertorilor şi expulzarea lor în Rusia.

La 2 decembrie 1917, Sfatul Ţării a proclamat Basarabia drept Republica Democratică Moldovenească (în componenţa Republicii Federative Democratice Ruse), care prevedea şi ''includerea în componenţa sa a judeţelor populate de moldovenii din Transnistria''. Proclamaţia a fost redactată şi citită de Pantelimon Halippa, unul dintre fruntaşii luptei pentru cauza Unirii Basarabiei cu România. La începutul anului 1918, Pantelimon Halippa se afla în fruntea curentului unionist, având o contribuţie esenţială la acţiunile care pregăteau unirea Basarabiei cu România.

La 24 ianuarie/3 februarie 1918, Sfatul Ţării întrunit în şedinţă solemnă a votat în unanimitate independenţa Republicii Democratice Moldoveneşti, iar la 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Ţării a votat unirea cu România. La 9/22 aprilie 1918 regele Ferdinand a semnat Decretul regal de unire a Basarabiei cu România, contrasemnat de Alexandru Marghiloman, preşedintele Consiliului de Miniştri, şi Dem. Dobrescu, ministru de Justiţie. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea, editor: Cristian Anghelache, editor online: Anda Badea)

Afisari: 26

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Documentare 02-04-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Papa Ioan Paul al II-lea (Karol Jozef Wojtyla) (1987-2005)

Karol Jozef Wojtyla a devenit papa Ioan Paul al II-lea din octombrie 1978, când a fost ales Episcop al Romei și lider al Bisericii Romano-Catolice. S-a născut la 18 mai 1920 în orășelul polonez Wadowice, aflat la 50 km de Cracovia. A fost cel mai mic copil al părinților săi, Karol Wojtyla și Emilia Kaczorowska. Mama lui a murit în 1929. Fratele său mai mare

Documentare 02-04-2025 10:00

2 aprilie - Ziua Instituției Prefectului

Ziua Instituției Prefectului este marcată la 2 aprilie, semnificând data la care, în anul 1864, a fost instituită, prin lege, noțiunea de ''prefect''. Instituită prin Legea 348/2018, această zi se sărbătorește anual începând din 2019. Propunerea legislativă de instituire a zilei, inițiată de nouă deputați și senatori, a

Documentare 02-04-2025 09:00

2 aprilie - Ziua internațională de conștientizare a autismului (ONU)

La 2 aprilie este marcată Ziua internațională de conștientizare a autismului, care a fost stabilită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite (ONU) prin Rezoluția 62/139, adoptată la 18 decembrie 2007. Adunarea Generală a Națiunilor Unite a declarat unanim ziua de 2 aprilie ca Zi internațională de conștientizare a autismului ('World Autism Aware

Documentare 02-04-2025 08:30

2 aprilie - Ziua internațională a cărții pentru copii

În fiecare an, pe 2 aprilie, zi ce reprezintă data nașterii renumitului scriitor Hans Christian Andersen, este marcată Ziua internațională a cărții pentru copii, pentru a le insufla copiilor dragostea pentru lectură și pentru a canaliza atenția spre cărțile de acest gen, scrie site-ul https://www.ibby.org/.

Documentare 02-04-2025 08:00

Reuniune informală a miniștrilor apărării pe tema reînarmării Europei, la Varșovia (2-3 aprilie)

Miniștrii apărării ai Uniunii Europene (Consiliul Afaceri Externe) se întâlnesc într-o reuniune informală la Varșovia, în zilele de 2-3 aprilie 2025. Principalul subiect de discuție este reînarmarea Europei și rolul Uniunii Europene (UE) în ajungerea la o pace justă ca urmare a Războiului din Ucraina. Reuniunea este organizată sub egida pr

Documentare 02-04-2025 07:45

CITATUL ZILEI

''Libertatea unui individ este mai întâi rezultatul dialogului cu propriile lui limite interioare, capacitatea lui de a trăi în destin sau într-o maladie de destin. Gradul de libertate al unei comunități depinde de capitalul de destin sau de maladii de destin acumulat în istoria ei prin raport cu viața celor care vin și trec.'' -

