4 aprilie - Ziua Academiei Române
Ziua Academiei Române este marcată în fiecare an, la 4 aprilie, dată la care, în anul 2000, a fost instituită celebrarea acestei zile de prezidiul instituției, cu prilejul ''Zilei Porților Deschise''.
Instituția, înființată la 1/13 aprilie 1866, ca ''Societate Literară Română'', și-a început activitatea în anul următor, sub numele de ''Societatea Academică Română'', iar la 29 martie 1879, prin înalt decret, a fost declarată institut național, sub denumirea de Academia Română, potrivit www.acad.ro.
Încă de la început, Academia a fost concepută ca o instituție reprezentativă pentru cultura națională, atât prin componența ei - membrii aleși fiind personalități marcante din întreg spațiul românesc: patru din Muntenia, câte trei din Moldova, Transilvania și Basarabia și câte doi din Banat, Bucovina, Maramureș și Macedonia -, cât și prin programul anunțat. Printre primii membri s-au numărat: Iosif Hodoș din Maramureș, Timotei Cipariu și George Barițiu din Transilvania, Andrei Mocioni (Mocsony) și Vicențiu Babeș din Banat, Alexandru Hurmuzachi din Bucovina, Vasile Alecsandri și Costache Negruzzi din Moldova, Ion Heliade-Rădulescu, August Treboniu Laurian și C.A. Rosetti din Muntenia.
Principala misiune a forului a fost normarea limbii române și studiul istoriei poporului român, având ca obiective elaborarea ortografiei și a gramaticii limbii române, realizarea unui dicționar al limbii române și elaborarea tratatului de istorie a românilor, precum și publicarea unor valoroase colecții de documentele referitoare la istoria națională.
Lucrările primei ședințe a Societății Literare Române s-au desfășurat la 6 august 1867, iar la 24 august 1867 a fost aprobat statutul său, care menționa constituirea Societății Academice Române, ''cu scopul de a lucra la înaintarea literelor și a științelor între români''.
La 31 august, a fost aleasă conducerea Societății: președinte - Ion Heliade Rădulescu, vicepreședinte - Timotei Cipariu și secretar - August Treboniu Laurian.
Societatea Academică Română a fost declarată, la 29 martie 1879, prin înalt decret, institut național, sub denumirea de Academia Română, având trei secții - literară, istorică, științifică.
Ulterior, prin Decretul din 9 iunie 1948, instituția a fost transformată în Academia Republicii Populare Române, iar la 5 ianuarie 1990, s-a semnat Decretul - Lege prin care Academia Română se reorganiza, redevenind, astfel, cel mai înalt for științific și cultural al țării.
Academia Română, ca instituție națională în plan cultural și științific, a împlinit unirea românilor înainte ca ea să se fi produs în plan politic. De-a lungul existenței sale, în Academia Română s-au regăsit reprezentanți marcanți din toate domeniile științelor (filologice, istorice, matematice, fizice, chimice, biologice, geonomice, tehnice, agricole, silvice, medicale ș.a.), ale literaturii și artei, reprezentanți ai cultelor, armatei și vieții politice.
În prezent, Academia Română îndeplinește trei roluri majore: for de consacrare, pilon important al cercetării din România și participant activ în viața societății.
Instituția are 14 secții, 3 filiale, în Iași, Cluj-Napoca și Timișoara. Coordonează 70 de institute care își desfășoară activitatea în domenii fundamentale ale științei și culturii cuprinzând peste 2.000 de cercetători atestați, specialiști în cercetare fundamentală sau aplicată.
Academia Română promovează cercetarea fundamentală, fără a exclude cercetarea aplicativă. Pe lângă institutele menționate, se numără și Biblioteca Academiei Române, Editura Academiei (înființată în 1938) și revista ''Academica'' (înființată în oct. 1990).
Primul președinte al Academiei Române după 1990 a fost inginerul Mihai Corneliu Drăgănescu (2 februarie 1990 - 18 ianuarie 1994), urmat de inginerul Virgiliu N. G. Constantinescu (18 ianuarie 1994 - 16 ianuarie 1998), istoricul literar Eugen Simion (16 ianuarie 1998 - aprilie 2006), doctor în științe chimice Ionel Haiduc (5 aprilie 2006 - 8 aprilie 2014), Ionel Valentin Vlad, inginer și fizician (8 aprilie 2014 - 24 decembrie 2017), inginerul agrochimist Cristian Hera (5 ianuarie - 5 aprilie 2018), doctor în istorie Ioan-Aurel Pop (5 ianuarie 2018 - 5 aprilie 2022).
