ISTORIA SPORTULUI ROMÂNESC: Patinaj

Printre cele mai vechi dovezi despre primele încercări de deplasare pe apele îngheţate se află cele din provincia olandeză Friesland şi aparţin epocii de piatră. În Franţa, ca şi în multe alte zone din ţările europene, au fost descoperite patine din os, datând de circa 20.000 de ani.
La Muzeul Sportului din Cluj-Napoca pot fi văzute două patine din oase de cal, descoperite cu prilejul unor săpături pentru amenajarea "Pieţei Păcii" de pe malul Someşului, conform Enciclopediei Educaţiei Fizice şi Sportului din România - Volumul I, Bucureşti 2002. Asemenea patine se află şi la Muzeul Sportului din Braşov, la sediul Asociaţiei sportive "Societatea de Patinaj", precum şi la Muzeul Sportului din Bucureşti.
Dacă primul club de patinaj a fost atestat în 1742, la Edinburg (Scoţia), iar în anul 1876 s-a construit la Londra primul patinoar cu gheaţă artificială, în România patinajul era considerat, la început, o activitate recreativă, de călire şi de întărire a sănătăţii, care s-a devoltat treptat şi a ajuns să aibă caracterul unei "activităţi organizate".
Enciclopedia Educaţiei Fizice şi Sportului din România notează că, iniţial, s-au desfăşurat concursuri cu caracter demonstrativ, apoi de întrecere, pentru ca în deceniul al treilea al secolului al XX-lea să aibă loc primele campionate naţionale.
În România, patinajul începe să fie practicat din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. La 17 februarie 1874, membrii Asociaţiei de patinaj din Cluj au participat la primul concurs public, Clujul devenind, la începutul secolului XX, locul unde se desfăşoară Campionatele Naţionale de Patinaj. După 1910, patinajul artistic a început să fie practicat de tot mai mulţi pasionaţi. Primul for de conducere al patinajului din România a fost "Comisia de patinaj", înfiinţată în 1922, care a devenit mai târziu federaţie.
În istoricul Federaţiei Române de Patinaj (FRP) este menţionat Andrei Somodi, care s-a antrenat şi la Berlin, alături de marii campioni, precum faimosul Rittberger. În "Gazeta Transilvania" din martie 1913, a apărut articolul "O patinatoare distinsă, română: ... Din Viena ni se scrie că la mitingul de patinaj, a obţinut primul premiu domnişoara Miţi de Lemeny din Braşov". Maria Pop a fost campioana României mulţi ani, iar locul ei a fost luat chiar de fiica acesteia Romica Pop.
La 1 decembrie 1912, anul înfiinţării "Federaţiei Societăţilor Sportive din România" (FSSR), a fost înfiinţată şi o Comisie a sporturilor de iarnă. Anul 1922 marchează organizarea în Bucureşti a primului concurs a "Cercului atletic bucureştean", iar un an mai târziu presa vremii publică primele regulamente de organizare a concursurilor de patinaj. Tot de atunci există primele informaţii despre cum erau organizate competiţiile "de figuri pentru femei şi separat pentru bărbaţi", dar şi "de întreceri de viteză", ca un concurs şcolar pe anumite distanţe.
În 1924, se organizează campionate regionale la Bucureşti, Braşov şi Cluj, iar prima ediţie a Campionatului Naţional se desfăşoară în Capitală. În 1931, campionii naţionali la patinaj artistic au fost: Adalbert Horosz (Cluj), Maria Pop (Braşov) şi perechea Manouschek - Beke (Cluj).
Între patinatorii care s-au remarcat peste hotare, Alfred Eisenbeisser (sau Eisenbeisser-Feraru) a concurat la diferite competiţii de patinaj artistic - perechi. Sportivul de etnie germană, cu merite recunoscute şi la fotbal, s-a născut în 1908, la Cernăuţi. La Campionatul European din 1934, el s-a clasat alături de partenera sa, Irina Timcic, pe locul 7 în proba de perechi. A participat şi la Jocurile Olimpice (JO) de iarnă din 1936, de la Garmisch-Partenkirchen, unde s-a clasat pe locul 13 din cele 18 perechi participante, acesta fiind cel mai bun rezultat obţinut de delegaţia României la acea olimpiadă. În 1939, s-a clasat pe locul 9 la Campionatul European din 1939, alături de Ileana Moldovan.
