Bolile cardiovasculare (BCV) acoperă un grup de afecțiuni ale inimii și vaselor de sânge, reprezentând principala cauză de deces la nivel mondial, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății. Se estimează că decesele provocate de BCV reprezintă aproximativ 32% din totalul deceselor la nivel global. Dintre acestea, 85% sunt cauzate de infarctul miocardic și de accidentul vascular cerebral, arată https://www.who.int/.

Majoritatea bolilor cardiovasculare pot fi prevenite prin abordarea factorilor de risc comportamentali și de mediu, precum consumul de tutun, alimentația nesănătoasă (inclusiv excesul de sare, zahăr și grăsimi) și obezitatea, inactivitatea fizică, consumul nociv de alcool și poluarea aerului. Este important ca bolile cardiovasculare să fie depistate cât mai devreme posibil, astfel încât să se poată începe gestionarea afecțiunii prin consiliere și tratament medicamentos, evidențiază OMS.

Peste trei sferturi dintre decesele cauzate de BCV au loc în țările cu venituri mici și medii. Potrivit datelor colectate în 2022, 19,8 milioane de persoane au decedat din cauza BCV.

Infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral sunt, de obicei, evenimente acute, cauzate în principal de un blocaj care împiedică fluxul sanguin către inimă sau creier. Cea mai frecventă cauză a acestui blocaj este acumularea de depozite de grăsime pe pereții interni ai vaselor de sânge care irigă inima sau creierul. Accidentele vasculare cerebrale pot fi cauzate de sângerarea unui vas de sânge din creier sau de formarea unor cheaguri de sânge.

Cheia reducerii incidenței bolilor cardiovasculare constă în includerea intervențiilor de gestionare a acestora în pachetele de servicii de acoperire universală cu servicii de sănătate; cu toate acestea, în multe țări, sistemele de sănătate necesită investiții și o reorientare semnificativă pentru a gestiona eficient aceste afecțiuni. Pacienții cu boli cardiovasculare trebuie să aibă acces la tehnologie și medicație adecvate, subliniază https://www.un.org/.

Uneori, tratarea bolilor cardiovasculare necesită intervenții chirurgicale, între care se includ: bypass-ul coronarian; angioplastia cu balon (procedură prin care un dispozitiv de mici dimensiuni, asemănător unui balon, este introdus printr-o arteră pentru a debloca obstrucția); repararea și înlocuirea valvulară; transplantul cardiac și operațiile de implantare a unei inimi artificiale. Cardiologia intervențională îmbunătățește starea de sănătate, crește speranța de viață și îmbunătățește calitatea vieții.

Prima angioplastie coronariană a fost efectuată de dr. Andreas Gruntzig la 16 septembrie 1977. De atunci, angioplastia a devenit procedura care a salvat cea mai mare cantitate de miocard aflat în pericol la nivel mondial.

În septembrie 2022, Adunarea Generală a decis să proclame ziua de 16 septembrie drept Ziua internațională pentru cardiologia intervențională și a invitat părțile interesate să marcheze anual această zi în conformitate cu prioritățile naționale, pentru a crește gradul de conștientizare a publicului cu privire la bolile cardiovasculare și procedurile aferente, la complicațiile asociate, precum și la prevenție și îngrijire, inclusiv prin intermediul educației și al mass-mediei. AGERPRES/(Documentare - Roxana Losneanu, editor: Andreea-Gabriela Onogea)