La 5 aprilie 2022, academicianul Ioan-Aurel Pop a fost reales președinte al Academiei Române pentru un mandat de patru ani.
În mandatul 2022-2026, Academia Română, prin misiunea nobilă de a contribui la promovarea limbii române, a istoriei și a culturii naționale, a științei și tehnologiei, și-a propus să se manifeste activ în societatea românească prin acțiuni culturale și științifice cu impact major pentru dezvoltarea țării, potrivit www.acad.ro.
La 26 martie 2026, a fost constituit Consiliul Academic Român (CAR), în cadrul unei ceremonii care a avut loc la sediul Academiei Române. Cu acest prilej președintele instituției, Ioan-Aurel Pop, a declarat că noua structură își propune să reașeze cercetarea românească pe poziția pe care o merită în societate.
Consiliul Academic Român este constituit de Academia Română și Academia de Științe a Moldovei și funcționează ca o platformă de cooperare științifică la cel mai înalt nivel în spațiul românesc. Din CAR fac parte cele două academii inițiatoare și patru academii de ramură din România. Memorandumul, Acordul de constituire și Statutul CAR au fost semnate de președinții celor șase instituții membre: Academia Română, Academia de Științe a Moldovei, Academia de Științe Juridice din România, Academia de Științe Medicale din România, Academia de Științe Agricole și Silvice 'Gheorghe Ionescu-Șișești' și Academia de Științe Tehnice din România.
În 2026, cel mai înalt for științific și cultural al României sărbătorește 160 de ani de activitate neîntreruptă.
Astfel, Ziua Academiei Române este marcată printr-o sesiune festivă în Aula Academiei Române, începând cu ora 10.00. Vor lua cuvântul, printe alții, acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, și acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei. Romfilatelia va lansa un întreg poștal 'Academia Română 160 de ani'. Ședința festivă va fi urmată de vernisarea expoziției 'Academia Română la 160 de ani', în Sala 'Theodor Pallady' a Bibliotecii Academiei Române. Evenimentul va fi transmis în direct pe canalul YouTube al Academiei Române la adresa www.youtube.com/@academiaromana8832/streams. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Actrița și producătoarea Rita Wilson
Rita Wilson (născută Margarita Ibrahimoff) este o actriță, cântăreață și producătoare de film americană din Los Angeles. Are origini grecești și bulgare. În 2019, a primit cetățenia greacă, în semn de recunoaștere a eforturilor sale de a sprijini Grecia prin solicitarea de ajutor internațional în urma unui incendiu devastator în Mati, regiunea A
DOCUMENTAR: Cântăreața americană de jazz și gospel Mahalia Jackson, 115 ani de la naștere (26 octombrie)
Mahalia Jackson, cântăreață americană de jazz și gospel supranumită 'regina gospel-ului' este considerată una dintre cele mai influente voci ale secolului al XX-lea. S-a născut la 26 octombrie 1911, în New Orleans, Louisiana, SUA, fiind fiica lui Charity și Johnny Jackson. După moartea mamei sale, în 1917, a fost crescută de mătușa sa
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 26 octombrie
Ortodoxe Sf. Mare Mc. Dimitrie, Izvorâtorul de Mir Greco-catolice Sf. Mucenic Dumitru, Izvorâtorul de mir Romano-catolice Ss. Dumitru, m.; Lucian și Marcian, m. Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, este pomenit în calendarul creștin ortodox în ziua de 2
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 26 octombrie
Este a 299-a zi a anului 2026. Au mai rămas 66 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 45 m și apune la 17 h 14 m. Luna răsare la 16 h 59 m și apune la 07 h 02 m. Lună Plină la 07 h 12 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
DOCUMENTAR: Mihai I, rege al României între 1927-1930 și 1940-1947, 105 ani de la naștere (25 octombrie)
Regele Mihai I (1927-1930; 1940-1947), ultimul monarh al României și ultimul dintre liderii supraviețuitori din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, cu un rol important în istoria contemporană a României și a Europei, s-a născut la 25 octombrie 1921, la Sinaia, fiind fiul principelui moștenitor Carol și al Elenei, principesă de Grecia.
