4 aprilie - Ziua Academiei Române
Ziua Academiei Române este marcată în fiecare an, la 4 aprilie, dată la care, în anul 2000, a fost instituită celebrarea acestei zile de prezidiul instituției, cu prilejul ''Zilei Porților Deschise''.
Instituția, înființată la 1/13 aprilie 1866, ca ''Societate Literară Română'', și-a început activitatea în anul următor, sub numele de ''Societatea Academică Română'', iar la 29 martie 1879, prin înalt decret, a fost declarată institut național, sub denumirea de Academia Română, potrivit www.acad.ro.
Încă de la început, Academia a fost concepută ca o instituție reprezentativă pentru cultura națională, atât prin componența ei - membrii aleși fiind personalități marcante din întreg spațiul românesc: patru din Muntenia, câte trei din Moldova, Transilvania și Basarabia și câte doi din Banat, Bucovina, Maramureș și Macedonia -, cât și prin programul anunțat. Printre primii membri s-au numărat: Iosif Hodoș din Maramureș, Timotei Cipariu și George Barițiu din Transilvania, Andrei Mocioni (Mocsony) și Vicențiu Babeș din Banat, Alexandru Hurmuzachi din Bucovina, Vasile Alecsandri și Costache Negruzzi din Moldova, Ion Heliade-Rădulescu, August Treboniu Laurian și C.A. Rosetti din Muntenia.
Principala misiune a forului a fost normarea limbii române și studiul istoriei poporului român, având ca obiective elaborarea ortografiei și a gramaticii limbii române, realizarea unui dicționar al limbii române și elaborarea tratatului de istorie a românilor, precum și publicarea unor valoroase colecții de documentele referitoare la istoria națională.
Lucrările primei ședințe a Societății Literare Române s-au desfășurat la 6 august 1867, iar la 24 august 1867 a fost aprobat statutul său, care menționa constituirea Societății Academice Române, ''cu scopul de a lucra la înaintarea literelor și a științelor între români''.
La 31 august, a fost aleasă conducerea Societății: președinte - Ion Heliade Rădulescu, vicepreședinte - Timotei Cipariu și secretar - August Treboniu Laurian.
Societatea Academică Română a fost declarată, la 29 martie 1879, prin înalt decret, institut național, sub denumirea de Academia Română, având trei secții - literară, istorică, științifică.
Ulterior, prin Decretul din 9 iunie 1948, instituția a fost transformată în Academia Republicii Populare Române, iar la 5 ianuarie 1990, s-a semnat Decretul - Lege prin care Academia Română se reorganiza, redevenind, astfel, cel mai înalt for științific și cultural al țării.
Academia Română, ca instituție națională în plan cultural și științific, a împlinit unirea românilor înainte ca ea să se fi produs în plan politic. De-a lungul existenței sale, în Academia Română s-au regăsit reprezentanți marcanți din toate domeniile științelor (filologice, istorice, matematice, fizice, chimice, biologice, geonomice, tehnice, agricole, silvice, medicale ș.a.), ale literaturii și artei, reprezentanți ai cultelor, armatei și vieții politice.
În prezent, Academia Română îndeplinește trei roluri majore: for de consacrare, pilon important al cercetării din România și participant activ în viața societății.
Instituția are 14 secții, 3 filiale, în Iași, Cluj-Napoca și Timișoara. Coordonează 70 de institute care își desfășoară activitatea în domenii fundamentale ale științei și culturii cuprinzând peste 2.000 de cercetători atestați, specialiști în cercetare fundamentală sau aplicată.
Academia Română promovează cercetarea fundamentală, fără a exclude cercetarea aplicativă. Pe lângă institutele menționate, se numără și Biblioteca Academiei Române, Editura Academiei (înființată în 1938) și revista ''Academica'' (înființată în oct. 1990).
Primul președinte al Academiei Române după 1990 a fost inginerul Mihai Corneliu Drăgănescu (2 februarie 1990 - 18 ianuarie 1994), urmat de inginerul Virgiliu N. G. Constantinescu (18 ianuarie 1994 - 16 ianuarie 1998), istoricul literar Eugen Simion (16 ianuarie 1998 - aprilie 2006), doctor în științe chimice Ionel Haiduc (5 aprilie 2006 - 8 aprilie 2014), Ionel Valentin Vlad, inginer și fizician (8 aprilie 2014 - 24 decembrie 2017), inginerul agrochimist Cristian Hera (5 ianuarie - 5 aprilie 2018), doctor în istorie Ioan-Aurel Pop (5 ianuarie 2018 - 5 aprilie 2022).
