În fiecare an, la 19 februarie, se sărbătoreşte Ziua Brâncuşi, amintind de data naşterii marelui sculptor român, respectiv 19 februarie 1876.

La data de 2 februarie 2015, scriitorul Laurian Stănchescu, preşedintele Fundaţiei Ideea Contemporană, a solicitat oamenilor politici, printr-o scrisoare publică adresată preşedintelui Klaus Iohannis, Puterii şi Opoziţiei, să declare "Ziua Naţională Constantin Brâncuşi", pe data de 19 februarie: "Vă cer în numele memoriei lui Constantin Brâncuşi să declaraţi ziua de 19 februarie "Ziua Naţională Constantin Brâncuşi".''

Propunerea legislativă privind instituirea acestei zile a fost iniţiată de mai mulţi parlamentari PSD, PC, UNPR, PNL, PP-DD şi independenţi. În expunerea de motive, iniţiatorii susţineau că declararea datei de 19 februarie drept "Ziua Brâncuşi" - sărbătoare naţională legală lucrătoare ar reprezenta "o reparaţie morală faţă de refuzul şi umilirea sculptorului de către statul român atunci când a vrut să doneze toată opera sa poporului nostru". "Constantin Brâncuşi ne-a dus în universalitatea lumii făcând din naţiunea română o mitologie. Drept urmare, este datoria noastră pentru a nu fi mai prejos de omagiul pe care îl aduce lumea contemporană lui Brâncuşi să declarăm ziua lui de naştere sărbătoare naţională. (...) Această iniţiativă onorează spiritul nostru şi în acelaşi timp arată dragostea şi recunoştinţa noastră faţă de valoarea lui Brâncuşi".

Propunerea legislativă a fost respinsă de Plenul Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată, la data de 16 iunie 2015, după ce Comisia pentru cultură dăduse un raport de respingere, motivând că "a institui prin lege o nouă sărbătoare naţională, în condiţiile în care există deja o Zi a Culturii Naţionale în cadrul căreia pot fi omagiate toate personalităţile culturii române, ar putea duce lucrurile în derizoriu".

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES /FOTO - Coloana Infinitului din Târgu Jiu, 14 august 2014

Proiectul legislativ a fost însă adoptat de Camera Deputaţilor, în calitate de for decizional, la data de 4 noiembrie 2015, iar preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, la 27 noiembrie 2015, legea prin care data de 19 februarie este declarată Ziua Brâncuşi ca sărbătoare naţională. Potrivit legii, autorităţile administraţiei publice centrale şi locale pot organiza sau sprijini logistic şi material manifestări cultural-artistice dedicate acestei zile.

***

Constantin Brâncuşi, unul dintre cei mai mari sculptori ai secolului XX, s-a născut la 19 februarie/2 martie 1876, la Hobiţa, judeţul Gorj. A urmat Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova, între anii 1894-1898, perioadă în care a fost şi cântăreţ la Biserica Madona Dudu. În vacanţa de vară a anului 1897, a călătorit la Viena, unde a lucrat în secţia de finisare artistică a unei fabrici de mobilă. La întoarcerea în Craiova, a modelat bustul lui Gheorghe Chiţu, fondatorul şcolii, pe care l-a expus, la 18 octombrie 1898, la Expoziţia regională de la Craiova. S-a mutat apoi la Bucureşti, unde a absolvit Şcoala de Belle-Arte, în 1902. În timpul studenţiei, a realizat lucrările ''Bustul lui Vitellius'', ''Capul lui Laocoon'', ''Studiu'', apoi, prin mijlocirea doctorului Dimitrie Gerota, realizează ''Ecorşeu'', un studiu pentru reprezentarea corpului omenesc, şi bustul medicului Carol Davila, care avea să fie aşezat în curtea Spitalului Militar Central din Bucureşti, în 1912, reprezentând singurul monument public al lui Brâncuşi din Bucureşti, potrivit site-ului centrulbrancusi.ro.

Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES/FOTO - Bustul sculptorului Constantin Brâncuşi, în faţa Facultăţii de Arte Plastice din Timişoara; 20 iunie 2012

În 1904, a plecat pe jos spre Paris, cu popasuri la Budapesta şi Viena. S-a stabilit o vreme la Munchen. În 1905, a luat concursul de admitere la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts din Paris, lucrând în atelierul lui Antonin Mercié. A făcut parte din "Cercle des étudiants roumains", alături de George Enescu, Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Henri Coandă, C. Levaditi, Duiliu Marcu, Ion Pillat, Ştefan Popescu, Theodorescu-Sion, Camil Ressu şi alţii. În luna ianuarie a anului 1907, a fost angajat de Rodin ca practician, dar nu rămâne aici mult timp, convins fiind că ''La umbra marilor copaci nu creşte nimic'' (''Rien ne pousse a l'ombre des grands arbres''). Părăseşte atelierul acestuia şi închiriază un spaţiu pe strada Montparnasse, unde îşi amenajează atelierul şi realizează prima lucrare, intitulată "Sărutul". Urmează "Rugăciunea", ''Copil dormind'', ''Somnul'', ''Bustul pictorului Nicolae Dărăscu'', "Pasărea Măiastră", "Muza adormită", "Domnişoara Pogany", "Fântâna lui Narcis", "Primul ţipăt" şi "Doi pinguini".

Anul 1915 a marcat o premieră în cariera lui Brâncuşi, primele lucrări în lemn: "Cariatide", "Fiul risipitor". În 1916, a realizat prima "Coloană a Sărutului", folosită apoi ca motiv sculptural pe stâlpii "Porţii Sărutului", aceasta din urmă fiind definitivată în 1940 şi amplasată în parcul central din Târgu Jiu. În 1919, a apărut, la Paris, volumul "La Roumanie en Images", cuprinzând cinci reproduceri după lucrările sale. Brâncuşi începe să-şi expună lucrările în cele mai celebre galerii de artă din Franţa, Anglia, Elveţia, Olanda şi America, fiind elogiat în numeroase publicaţii din întreaga lume. În 1931, a fost decorat, la propunerea lui Nicolae Iorga, cu Ordinul "Meritul cultural pentru artă plastică". Până în 1940, activitatea creatoare a lui Brâncuşi s-a desfăşurat în toată măreţia ei, din această perioadă datând operele din ciclul ''Pasărea în văzduh'', ciclul ''Ovoidului'', precum şi sculpturile în lemn. La 11 februarie 1935, Constantin Brâncuşi a acceptat propunerea Ligii naţionale a femeilor din judeţul Gorj, prezidată de Areţia G. Tătărăscu, de a înălţa, la Târgu Jiu, o "Coloană" în cinstea eroilor căzuţi în războiul mondial. Astfel, în 1938, finalizează ansamblul artistic din Târgu Jiu, alcătuit din "Masa Tăcerii", "Scaunele", "Poarta Sărutului" şi "Coloana Infinitului", închinat eroilor români care, la 14 octombrie 1916, au căzut în bătălia de la Jiu împotriva nemţilor.

Foto: (c) LUCIAN TUDOSE / AGERPRES FOTO ARHIVA - Pasăre în văzduh, operă a sculptorului Constantin Brâncuşi; New York, 9 noiembrie 1995

Constantin Brâncuşi a murit la 16 martie 1957, fiind înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris. În România, în epoca socialistă, Brâncuşi a fost contestat, fiind considerat "un reprezentant al burgheziei decadente". Sculptorul român a dorit să lase moştenire României toate lucrările sale nevândute şi uneltele, dar autorităţile acelor vremuri au refuzat. Abia în 1964, Brâncuşi a fost ''redescoperit'' în ţara natală, iar ansamblul monumental de la Târgu-Jiu a putut fi restaurat, după ce fusese abandonat şi aproape dărâmat. La aniversarea a 125 de ani de la naşterea sa, anul 2001 a fost declarat, prin hotărâre a Guvernului României, Anul Brâncuşi, sărbătorit şi în cadrul UNESCO.

În opera sa, Brâncuşi a exprimat viziunea ţăranului român asupra lumii înconjurătoare, renunţând la elementele secundare prezente până atunci în sculpturi, în favoarea evidenţierii esenţei lucrurilor. Sursa principală de inspiraţie a artistului o reprezintă arta populară românească, el reuşind să îmbine simplitatea acesteia cu rafinamentul avangardei pariziene. Personalitate marcantă în mişcarea artistică modernă, Constantin Brâncuşi a acordat o importanţă deosebită luminii şi spaţiului, acestea devenind trăsături caracteristice ale lucrărilor sale. Referindu-se la propriile sale opere de artă, artistul însuşi spunea: "Eu am vrut să înalţ totul dincolo de pământ. Eu am făcut piatra să cânte pentru Omenire. Sculpturile mele sunt chiar şi pentru cei orbi. Ceea ce vă dăruiesc eu este bucurie curată.", notează site-ul crestinortodox.ro. AGERPRES/ (Documentare-Andreea Onogea, editor: Ruxandra Bratu, editor online: Adrian Dădârlat)