DOCUMENTAR: 15 ani de la moartea cineastului și arhitectului Liviu Ciulei (25 octombrie)
Regizor de teatru și film, actor, scenograf, arhitect și teoretician al teatrului, Liviu Ciulei a avut o carieră națională și internațională, întinsă pe mai bine de 50 de ani, ce numără peste 20 de filme și peste 125 de spectacole de teatru. În 2023, pentru întreaga sa activitatea artistică, centenarul său a fost înscris în calendarul mondial al
25 octombrie - Ziua europeană a justiției civile
La 25 octombrie este celebrată anual Ziua europeană a justiției civile, destinată tuturor cetățenilor europeni care activează în domeniul justiției, vizând atât justiția civilă, cât și pe cea penală. Marcarea evenimentului este o inițiativă comună a Consiliului Europei și a Comisiei Europene. Ziua europeană a justiției civile se marchează în ace
25 octombrie - Ziua Armatei Române
Ziua Armatei Române este marcată, anual, la data de 25 octombrie. În 1944, după lupte grele purtate de militarii corpului Armata a 4-a Română, în cooperare cu unitățile sovietice, erau eliberate, la 24 octombrie, orașele Carei și Satu Mare, ultimele localități de pe teritoriul național rămase sub ocupația hitleristo-horthystă, eveniment care a î
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 25 octombrie
Ortodoxe Sf. Mc. Marcian și Martirie, Valerie și Hrisaf; Sf. Tavita Dminica a 23-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 23-a după Rusalii. Sf. m. Marcian și Martiriu Romano-catolice Duminica a 30-a de peste an Ss. Crisant și Daria, soți m.; Mina, ostaș m.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 25 octombrie
Este a 298-a zi a anului 2026. Au mai rămas 67 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 43 m și apune la 17 h 15 m. Luna răsare la 16 h 31 m și apune la 05 h 44 m. România revine la ora oficială Timpul Legal Român. Ora 04:00 devine ora 03:00. AGERPRES (Documentare, editor: Hori
DOCUMENTAR: România revine la ora oficială Timpul Legal Român (24-25 octombrie)
În noaptea de sâmbătă, 24 octombrie 2026, spre duminică, 25 octombrie, România revine la Timpul Legal Român. În fiecare an, în luna octombrie are loc schimbarea orei, prin renunțarea la ora de vară și revenirea la Timpul Legal Român, respectiv în ultima duminică a lunii, atunci când ora 04:00 devine ora 03:00.
Săptămâna mondială pentru educație mediatică și informațională (24-31 octombrie) (ONU)
Săptămâna mondială pentru educație mediatică și informațională este marcată anual între 24 și 31 octombrie, fiind o inițiativă a UNESCO și a Alianței Globale pentru Parteneriate în materie de alfabetizare informațională (GAPMIL - Global Alliance for Partnerships on Media and Information Literacy). Tema acestui an este 'We All Play a Part - Media and Inf
24 octombrie - Ziua Națiunilor Unite (ONU)
Ziua Națiunilor Unite, marcată pe 24 octombrie, în fiecare an, aniversează intrarea în vigoare, în anul 1945, a Cartei ONU. Odată cu ratificarea acestui document fondator de către majoritatea semnatarilor săi - inclusiv de către cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate - Organizația Națiunilor Unite a luat ființă în mod oficial. Ziua O
24 octombrie - Ziua mondială a informării pentru dezvoltare (ONU)
Ziua mondială a informării pentru dezvoltare a fost creată pentru a atrage atenția globală asupra provocărilor fundamentale ale dezvoltării și pentru a sublinia nevoia vitală a cooperării internaționale pentru a le rezolva, notează pagina www.mdpi.com, aparținând Multidisciplinary Digital Publishing Institute (MD
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 24 octombrie
Ortodoxe Sf. Mare Mucenic Areta; Sf. Mc. Marcu, Sotirih și Valentin Greco-catolice Sf. m. Areta și cei împreună cu el Romano-catolice Ss. Anton M. Claret, ep.; Alois Guanella, pr. Sfântul Mare Mucenic Areta este pomenit în cal