Documentare 02-04-2025 07:30

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 2 aprilie

Ortodoxe Sf. Cuv. Tit, făcătorul de minuni; Sf. Mc. Amfian și Edesie (Denia Canonului Mare) Greco-catolice Sf. cuv. Tit, făcătorul de minuni. Canonul cel Mare al Sf. Andrei din Creta Romano-catolice Sf. Francisc de Paola, pustnic Sf&acir

Documentare 02-04-2025 05:30

EFEMERIDE ASTRONOMICE - 2 aprilie

Este a 92-a zi a anului 2025. Mai sunt 273 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 55 m și apune la 19 h 44 m. Luna răsare la 08 h 50 m și apune la 00 h 10 m. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Doina Lecea)

Documentare 01-04-2025 11:00

PERSONALITATEA ZILEI: Wangari Maathai, prima femeie din Africa laureată a Premiului Nobel pentru Pace

Wangari Maathai a fondat organizația de mediu Green Belt Movement (Mișcarea Centura Verde) în 1977 și a fost laureată a Premiului Nobel pentru Pace în 2004. A scris patru cărți: ''The Green Belt Movement'', ''Unbowed: A Memoir'', ''The Challenge for Africa'' și ''Replenishing the Earth''. ''N

Documentare 01-04-2025 09:30

FRAGMENT DE ISTORIE: 55 de ani de la semnarea de către președintele SUA a Legii Sănătății Publice privind Fumatul (1 aprilie)

La începutul anilor 1960, o comisie înființată de secretarul american al sănătății Luther L. Terry pentru studierea efectelor țigaretelor asupra sănătății a stabilit o legătură între fumat și boli. Drept răspuns, Congresul a aprobat Legea federală privind publicitatea și etichetarea țigaretelor (FCLAA) din 1965, cerând tuturor producătorilor de țigare

Documentare 01-04-2025 09:00

Târgul de ceasuri Watches and Wonders de la Geneva (1-7 aprilie)

În intervalul 1-7 aprilie 2025, are loc Salonul de orologerie Watches and Wonders de la Geneva, Elveția, unul dintre cele mai importante evenimente anuale dedicate pasionaților de ceasuri din întreaga lume. Locul de desfășurare este centrul de conferințe Palexpo, aflat în apropierea aeroportului Geneva Internațional. Timp de o

Documentare 01-04-2025 08:30

1 aprilie - Ziua internațională a păcălelilor

Ziua internațională a păcălelilor, cunoscută și ca Ziua păcălitului sau Ziua nebunilor (April Fools' Day), este marcată în fiecare an la 1 aprilie, când fiecare încearcă să facă o farsă unui apropiat, fie el coleg, prieten, vecin sau membru al familiei, potrivit www.euronews.com. Vechi

Documentare 01-04-2025 08:00

Barometrul statistic al lunii martie 2025

Productivitatea în România a crescut de la 26% în 2008 la 44% în 2024, femeile având o contribuție remarcabilă, potrivit unei analize publicate de Alpha Bank România. Germania, Franța și Statele Unite ale Americii ocupă primele trei locuri în topul țărilor care controlează subgrupuri de întreprinderi din România, conform

Documentare 01-04-2025 07:45

CITATUL ZILEI

''Mi-a luat o viață să descopăr care este generatorul ideii mele. Acesta este: favorizăm vizibilul, înnăscutul, personalul, povestitul și tangibilul; abstractul, îl disprețuim. Tot ce este bun (estetica, etica) și greșit (Păcălit de hazard) la noi pare să decurgă de aici.'' - Nassim Nicholas Taleb (''Păcălit de hazard: Rolul ascuns al noro

Documentare 01-04-2025 07:30

SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 1 aprilie

Ortodoxe Sf. Cuv. Maria Egipteanca; Sf. Cuv. Macarie Mărturisitorul; Sf. Mc. Gherontie; Sf. Cuv Varsanufie de la Optina Greco-catolice Sf. cuv. Maria Egipteanca Romano-catolice Sf. Hugo, ep. Sfânta Cuvioasă Maria Egipteanca este pomenită