Foto: (c) AGERPRES FOTO
Patinaj artistic, în 1945
În 1939, au participat echipe de români la Campionatul European de patinaj artistic, unde perechile Gubert - Heurchert şi Moldovan - Fieraru au ocupat locurile 8 şi 9, iar la Budapesta, la probe individuale, M. Bindea a ocupat locul 10.
În anii 1951 şi 1952, patinajul este practicat şi în alte localităţi decât cele obişnuite: la Poiana Braşov şi Miercurea-Ciuc, potrivit Enciclopediei Educaţiei Fizice şi Sportului din România. În 1952, s-au organizat Jocurile Mondiale Universitare de iarnă la Poiana Braşov, unde au participat mari patinatori ai timpului.
Foto: (c) AGERPRES FOTO
Cea de-a IX-a ediţie a Jocurilor Mondiale Universitare de Iarnă, între 28 ianuarie şi 7 februarie 1951, la Poiana Stalin (Poiana Braşov); proba de patinaj artistic perechi
În 1965, s-a construit patinoarul Floreasca în Bucureşti, folosit atât pentru agrement, cât şi pentru competiţii sau antrenamentul viitorilor patinatori. În 1970 este inaugurat patinoarul artificial din Galaţi şi se finalizează lucrările pentru acoperirea patinoarului din Bucureşti. La Miercurea Ciuc se construieşte un patinoar artificial, unde mai târziu se organizează concursuri, spectacole şi demonstraţii internaţionale.
Foto: (c) CORNEL MOCANU / AGERPRES FOTO
Concurs internaţional de patinaj artistic, la patinoarul artificial "23 August" din Bucureşti (1966)
La competiţiile de patinaj artistic din România s-au mai remarcat de-a lungul anilor: Gyorgy Fazekas, Ion Mircea, Leonard Azzola, Atanasie Bulete, Bogdan Kruti, Florin Gafencu, Stefan Lang, Adrian Vasile, Marius Negrea, Cornel Gheorghe. Adrian Vasile a ocupat locul 16 la Campionatele Mondiale de juniori din 1976, din Franţa, iar la Jocurile Mondiale Universitare de la Sofia, a obţinut locul 6, în 1983.
Foto: (c) AGERPRES FOTO
Gyorgy Fazekas, component al lotului olimpic de la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Sapporo (Japonia), din 1972
La fete s-au remarcat: Elena Moiş, Doina Mitricică, Gabriela Voica, Cornelia Piciu, Irina Nichiforov, Mariana Chiţu, Beatrice Huştiu, Viorica Nicu, Kinga Sallasy, Greti Marton, Anca Cristescu, Manuela Bădiţoiu, Elena Ghiban, Codruţa Moiseanu. Doina Mitricică s-a situat în prima parte a clasamentelor la concursurile internaţionale de la Bratislava, Kirov a participat la Campionatul European de la Helsinki, din 1977, şi a cucerit cinci titluri naţionale.
Foto: (c) CORNEL MOCANU / AGERPRES FOTO
Patinatoarea Elena Moiş, în 1967
În 1984, s-a inaugurat "Centrul olimpic pentru juniori", unde s-au format patinatori ale căror succese au început să se remarce după anul 1986 şi cel mai mult după 1990, potrivit http://patinajul-artistic.blogspot.ro.
