La 16 septembrie 1966 a fost inaugurată noua clădire a Operei Metropolitane din New York (Metropolitan Opera House), situată în celebrul complex cultural Lincoln Center, potrivit metopera.org. A fost un moment important pentru viața culturală americană, marcând mutarea uneia dintre cele mai prestigioase instituții lirice ale lumii într-un sediu modern, dotat cu facilități scenice și tehnologii de ultimă generație.

Ideea construirii unui nou sediu pentru Opera Metropolitană a apărut încă de la sfârșitul anilor '40 și începutul anilor '50, vechea clădire de pe Bulevardul Broadway și Strada 39, inaugurată în 1883, dovedindu-se tot mai necorespunzătoare pentru cerințele unei mari instituții de operă. Pe lângă problemele legate de spațiu și de vechimea construcției, vechiul teatru dispunea de facilități scenice limitate, care făceau dificilă montarea producțiilor de amploare. Inițiativa construirii unui nou sediu a fost susținută de conducerea instituției, în frunte cu directorul general Rudolf Bing, și s-a integrat în amplul proiect civic și cultural care a dus la crearea Lincoln Center for the Performing Arts, sub conducerea lui John D. Rockefeller III.

Noul teatru de operă a fost conceput ca parte a proiectului Lincoln Center, ale cărui lucrări au început la sfârșitul anilor '50. Proiectarea clădirii Operei Metropolitane a fost încredințată arhitectului Wallace K. Harrison, una dintre figurile importante ale arhitecturii americane din secolul XX. Noul sediu s-a remarcat prin monumentalitatea sa și prin fațada placată cu travertin alb, dominată de cele cinci arcade vitrate de mari dimensiuni. Interiorul conține două picturi murale realizate de Marc Chagall, 'The Triumph of Music' și 'The Sources of Music', precum și candelabre de cristal realizate de firma vieneză J. & L. Lobmeyr, oferite de guvernul Austriei.

Inaugurarea oficială, din 16 septembrie 1966, a reprezentat unul dintre cele mai importante evenimente culturale ale anului în Statele Unite. La spectacolul inaugural au participat peste 3.800 de spectatori, printre invitați numărându-se Prima Doamnă a Statelor Unite, Lady Bird Johnson, guvernatorul statului New York, Nelson Rockefeller, precum și alte personalități politice și artistice, arată metopera.org. Festivitatea a inclus premiera absolută a operei 'Antony and Cleopatra', compusă special pentru acest eveniment de Samuel Barber, cu celebra soprană Leontyne Price în rolul principal, alături de Justino Diaz, sub bagheta dirijorului Thomas Schippers.

Noua sală de spectacole a Operei Metropolitane are o capacitate de aproximativ 3.800 de locuri, la care se adaugă locurile în picioare. Sistemul scenic include mai multe platforme hidraulice și mecanisme complexe care permit schimbarea rapidă a decorurilor și pregătirea simultană a unor scene diferite.

Istoria instituției a început însă cu mult înainte de mutarea la Lincoln Center. Prima stagiune a Operei Metropolitane s-a deschis la 22 octombrie 1883, cu spectacolul 'Faust' de Charles Gounod. În următoarele decenii, repertoriul instituției a cuprins opere în mai multe limbi, italiana, germana și franceza ocupând un loc important.

Un moment esențial în istoria Operei Metropolitane l-a constituit anul 1903, odată cu numirea lui Heinrich Conried ca director și debutul marelui tenor Enrico Caruso. Acesta a devenit rapid una dintre figurile emblematice ale Operei Metropolitane, cântând pe scena instituției timp de 17 stagiuni, din 1903 până în 1920. În 1935, soprana Kirsten Flagstad și tenorul Lauritz Melchior au devenit, la rândul lor, figuri centrale ale repertoriului wagnerian de la New York.

O altă bornă istorică importantă a fost anul 1910, când Opera Metropolitană a realizat una dintre primele transmisiuni radiofonice în direct ale unei reprezentații de operă, difuzând o scenă din 'Cavalleria rusticana' și 'Pagliacci'. În 1931, a început tradiția transmisiunilor radiofonice naționale săptămânale ale Operei Metropolitane, prima transmisie din această serie având loc în ziua de Crăciun, cu 'Hansel und Gretel'.

La 7 ianuarie 1955, soprana afro-americană Marian Anderson a devenit prima artistă de culoare care a debutat într-o distribuție regulată a Operei Metropolitane, interpretând rolul Ulrichei din opera 'Un ballo in maschera' de Giuseppe Verdi.

După mutarea din 1966 în noul sediu de la Lincoln Center, Opera Metropolitană și-a continuat dezvoltarea sub conducerea unor directori precum Rudolf Bing, Joseph Volpe și, ulterior, Peter Gelb. Instituția a continuat să combine tradiția repertorială cu dezvoltarea tehnologică și cu noi forme de prezentare a spectacolelor. În 2006, sub conducerea lui Peter Gelb, instituția a lansat programul 'The Met: Live in HD', prin care spectacolele de operă sunt transmise în direct în cinematografe din întreaga lume.

Cu o istorie de peste 140 de ani, Opera Metropolitană din New York este una dintre instituțiile emblematice ale culturii lirice mondiale. De la prima sa stagiune din 1883, până la actualul sediu din Lincoln Center, instituția a trecut prin transformări majore la nivel de repertoriu, viziune regizorală și interpretare.

Clădirea inaugurată în 1966 a devenit unul dintre simbolurile arhitecturale și culturale ale metropolei, iar evoluția ulterioară a teatrului a demonstrat capacitatea sa de a îmbina tradiția cu inovația tehnologică și noile forme de acces la public. AGERPRES/(Documentare - Horia Plugaru, editor: Mariana Zbora-Ciurel, editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor: The Metropolitan Opera/Facebook