4 aprilie - Ziua Academiei Române
Ziua Academiei Române este marcată în fiecare an, la 4 aprilie, dată la care, în anul 2000, a fost instituită celebrarea acestei zile de prezidiul instituției, cu prilejul ''Zilei Porților Deschise''.
Instituția, înființată la 1/13 aprilie 1866, ca ''Societate Literară Română'', și-a început activitatea în anul următor, sub numele de ''Societatea Academică Română'', iar la 29 martie 1879, prin înalt decret, a fost declarată institut național, sub denumirea de Academia Română, potrivit www.acad.ro.
Încă de la început, Academia a fost concepută ca o instituție reprezentativă pentru cultura națională, atât prin componența ei - membrii aleși fiind personalități marcante din întreg spațiul românesc: patru din Muntenia, câte trei din Moldova, Transilvania și Basarabia și câte doi din Banat, Bucovina, Maramureș și Macedonia -, cât și prin programul anunțat. Printre primii membri s-au numărat: Iosif Hodoș din Maramureș, Timotei Cipariu și George Barițiu din Transilvania, Andrei Mocioni (Mocsony) și Vicențiu Babeș din Banat, Alexandru Hurmuzachi din Bucovina, Vasile Alecsandri și Costache Negruzzi din Moldova, Ion Heliade-Rădulescu, August Treboniu Laurian și C.A. Rosetti din Muntenia.
Principala misiune a forului a fost normarea limbii române și studiul istoriei poporului român, având ca obiective elaborarea ortografiei și a gramaticii limbii române, realizarea unui dicționar al limbii române și elaborarea tratatului de istorie a românilor, precum și publicarea unor valoroase colecții de documentele referitoare la istoria națională.
Lucrările primei ședințe a Societății Literare Române s-au desfășurat la 6 august 1867, iar la 24 august 1867 a fost aprobat statutul său, care menționa constituirea Societății Academice Române, ''cu scopul de a lucra la înaintarea literelor și a științelor între români''.
La 31 august, a fost aleasă conducerea Societății: președinte - Ion Heliade Rădulescu, vicepreședinte - Timotei Cipariu și secretar - August Treboniu Laurian.
Societatea Academică Română a fost declarată, la 29 martie 1879, prin înalt decret, institut național, sub denumirea de Academia Română, având trei secții - literară, istorică, științifică.
Ulterior, prin Decretul din 9 iunie 1948, instituția a fost transformată în Academia Republicii Populare Române, iar la 5 ianuarie 1990, s-a semnat Decretul - Lege prin care Academia Română se reorganiza, redevenind, astfel, cel mai înalt for științific și cultural al țării.
Academia Română, ca instituție națională în plan cultural și științific, a împlinit unirea românilor înainte ca ea să se fi produs în plan politic. De-a lungul existenței sale, în Academia Română s-au regăsit reprezentanți marcanți din toate domeniile științelor (filologice, istorice, matematice, fizice, chimice, biologice, geonomice, tehnice, agricole, silvice, medicale ș.a.), ale literaturii și artei, reprezentanți ai cultelor, armatei și vieții politice.
În prezent, Academia Română îndeplinește trei roluri majore: for de consacrare, pilon important al cercetării din România și participant activ în viața societății.
Instituția are 14 secții, 3 filiale, în Iași, Cluj-Napoca și Timișoara. Coordonează 70 de institute care își desfășoară activitatea în domenii fundamentale ale științei și culturii cuprinzând peste 2.000 de cercetători atestați, specialiști în cercetare fundamentală sau aplicată.
Academia Română promovează cercetarea fundamentală, fără a exclude cercetarea aplicativă. Pe lângă institutele menționate, se numără și Biblioteca Academiei Române, Editura Academiei (înființată în 1938) și revista ''Academica'' (înființată în oct. 1990).