După 1990, patinatorul Marius Negrea a participat la Jocurile Olimpice de iarnă din 1992 şi din 1994, reprezentând România. El s-a antrenat în Germania şi Elveţia, obţinând titlul de campion naţional. În 1995, a ajuns campion naţional în Elveţia, iar în 1996 a început să reprezinte, din nou, România. A mai participat la Campionatul European de la Lausanne (1992), la Jocurile Olimpice de iarnă de la Albertville (Franţa, 1992) şi din Lillehammer, Norvegia, 1994 (locul 19) şi la alte concursuri internaţionale. În urma retragerii din competiţii, a devenit antrenor, fiind mentor pentru alţi patinatori cu participări în competiţii internaţionale: Gheorghe Chiper, Adrian Matei şi Roxana Luca.
Patinatorul Cornel Gheorghe a câştigat de 11 ori titlul de campion naţional al României, între 1986-1997, şi a obţinut cel mai bun rezultat pentru România la Campionatul Mondial de la Praga, în 1993, unde s-a clasat pe locul 9. S-a clasat pe locul 9 şi în finala Campionatului European de la Sofia, 1996. A cucerit medalia de argint la Jocurile Mondiale Universitare din Coreea de Sud, 1997. În finala olimpică de la Lillehammer, în 1994, s-a clasat al 14-lea, performanţă egalată de Gheorghe Chiper 12 ani mai târziu la Jocurile Olimpice de la Torino.
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
Fostul patinator Cornel Gheorghe, în 2016
Un alt patinator care a rămas în istoria competiţiilor este Gheorghe Chiper. A participat la două ediţii ale Jocurilor Olimpice (2002, Salt Lake; 2006, Torino), unde s-a clasat pe locul 23 şi respectiv, 14. Cea mai bună clasare la CM a fost locul 16, în sezonul 2005-2006, iar la europene locul 8 (sezonul 2004-2005). A obţinut şi o medalie de bronz la Trofeul Eric Bompard, Paris 2005, devenind astfel primul român care a câştigat o medalie la competiţiile Grand Prix.
Patinatoarea Roxana Luca se remarcă în istoria competiţiilor de patinaj artistic din România cu zece titluri de campion naţional. A concurat de două ori la JO de iarnă, ajungând pe locul 23 la Salt Lake City, în 2002, şi s-a clasat pe locul 15 la Campionatul European.
În perioada 2007-2010, s-au remarcat, în special la competiţiile naţionale, patinatorii Adrian Matei (2000-2007), Zoltan Kelemen (2002-2010), Zsolt Kosz (2005-2010), Vlad Ionescu (2006-2010).
Foto: (c) GABRIEL PETRESCU / AGERPRES FOTO
Patinatorul român Kelemen Zoltan, în 2009
Între patinatorii cu medalii naţionale, în ultimii ani, merită menţionaţi Roxana Boamfă (câştigătoare a medaliei de argint în 2004 şi 2006) şi concurentă de doua ori la Junior Grand Prix, Zsolt Kosz (dublu medaliat cu bronz în 2007 şi 2008), Sabina Măriuţă (campioana naţională în 2011).
Dintre sportivii care au evoluat la patinaj artistic, de-a lungul anilor, s-au mai făcut remarcaţi: Ion Mircea, Leonard Azzola, Atanasie Bulete, Bogdan Kruti, Florin Gafencu, Ştefan Lang, Adrian Vasile. La fete s-au mai remarcat Gabriela Voica, Cornelia Picu, Irina Nichiforov, Mariana Chiţu, Beatrice Huştiu, Viorica Nicu, Kinga Sallasy, Greti Marton, Anca Cristescu, Manuela Bădiţoiu, Elena Ghiban, Codruţa Moiseanu.
Foto: (c) AGERPRES FOTO
Beatrice Huştiu, participantă la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Grenoble, ediţia 1968
La patinaj viteză, în perioada 1959-1990, titlurile de campioni naţionali au fost cucerite de sportivii: Gheorghe Catona (1959, 1960), Emilian Papuc (1960-1966), Andrei Okoş (1967-1970), Dan Lăzărescu (1968), Victor Sotirescu (1972, 1975, 1976), Vasile Coroş (1973, 1974), Andrei Erdely (1977, 1978), Cornel Munteanu (1979), Dezideriu Jenei (1980, 1981), Tibor Kopacz (1982, 1984, 1987), Emeric Mikloş (1986), Tobor Becse (1988), Edmond Cseh (1989, 1990). În 1983, Tibor Kopacz s-a situat pe locul V la CE de la Haga, apoi, în 1984, a obţinut prima medalie la CE de la Lavric (Norvegia), la 500 m.
