4 aprilie - Ziua Academiei Române
Ziua Academiei Române este marcată în fiecare an, la 4 aprilie, dată la care, în anul 2000, a fost instituită celebrarea acestei zile de prezidiul instituției, cu prilejul ''Zilei Porților Deschise''.
Instituția, înființată la 1/13 aprilie 1866, ca ''Societate Literară Română'', și-a început activitatea în anul următor, sub numele de ''Societatea Academică Română'', iar la 29 martie 1879, prin înalt decret, a fost declarată institut național, sub denumirea de Academia Română, potrivit www.acad.ro.
Încă de la început, Academia a fost concepută ca o instituție reprezentativă pentru cultura națională, atât prin componența ei - membrii aleși fiind personalități marcante din întreg spațiul românesc: patru din Muntenia, câte trei din Moldova, Transilvania și Basarabia și câte doi din Banat, Bucovina, Maramureș și Macedonia -, cât și prin programul anunțat. Printre primii membri s-au numărat: Iosif Hodoș din Maramureș, Timotei Cipariu și George Barițiu din Transilvania, Andrei Mocioni (Mocsony) și Vicențiu Babeș din Banat, Alexandru Hurmuzachi din Bucovina, Vasile Alecsandri și Costache Negruzzi din Moldova, Ion Heliade-Rădulescu, August Treboniu Laurian și C.A. Rosetti din Muntenia.
Principala misiune a forului a fost normarea limbii române și studiul istoriei poporului român, având ca obiective elaborarea ortografiei și a gramaticii limbii române, realizarea unui dicționar al limbii române și elaborarea tratatului de istorie a românilor, precum și publicarea unor valoroase colecții de documentele referitoare la istoria națională.
Lucrările primei ședințe a Societății Literare Române s-au desfășurat la 6 august 1867, iar la 24 august 1867 a fost aprobat statutul său, care menționa constituirea Societății Academice Române, ''cu scopul de a lucra la înaintarea literelor și a științelor între români''.
La 31 august, a fost aleasă conducerea Societății: președinte - Ion Heliade Rădulescu, vicepreședinte - Timotei Cipariu și secretar - August Treboniu Laurian.
Societatea Academică Română a fost declarată, la 29 martie 1879, prin înalt decret, institut național, sub denumirea de Academia Română, având trei secții - literară, istorică, științifică.
Ulterior, prin Decretul din 9 iunie 1948, instituția a fost transformată în Academia Republicii Populare Române, iar la 5 ianuarie 1990, s-a semnat Decretul - Lege prin care Academia Română se reorganiza, redevenind, astfel, cel mai înalt for științific și cultural al țării.
Academia Română, ca instituție națională în plan cultural și științific, a împlinit unirea românilor înainte ca ea să se fi produs în plan politic. De-a lungul existenței sale, în Academia Română s-au regăsit reprezentanți marcanți din toate domeniile științelor (filologice, istorice, matematice, fizice, chimice, biologice, geonomice, tehnice, agricole, silvice, medicale ș.a.), ale literaturii și artei, reprezentanți ai cultelor, armatei și vieții politice.
În prezent, Academia Română îndeplinește trei roluri majore: for de consacrare, pilon important al cercetării din România și participant activ în viața societății.
Instituția are 14 secții, 3 filiale, în Iași, Cluj-Napoca și Timișoara. Coordonează 70 de institute care își desfășoară activitatea în domenii fundamentale ale științei și culturii cuprinzând peste 2.000 de cercetători atestați, specialiști în cercetare fundamentală sau aplicată.
Academia Română promovează cercetarea fundamentală, fără a exclude cercetarea aplicativă. Pe lângă institutele menționate, se numără și Biblioteca Academiei Române, Editura Academiei (înființată în 1938) și revista ''Academica'' (înființată în oct. 1990).
Primul președinte al Academiei Române după 1990 a fost inginerul Mihai Corneliu Drăgănescu (2 februarie 1990 - 18 ianuarie 1994), urmat de inginerul Virgiliu N. G. Constantinescu (18 ianuarie 1994 - 16 ianuarie 1998), istoricul literar Eugen Simion (16 ianuarie 1998 - aprilie 2006), doctor în științe chimice Ionel Haiduc (5 aprilie 2006 - 8 aprilie 2014), Ionel Valentin Vlad, inginer și fizician (8 aprilie 2014 - 24 decembrie 2017), inginerul agrochimist Cristian Hera (5 ianuarie - 5 aprilie 2018), doctor în istorie Ioan-Aurel Pop (5 ianuarie 2018 - 5 aprilie 2022).
La 5 aprilie 2022, academicianul Ioan-Aurel Pop a fost reales președinte al Academiei Române pentru un mandat de patru ani.
În mandatul 2022-2026, Academia Română, prin misiunea nobilă de a contribui la promovarea limbii române, a istoriei și a culturii naționale, a științei și tehnologiei, și-a propus să se manifeste activ în societatea românească prin acțiuni culturale și științifice cu impact major pentru dezvoltarea țării, potrivit www.acad.ro.
La 26 martie 2026, a fost constituit Consiliul Academic Român (CAR), în cadrul unei ceremonii care a avut loc la sediul Academiei Române. Cu acest prilej președintele instituției, Ioan-Aurel Pop, a declarat că noua structură își propune să reașeze cercetarea românească pe poziția pe care o merită în societate.
Consiliul Academic Român este constituit de Academia Română și Academia de Științe a Moldovei și funcționează ca o platformă de cooperare științifică la cel mai înalt nivel în spațiul românesc. Din CAR fac parte cele două academii inițiatoare și patru academii de ramură din România. Memorandumul, Acordul de constituire și Statutul CAR au fost semnate de președinții celor șase instituții membre: Academia Română, Academia de Științe a Moldovei, Academia de Științe Juridice din România, Academia de Științe Medicale din România, Academia de Științe Agricole și Silvice 'Gheorghe Ionescu-Șișești' și Academia de Științe Tehnice din România.