Primul președinte al Academiei Române după 1990 a fost inginerul Mihai Corneliu Drăgănescu (2 februarie 1990 - 18 ianuarie 1994), urmat de inginerul Virgiliu N. G. Constantinescu (18 ianuarie 1994 - 16 ianuarie 1998), istoricul literar Eugen Simion (16 ianuarie 1998 - aprilie 2006), doctor în științe chimice Ionel Haiduc (5 aprilie 2006 - 8 aprilie 2014), Ionel Valentin Vlad, inginer și fizician (8 aprilie 2014 - 24 decembrie 2017), inginerul agrochimist Cristian Hera (5 ianuarie - 5 aprilie 2018), doctor în istorie Ioan-Aurel Pop (5 ianuarie 2018 - 5 aprilie 2022).
La 5 aprilie 2022, academicianul Ioan-Aurel Pop a fost reales președinte al Academiei Române pentru un mandat de patru ani.
În mandatul 2022-2026, Academia Română, prin misiunea nobilă de a contribui la promovarea limbii române, a istoriei și a culturii naționale, a științei și tehnologiei, și-a propus să se manifeste activ în societatea românească prin acțiuni culturale și științifice cu impact major pentru dezvoltarea țării, potrivit www.acad.ro.
La 26 martie 2026, a fost constituit Consiliul Academic Român (CAR), în cadrul unei ceremonii care a avut loc la sediul Academiei Române. Cu acest prilej președintele instituției, Ioan-Aurel Pop, a declarat că noua structură își propune să reașeze cercetarea românească pe poziția pe care o merită în societate.
Consiliul Academic Român este constituit de Academia Română și Academia de Științe a Moldovei și funcționează ca o platformă de cooperare științifică la cel mai înalt nivel în spațiul românesc. Din CAR fac parte cele două academii inițiatoare și patru academii de ramură din România. Memorandumul, Acordul de constituire și Statutul CAR au fost semnate de președinții celor șase instituții membre: Academia Română, Academia de Științe a Moldovei, Academia de Științe Juridice din România, Academia de Științe Medicale din România, Academia de Științe Agricole și Silvice 'Gheorghe Ionescu-Șișești' și Academia de Științe Tehnice din România.
În 2026, cel mai înalt for științific și cultural al României sărbătorește 160 de ani de activitate neîntreruptă.
Astfel, Ziua Academiei Române este marcată printr-o sesiune festivă în Aula Academiei Române, începând cu ora 10.00. Vor lua cuvântul, printe alții, acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, și acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei. Romfilatelia va lansa un întreg poștal 'Academia Română 160 de ani'. Ședința festivă va fi urmată de vernisarea expoziției 'Academia Română la 160 de ani', în Sala 'Theodor Pallady' a Bibliotecii Academiei Române. Evenimentul va fi transmis în direct pe canalul YouTube al Academiei Române la adresa www.youtube.com/@academiaromana8832/streams. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Cea de-a 34-a ediție a Galei Premiilor UNITER (25 mai)
Pe 25 mai 2026 are loc Gala Premiilor UNITER, ajunsă la ediția cu numărul 34 și găzduită de Teatrul Odeon din București, cu începere de la ora 20:00, potrivit uniter.ro. Actorul Victor Rebengiuc va primi Omagiu UNITER pentru cariera sa strălucită și longevivă. Actriței Catrinel D
25 mai - Ziua mondială a fotbalului (ONU)
La 25 mai este celebrată Ziua mondială a fotbalului, sub auspiciile ONU (Organizația Națiunilor Unite) și ale FIFA (Federația Internațională de Fotbal Asociație), potrivit https://www.un.org/. Ziua a fost instituită prin adoptarea textului Rezoluției A/RES/78/281 a Adunării Generale a ONU, la 7 mai 2024, cu pri
Săptămâna internațională de solidaritate cu popoarele din teritoriile neautonome (ONU) (25-31 mai)
În perioada 25-31 mai, este marcată, sub auspiciile ONU (Organizația Națiunilor Unite), Săptămâna internațională a solidarității cu popoarele din teritoriile neautonome, conform www.un.org. Aniversarea anuală a Săptămânii internaționale de solidaritate cu popoarele din teritoriile neautonome a
25 mai - Ziua internațională a copiilor dispăruți