În toamna anului 1972 a avut loc o frumoasă sărbătoare a patinajului românesc, prilejuită de aniversarea a "100 de ani de patinaj în România" şi "50 de ani de la înfiinţarea Federaţiei Române de Patinaj". Istoria îndelungată a patinajului românesc consemnează în paginile sale, la loc de frunte, anul 1972 ca dată memorabilă. Acest eveniment, ce marchează 100 de ani de practicare a patinajului, este legat de înfiinţarea la Cluj a primei "Societăţi de Patinaj" şi şcoli de patinaj din ţara noastră.
Primul for de conducere al patinajului din ţara noastră a fost "Comisia de patinaj" din cadrul FSSR, înfiinţată în 1922. În anul 1933, federaţia s-a afiliat la Uniunea Internaţională de Patinaj (aşa cum s-a consemnat în documentele originale ale ISU) sub următoarele denumiri: Federaţiunea "Societăţilor de Patinaj" din România, 1933-1946; Comitetul de Cultură Fizică şi Sport, 1949-1957; FR Patinaj, din 1957.
AGERPRES/(Documentare - Cristian Anghelache, redactor Arhiva Foto: Vlad Ruşeanu, editor: Horia Plugaru, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
FENOMENE ASTRONOMICE: Eclipsă parțială de Soare vizibilă de pe teritoriul României (29 martie)
La 29 martie 2025, Luna va acoperi o parte din discul solar în emisfera nordică, în cadrul unei eclipse parțiale de Soare de aproximativ patru ore, informează AFP. Fenomenul celest va începe la ora 08:50 GMT și se va încheia în jurul orei 12:43 GMT. 'Primii continentali care vor vedea eclipsa parțială vor fi locuitorii din Mau
DOCUMENTAR: Trecerea la ora oficială de vară
În noaptea de sâmbătă spre duminică, 30 spre 31 martie, ultima duminică a acestei luni calendaristice, ora 03.00 devine ora 04.00 (ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3). Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (27), potrivit www.timeanddate.com.
CITATUL ZILEI
'Sfiiciunea a murit când s-au născut hainele.' - Mark Twain, 'Urmând ecuatorul' (MAXIME ȘI CUGETÃRI din folclorul și literatura AMERICANÃ, Colecția Cogito, Editura Albatros, 1974).
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 29 martie
Ortodoxe Sf. Sfințit Mc. Marcu, episcopul Aretuselor, și Chiril diaconul; Sf. Mc. Iona și Varahisie; Sf. Ier. Diadoh, episcopul Foticeei Greco-catolice Sf. m. Marcu al Aretusei; diac. Ciril și cei împreună cu el Romano-catolice Sf. Eustasie, ep.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 29 martie
Este a 88-a zi a anului 2025. Au mai rămas 277 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 02 m și apune la 18 h 39 m. Luna răsare la 05 h 56 m și apune la 18 h 56 m. Eclipsă de Parțială de Soare - vizibilă în România 10 h 50 m - 14 h 43 m. Vizibilă în nord-vestul Africii, Europa și
Săptămâna europeană 24-28 martie 2025
Comisia Europeană a anunțat în noua sa strategie de pregătire pentru crize și amenințări că Uniunea Europeană se pregătește pentru riscuri, precum dezastre naturale, atacuri cibernetice și crize geopolitice, inclusiv posibilitatea unei agresiuni armate împotriva țărilor membre. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat, la un summit la Paris,
Retrospectiva evenimentelor interne 24-28 martie 2025
Evaluarea preliminară pozitivă a Comisiei Europene cu privire la jalonul-cheie din cea de-a treia cerere de plată a României din Mecanismul de redresare și reziliență, amânarea programului american Visa Waiver pentru România, summitul liderilor ECR - Partidul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni de la Cluj-Napoca, depunerea moțiunilor simple împo