La 5 aprilie 2022, academicianul Ioan-Aurel Pop a fost reales președinte al Academiei Române pentru un mandat de patru ani.
În mandatul 2022-2026, Academia Română, prin misiunea nobilă de a contribui la promovarea limbii române, a istoriei și a culturii naționale, a științei și tehnologiei, și-a propus să se manifeste activ în societatea românească prin acțiuni culturale și științifice cu impact major pentru dezvoltarea țării, potrivit www.acad.ro.
La 26 martie 2026, a fost constituit Consiliul Academic Român (CAR), în cadrul unei ceremonii care a avut loc la sediul Academiei Române. Cu acest prilej președintele instituției, Ioan-Aurel Pop, a declarat că noua structură își propune să reașeze cercetarea românească pe poziția pe care o merită în societate.
Consiliul Academic Român este constituit de Academia Română și Academia de Științe a Moldovei și funcționează ca o platformă de cooperare științifică la cel mai înalt nivel în spațiul românesc. Din CAR fac parte cele două academii inițiatoare și patru academii de ramură din România. Memorandumul, Acordul de constituire și Statutul CAR au fost semnate de președinții celor șase instituții membre: Academia Română, Academia de Științe a Moldovei, Academia de Științe Juridice din România, Academia de Științe Medicale din România, Academia de Științe Agricole și Silvice 'Gheorghe Ionescu-Șișești' și Academia de Științe Tehnice din România.
În 2026, cel mai înalt for științific și cultural al României sărbătorește 160 de ani de activitate neîntreruptă.
Astfel, Ziua Academiei Române este marcată printr-o sesiune festivă în Aula Academiei Române, începând cu ora 10.00. Vor lua cuvântul, printe alții, acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, și acad. Ion Tighineanu, președintele Academiei de Științe a Moldovei. Romfilatelia va lansa un întreg poștal 'Academia Română 160 de ani'. Ședința festivă va fi urmată de vernisarea expoziției 'Academia Română la 160 de ani', în Sala 'Theodor Pallady' a Bibliotecii Academiei Române. Evenimentul va fi transmis în direct pe canalul YouTube al Academiei Române la adresa www.youtube.com/@academiaromana8832/streams. AGERPRES/(Documentare - Cerasela Bădiță, editor: Liviu Tatu, editor online: Andreea Preda)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Basul Pompeiu Hărășteanu
Basul Pompeiu Hărășteanu, artist de talie internațională, cu o carieră impresionantă în slujba artei interpretative românești, rămâne una dintre vocile emblematice ale Operei bucureștene din ultimele decenii și basul cel mai longeviv din istoria scenei lirice românești. A dat viață unor personaje dintr-un spectru stilistic ce se întinde de la Mo
5 octombrie - Ziua mondială a habitatului (ONU)
Ziua mondială a habitatului este sărbătorită, anual, în prima zi de luni a lunii octombrie, în 2026, la data de 5 octombrie, și este recunoscută de Organizația Națiunilor Unite drept un prilej de a reflecta asupra situației localităților urbane și asupra dreptului fundamental al tuturor oamenilor la o locuință adecvată. Ziua mondială a habitatului dă startul even
5 octombrie - Ziua mondială a arhitecturii
Ziua mondială a arhitecturii ('World Architecture Day') este sărbătorită în prima zi de luni din octombrie a fiecărui an, în 2026 fiind marcată la data de 5 octombrie. În 2026, tema zilei este 'Housing is a Human Right. Build It.', conform https://www.uia-architectes.org/.