În 2026, cel mai înalt for științific și cultural al României sărbătorește 160 de ani de activitate neîntreruptă.
Astfel, Ziua Academiei Române este marcată printr-o sesiune festivă în Aula Academiei Române, începând cu ora 10.00. Vor lua cuvântul, printe alții, acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, și acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei. Romfilatelia va lansa un întreg poștal 'Academia Română 160 de ani'. Ședința festivă va fi urmată de vernisarea expoziției 'Academia Română la 160 de ani', în Sala 'Theodor Pallady' a Bibliotecii Academiei Române. Evenimentul va fi transmis în direct pe canalul YouTube al Academiei Române la adresa www.youtube.com/@academiaromana8832/streams. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 26 august
Ortodoxe Sf. Mc. Adrian și Natalia, soția sa Greco-catolice Sf. m. Adrian și Natalia Romano-catolice Fer. Veronica Antal, fc. m.; Ss. Ioana, fc.; Melchisedec, rege Sfinții Mucenici Adrian și Natalia sunt pomeniți în calendarul creștin ortodox &ic
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 august
Este a 238-a zi a anului 2026. Au mai rămas 127 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 31 m și apune la 20 h 03 m. Luna răsare la 19 h 23 și apune la 04 h 18 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 august
Ortodoxe Aducerea moaștelor Sf. Ap. Bartolomeu; Sf. Ap. Tit Greco-catolice Aducerea în Veneția a moaștelor Sf. ap.Bartolomeu; Sf. ap. Tit Romano-catolice Ss. Ludovic, rege; Iosif de Calasanz, pr. Sfântul Apostol Bartolomeu a fost răstignit
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 august
Este a 237-a zi a anului 2026. Au mai rămas 128 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 30 m și apune la 20 h 05 m. Luna răsare la 18 h 58 și apune la 03 h 11 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 24 august
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Eutihie; Sf. Mc. Tation Greco-catolice Sf. ep. m. Eutihie Romano-catolice Sf. Bartolomeu, ap. Sfântul Sfințit Mucenic Eutihie este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 24 august. Sf&
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 24 august
Este a 236-a zi a anului 2026. Au mai rămas 129 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 29 m și apune la 20 h 06 m. Luna răsare la 18 h 27 și apune la 02 h 06 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru, editor online: Gabriela Badea)
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița Lamia Beligan
Lamia Beligan, fiică din a treia căsătorie a actorului Radu Beligan cu scriitoarea Marica Beligan, este actriță a Teatrului Național din București. 'Cred că dacă am reușit să îmi conving publicul și să-l fac să mă iubească uneori, este pentru că m-am investit total în această relație de dragoste', scrie actrița pe site-ul Teatrul Național,
DOCUMENTAR: Artista Andra împlinește 40 de ani (23 august)
Andra (Alexandra Irina Măruță) este una dintre cele mai iubite cântărețe din România de muzică pop și R&B, dar și folclorică. S-a născut la 23 august 1986, în Câmpia Turzii. A absolvit Liceul Economic 'A.D. Xenopol' și a urmat cursurile Facultății de Psihologie Muzicală de la Universitatea ''Spiru Haret''. A
DOCUMENTAR: 70 de ani de la inaugurarea Bibliotecii Centrale de Stat, astăzi Biblioteca Națională (23 august)
Biblioteca Centrală de Stat (B.C.S.), în prezent Biblioteca Națională a României, a fost inaugurată la 23 august 1956. Începutul Bibliotecii Naționale s-a făcut cu una dintre cele mai vechi și reprezentative biblioteci din România - Biblioteca Colegiului Sf. Sava din București, înființată, conform prevederilor Regulamentului Organ
23 august - Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a abolirii acestuia (ONU)
La 23 august, începând cu anul 1998, se marchează, în fiecare an, Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a abolirii acestuia, care a fost instituită prin Rezoluția 29/C/53 din 1997, potrivit www.unesco.org. Ziua internațională de comemorare a comerțului cu sclavi și a ab
23 august - Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului
La 23 august este marcată Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului, stabilită prin Legea nr. 198/2011. Proiectul de lege privind declararea zilei de 23 august ''Ziua Comemorării Victimelor Fascismului și Comunismului'' și a zilei de 21 decembrie ''Ziua Memoriei Victimelor Comunismului în România'' a fo
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 23 august
Ortodoxe Sf. Mc. Lup; Sf. Sfințit Mc. Irineu, episcopul Lugudunumului Duminica a 12-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 12-a după Rusalii. Sf. m. Lup; Sf. ep. m. Irineu de Lyon Romano-catolice Duminica a 21-a de peste an Ss. Roza de Lima, fc.; Flavian, ep.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 23 august
Este a 235-a zi a anului 2026. Au mai rămas 130 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 28 m și apune la 20 h 08 m. Luna răsare la 17 h 50 și apune la 01 h 07 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
22 august - Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței (ONU)
Ziua internațională de comemorare a victimelor actelor de violență comise în numele religiei sau al credinței se marchează în fiecare an pe 22 august. A fost instituită de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite prin rezoluția A/RES/73/296, adoptată la 28 mai 2019. Data a fost aleasă imediat după Ziua internațională de comemorare a victim
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 22 august
Ortodoxe Sf. Mc. Agatonic și cei împreună cu el Greco-catolice Sf. m. Agatonic și cei împreună cu el; Sf. Fecioară Maria Regină Romano-catolice Sf. Fecioară Maria, Regină Sfântul Mucenic Agatonic este pomenit în calendarul creșt