PERSONALITATEA ZILEI: Scrimera Laura Badea Cârlescu, campioană olimpică, mondială și europeană la proba de floretă
Laura Badea Cârlescu este prima campioană olimpică din istoria sportului romanesc la floretă feminin individual, performanță reușită la Jocurile Olimpice de la Atlanta din 1996. A participat la patru ediții consecutive ale Jocurilor Olimpice și a urcat de trei ori pe podiumul olimpic - de două ori la Atlanta (a cucerit medalia de aur la floretă individual și medalia de
DOCUMENTAR: Tenismenul elvețian Stanislas Wawrinka împlinește 40 de ani (28 martie)
Jucătorul profesionist de tenis Stanislas (Stan) Wawrinka s-a născut la 28 martie 1985, la Lausanne, Elveția, potrivit atptour.com. Cea mai mare performanță a sa este câștigarea medaliei de aur în proba de dublu la Jocurile Olimpice de vară din 2008 - Beijing (China) împreună cu compatr
FRAGMENT DE ISTORIE: 95 de ani de la redenumirea Constantinopol și Angora în Istanbul, respectiv Ankara (28 martie 1930)
În urma înfrângerii Imperiului Otoman în Primul Război Mondial, capitala otomană Constantinopol (astăzi Istanbul) și o mare parte din Anatolia au fost ocupate de Aliați. Ca răspuns, liderul mișcării naționaliste turce, Mustafa Kemal Atatürk, a stabilit sediul mișcării sale de rezistență în Angora (astăzi Ankara) în 1920. După câ
Cutremure cu magnitudinea peste 6 pe Richter produse în lume (cronologie 2024-2025)
Un seism extrem de puternic s-a produs la 28 martie 2025 în Myanmar, fiind resimțit până în China și producând panică și la Bangkok, capitala Thailandei vecine. Conform Centrului german pentru Geoștiințe (GFZ), seismul a avut magnitudinea de 6,9. Institutul Geologic american (USGS) a anunțat că magnitudinea a fost de 7,7. Cutremurul a avut epicentrul
DOCUMENTAR: Scriitorul Eric-Emmanuel Schmitt împlinește 65 de ani (28 martie)
Scriitorul Eric-Emmanuel Schmitt este unul dintre cei mai citiți și jucați autori de limbă franceză din lume, ale cărui piese, aclamate de public și critici deopotrivă, au câștigat numeroase premii Molieres și Grand Prix du Théâtre al Academiei Franceze. Cărțile sale au fost traduse în 48 de limbi străine multe dintre ele având succes și ca pro
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
Spectacolul 'D'ale Carnavalului' de I.L. Caragiale, cu direcția de scenă semnată de Gelu Colceag, va fi prezentat în premieră la Sala Atelier a Teatrului Mic, pe 28 și 29 martie, de la ora 19.00. 'D'ale Carnavalului' a fost scrisă de Ion Luca Caragiale pentru concursul organizat de Teatrul Național din București,
CSAT, convocat pentru 28 martie (procedura reuniunilor)
Președintele interimar, Ilie Bolojan, a convocat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care va avea loc pe 28 martie 2025, la ora 12:00, la Palatul Cotroceni, a informat Administrația Prezidențială. Potrivit sursei citate, pe ordinea de zi a ședinței sunt incluse subiecte referitoare la: stadiul și perspectivele conflictului din Ucraina î
Consiliul Afaceri Generale al UE din 28 martie: pe agendă, politica de coeziune
Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene se reunește la 28 martie 2025, la Bruxelles, principalul subiect de discuție fiind politica de coeziune. Se așteaptă, de asemenea, adoptarea de concluzii privind această politică, informează site-ul https://www.consilium.europa.eu/. Consiliul va discut