Regele Mihai I: fragmente din mesajele adresate către ţară în anii exilului
În perioada în care s-a aflat în exil, după abdicarea forţată din 30 decembrie 1947, regele Mihai I a adresat, ani la rând, poporului român, cu prilejul sărbătorilor de Crăciun şi de Anul Nou, mesaje tradiţionale, radiodifuzate prin intermediul posturilor Radio Europa Liberă şi BBC.
Redăm în continuare fragmente din aceste mesaje, publicate în volumul ''Convorbiri cu Mihai I al României'' (Mircea Ciobanu, Ed. Humanitas, Bucureşti, 1991).
''(...) În cursul unei lungi şi dureroase istorii, poporul român a suferit, a răbdat, dar a învins. Căci nimeni nu a putut doborî voinţa sa de viaţă naţională şi nimeni nu a putut înfrânge vocaţia sa pentru libertate şi civilizaţie. El a rămas credincios datinilor şi idealurilor sale, prietenilor şi ocrotitorilor săi. Aşa va fi şi de acum înainte. (...) (M.S. Regele Mihai I către ţară, de Anul Nou 1951)
''(...) Cu sufletele noastre îndurerate alături de durerile neamului nostru, cu toate puterile noastre închinate binelui şi eliberării ţării, cu inimile noastre pline de nădejde, ne rugăm lui Dumnezeu pentru fericirea neamului nostru. Ne rugăm pentru amintirea celor căzuţi în lupta pentru libertate şi pentru sănătatea patrioţilor ce stau în închisori numai fiindcă iubesc ţara, adevărul şi pe Dumnezeu. Împreună cu Regina şi cu iubita mea Mamă, vă zic: La mulţi ani, români! Trăiască România!'' (M.S. Regele Mihai I către ţară, de Anul Nou 1952)
''Români! În acest început de Nou An vă aduc - împreună cu Regina şi iubita mea Mamă - cuvântul nostru de admiraţie recunoscătoare pentru curajul şi hotărârea cu care, prin cele mai grele suferinţe, dar cu nezdruncinată credinţă în Dumnezeu, păstraţi nădejdile neamului nostru românesc (...)'' (M.S. Regele Mihai I către ţară, de Anul Nou 1956)
''Români! Istoria neamului românesc este un lung şir de suferinţe; iar chinurile de azi sunt, desigur, cele mai grele. Dar şi acestea vor trece, şi poporul român, scăpat pe veci de jugul robiei, va putea să-şi trăiască viaţa după firea şi nădejdile sale, cu omenia sa de totdeauna şi cu neclintita lui credinţă în Dumnezeu. Români! Se împlinesc 100 de ani de când s-a făcut prima unire a Ţărilor române. Fără oşti şi fără putere mare, românii au făcut unirea, călăuziţi de iubirea de neam şi de pământul strămoşesc. Prieteni puternici au ajutat, desigur, dar românii au înţeles că cel mai mare sprijin îl pot afla în unire frăţească şi în strădanii comune, stăruind în nădejdile lor cu acelaşi gând şi cu acelaşi suflet.(....) Români! Împreună cu Regina şi cu iubita mea Mamă suntem, cu tot sufletul, alături de voi, în suferinţele prin care treceţi, şi suntem mândri de statornica voastră bărbăţie, cunoscută şi recunoscută, azi, de o lume întreagă. Trăiască neamul românesc! Trăiască România!'' (M.S. Regele Mihai I către ţară, de Anul Nou 1959)
''(...) Români! Cu nestrămutată credinţă în Dumnezeu, păstraţi-vă în gândurile şi nădejdile voastre, împărtăşindu-le copiilor voştri. Astfel ca ziua cea mare a libertăţii, care se întrezăreşte tot mai limpede, să găsească neamul nostru pe acelaşi drum, de credinţă şi de omenie, pe care poporul român păşeşte, cu cinste, de nouăsprezece secole. Iar urmaşii vă vor slăvi de-a lungul veacurilor, pentru a fi păstrat acum, prin grele suferinţe, fiinţa neamului nostru românesc. Români! Împreună cu Regina şi cu iubita mea Mamă, ne rugăm, fără încetare, lui Dumnezeu, pentru întregul popor român şi pentru scumpa noastră patrie. Sus inima, români! Trăiască România! Trăiască neamul românesc!'' (M.S. Regele Mihai I către ţară, de Anul Nou 1960)