Ziua internațională a copiilor dispăruți, marcată anual la 25 mai, reprezintă una dintre cele mai importante campanii globale dedicate siguranței minorilor, prevenirii disparițiilor și sprijinirii familiilor afectate. Instituită oficial în 1983 în Statele Unite și extinsă ulterior la nivel internațional, ziua are un rol esențial în coordonare
25 mai - Ziua limbii slovace
La 25 mai este sărbătorită, în România, Ziua limbii slovace, conform Legii nr. 142/2014. Ziua este marcată prin organizarea de manifestări dedicate acestei sărbători în localitățile în care trăiesc membri ai comunității slovace. Proiectul de lege a fost inițiat de Merka Adrian Miroslav, deputat al Uniunii Democratice a Sl
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 25 mai
Ortodoxe A treia aflare a capului Sf. Proroc Ioan Botezătorul Greco-catolice A treia aflare a Capului Sf. Ioan Botezătorul Romano-catolice Sf. Fecioară Maria, Maica Bisericii; Ss. Beda Venerabilul, pr. înv.; Grigore al VII-lea, pp.; Maria Magdalena de'Pazzi,
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 mai
Este a 145-a zi a anului 2026. Au mai rămas 220 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 39 m și apune la 20 h 47 m. Luna răsare la 15 h 01 m și apune la 02 h 40 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 70 de ani de la prima ediție a concursului muzical Eurovision (24 mai 1956)
Prima ediția e concursului Eurovision a avut loc pe 24 mai 1956, la Lugano, Elveția, cu șapte țări participante (Olanda, Elveția, Belgia, Germania de Vest, Franța, Luxemburg și Italia). Concursul muzical a fost transmis, în fiecare an, fără întrerupere, continuitate ce i-a conferit statutul de cel mai longeviv program de televiziune din lume. &Icir
24 mai - Ziua europeană a parcurilor naturale
Ziua europeană a parcurilor naturale, marcată la 24 mai, a fost lansată în 1999 de Federația EUROPARC și își propune să sublinieze importanța acestor arii protejate pentru politicile privind natura, conservarea și gestionarea durabilă.
24 mai - Ziua Internațională a Markhorului / Capra falconeri (ONU)
Adunarea Generală a ONU a proclamat ziua de 24 mai drept Ziua Internațională a Markhorului (Capra falconeri), fiind sărbătorită pentru prima dată în 2024, menționează https://www.un.org/. Markhorul (Capra falconeri) este o specie emblematică și semnificativă din punct de vedere ecologic, întâl
CM2026: Cupa Mondială din 1962, pe scurt
* Ediţia cu numărul şapte a Cupei Mondiale de fotbal a fost găzduită de statul sud-american Chile şi s-a desfăşurat între 30 mai şi 17 iunie 1962, arată fifa.com. În premieră, echipele care terminau grupa cu acelaşi număr de puncte urmau să fie departajate de golaveraj. * Numărul de ţări înscrise în preliminarii, disputate între
24 mai - Ziua limbii bulgare
La 24 mai este marcată Ziua limbii bulgare, instituită prin Legea nr. 100/2015. În această zi sunt sărbătoriți Sfinții Chiril și Metodie, creatorii alfabetului chirilic, folosit pentru scrierea în limba bulgară, potrivit http://www.cdep.ro/. Senatul a
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 24 mai
Ortodoxe Sf. Mărturisitoare Blandina de la Iași; Duminica a 7-a după Paști Greco-catolice Duminica a 7-a a Paștilor. Sf. Cuv. Simeon din Muntele Minunat Romano-catolice Coborârea Sf. Duh (Rusaliile) Sf. Fecioară Maria, Ajutorul Creștinilor
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 mai
Este a 144-a zi a anului 2026. Au mai rămas 221 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 05 h 40 m și apune la 20 h 46 m. Luna răsare la 13 h 53 m și apune la 02 h 22 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 125 de ani de la deschiderea grădinii zoologice 'Bergzoo' (23 mai)
Bergzoo Halle, cunoscută oficial ca 'Zoologischer Garten Halle', este o instituție zoologică din Germania, faimoasă, în special, datorită amplasării sale neobișnuite pe Reilsberg, un deal de aproximativ 130 de metri altitudine situat în nordul orașului Halle din landul Saxonia-Anhalt. Grădina zoologică a fost inaugurată la 23 mai 1901, potr