5 octombrie - Ziua mondială a educației
Ziua mondială a educației este marcată în fiecare an la 5 octombrie, începând cu anul 1994. Educația transformă vieți și se află în centrul misiunii UNESCO de a construi pacea, de a eradica sărăcia și de a stimula dezvoltarea durabilă. A fost desemnată de UNESCO și marchează semnarea, în 1966, a ''Recomandării UNESCO/OIM (
A patra rundă de consultări președinte - partide în vederea desemnării premierului (cronologie 2026)
Președintele Nicușor Dan va avea luni, 5 octombrie, o nouă rundă de consultări privind desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru cu președinții și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice din Parlament. Potrivit Administrației Prezidențiale, consultările vor avea loc după următorul program: * ora 14:00 - Partidul Social Democrat (PS
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 octombrie
Ortodoxe Sf. Cuv. Daniil și Misail de la Mănăstirea Turnu; Sf. Mc. Haritina Greco-catolice Sf. m. Haritina Romano-catolice Sf. Faustina Kowalska, călug.; Ff. Albert Marvelli; Bartolo Longo Sfinții Cuvioși Daniil și Misail de la Mănăstirea Turnu au fost
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 octombrie
Este a 278-a zi a anului 2026. Au mai rămas 87 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 18 m și apune la 18 h 49 m. Luna răsare la 00 h 53 m și apune la 16 h 26 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru, editor online: Gabriela Badea)
DOCUMENTAR: Actrița Susan Sarandon împlinește 80 de ani (4 octombrie)
Susan Sarandon, actriță de o versatilitate și o profunzime emoțională remarcabile, a câștigat, în 1996, un premiu Oscar pentru interpretarea sa - lipsită de artificii estetice, dar captivantă - a unei călugărițe care oferă consiliere condamnaților la moarte în filmul 'Dead Man Walking' (1995), semnat de regizorul Tim Robbins, menționează
Săptămâna mondială a spațiului cosmic (ONU) (4-10 octombrie)
La 4-10 octombrie este marcată Săptămâna mondială a spațiului cosmic, sub auspiciile Organizației Națiunilor Unite, potrivit www.un.org. Săptămâna mondială a spațiului cosmic, marcată în fiecare an în perioada 4 - 10 octombrie, a fost proclamată prin Rezoluția 54/68 din 6 decembrie 1999 a
4 octombrie - Ziua națională a gastronomiei și a vinului românesc
Ziua națională a gastronomiei și a vinului românesc este sărbătorită în fiecare an, în prima duminică a lunii octombrie, iar în 2026, la 4 octombrie. În 2017, în urma primului congres de gastronomie și vin, Chef Nico Lontraș (Rare Foods Services), Cezar Ioan (Cezar Connaisseur SRL) și Cosmin Dragomir (
4 octombrie - Ziua mondială a mersului pe jos
Ziua mondială a mersului pe jos este marcată în primul weekend al lunii octombrie. În 2026, evenimentul principal este programat pentru 4 octombrie, potrivit site-ului oficial www.worldwalkingday.org. Este o inițiativă a Asociației Internaționale a Sportului pentru Toți (TAFISA) și se adr
4 octombrie - Ziua internațională a animalelor
Ziua internațională a animalelor este marcată, anual, la 4 octombrie, cu scopul de a promova drepturile și bunăstarea tuturor animalelor, fie ele cu stăpân sau fără, sălbatice sau domestice, potrivit worldanimalday.org.uk. Evenimentele dedicate acestei zile sunt coordonate la nivel global î
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 octombrie
Ortodoxe Sf. Preot Mărturisitor Dumitru Stăniloae; Sf. Sfințit Mc. Ierotei, episcopul Atenei Duminica a 19-a după Rusalii Greco-catolice Duminica a 19-a după Rusalii. Sf. ep. Ieroteu; Sf. Francisc de Assisi Romano-catolice Duminica a 27-a de peste an Sf. Francisc din Assisi Sf&acir
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 octombrie
Este a 277-a zi a anului 2026. Au mai rămas 88 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 07 h 17 m și apune la 18 h 51 m. Luna nu răsare în această zi. Apune la 15 h 52 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru, editor online: Ady Ivaşcu)
PERSONALITATEA ZILEI: Francisc din Assisi, întemeietorul Ordinului Franciscan
Francisc din Assisi a fost trecut în rândul sfinților Bisericii Catolice de papa Grigore al IX-lea, la 16 iulie 1228. S-a născut în anul 1182, fiind primul copil al soților Petru și Pica Bernardone. Petru Bernardone era negustor de stofe și la întoarcerea dintr-o călătorie în interesul comerțului său a aflat de nașterea primului s