''(...) Români! În ciuda întunecării ce stăruie încă peste frământările internaţionale, libertatea înaintează mereu pe toate continentele. Şi nu se poate să fie altfel, fiindcă libertatea este legea firii şi ţelul istoriei omeneşti. Tirania i se poate împotrivi pe alocuri, pe câtăva vreme; dar mai curând ori mai târziu, pe nesimţite ori pe neaşteptate, libertatea învinge. De la începuturile sale şi până astăzi, neamul românesc a fost lovit din toate părţile, de duşmani puternici şi nemiloşi. Rând pe rând, i-a biruit pe toţi. Împotriva tuturora a ajuns să-şi proclame independenţa şi să realizeze întregirea naţională în hotarele fireşti ale Daciei străbune. Poporul român a câştigat victoria nu prin putere numerică ori forţă materială, ci prin puterea idealului său, care era drept, şi prin statornicia cu care l-a urmărit. Oricât de rele au fost vremile, românii au crezut nestrămutat în Dumnezeu şi în dreptatea Lui, au crezut în libertate şi în puterea ei, au crezut în omenia şi în datinile străbune pe care le-au păstrat cu sfinţenie (...) Români! Împărtăşind această simţire, împreună cu Regina şi iubita mea Mamă, rugăm pe Dumnezeu să vă dea tuturora în anul ce vine sănătatea trupului şi a sufletului, să uşureze greutăţile şi suferinţele şi să grăbească victoria libertăţii pe care o aşteptăm şi în care credem. Trăiască România liberă şi independentă! Trăiască neamul românesc!'' (M.S. Regele Mihai I către ţară, de Anul Nou 1968)
''Români! Intrăm într-un an nou. Suntem mereu despărţiţi - dar numai geografic: deoarece aceleaşi gânduri şi doruri ne unesc. Şi aceleaşi speranţe. (...) Urarea noastră cea mai fierbinte, pentru anul care începe, este să avem sufletul tare. Să binecuvântăm amintirea înaintaşilor noştri care au ţinut, mai presus de toate, la libertatea lor personală, care nu poate să fie delegată nimănui. Libertatea individuală nu-şi poate găsi o alternativă în nici o libertate colectivă: liber să trăieşti, să gândeşti, să simţi, să te rogi, să te bucuri, să te duci unde vrei (...) Împreună cu Regina şi cu fiicele noastre, împreună cu scumpa mea Mamă, vă urăm, la toţi, un an nou mai bun... Trăiască România! Trăiască neamul românesc!'' (M.S. Regele Mihai I către ţară, de Anul Nou 1972)
''Au trecut treizeci şi doi de ani de când n-am mai călcat pământul patriei şi suntem încă despărţiţi unii de alţii; voi, cei din ţară şi ţinuturile cotropite sau deportaţi în Răsărit, de noi, cei din surghiunul răzleţit prin lumea liberă. În tot acest prelung răstimp, n-am încetat să mă frământ şi să mă zbat pe seama soartei voastre crunte, de nemaipomenite încercări, nenorociri şi suferinţe mari şi grele, pe care le-am urmărit mereu cu sârguinţă şi le cunosc cu de-amănuntul, străduindu-mă deopotrivă să şi sprijin, să şi înlesnesc unirea şi închegarea într-un singur mănunchi a tuturor românilor din pribegie, fără deosebire cu privire la ideologia şi cetăţenia lor din urmă (...) Trebuie de asemenea să vă exprim nemărginita mea recunoştinţă şi admiraţie pentru curajul şi dârzenia cu care aţi ştiut să rezistaţi necontenit de atâta vreme constrângerilor şi neajunsurilor de tot felul, păstrându-vă neatinse credinţa, datinile şi virtuţile noastre strămoşeşti. (...)'' (M.S. Regele Mihai I către ţară, de Anul Nou 1979)
''(...) În ciuda vremilor posomorâte prin care trece omenirea, nu vă lăsaţi doborâţi, pradă descurajării sau nepăsării, cu atât mai mult cu cât primesc mereu din toate colţurile pribegiei, ca şi din România, chemări pline de spiritul patriotic cel mai desăvârşit, ce dovedesc netăgăduit statornicia năzuinţelor şi speranţelor voastre într-un viitor senin. Ceva mai mult încă, am putut constata chiar personal şi cu o deosebită satisfacţie că - în anumite capitale şi la cele mai înalte trepte - se iveşte un reînnoit şi viu interes pentru problemele româneşti (...) În pragul Anului Nou - ce vi-l doresc din toată inima cât mai bun şi luminos - gândul mi se îndreaptă şi către amintirea scumpei mele Mame, care mi-a fost de un sprijin nepreţuit în clipele de grea restrişte pentru ţară şi pe care am avut marea durere să o pierdem luna trecută. Întărindu-vă nestrămutata hotărâre de a vă păstra neştirbită credinţa multimilenară în Dumnezeu şi patrie, vă adresez tuturora urarea noastră tradiţională: Sărbători fericite şi La mulţi ani!'' (M.S. Regele Mihai I către ţară, de Anul Nou 1983)
''Români, românce! Niciodată în preajma Sfintelor Sărbători şi a sfârşitului de an n-am avut inima atât de adânc îndurerată ca azi, când, cunoscând tragica situaţie actuală din ţară, mă adresez vouă. Distrugerea sistematică, impusă de o dictatură nebunească în toate sectoarele vieţii, a tradiţiei şi culturii româneşti, a zguduit puternic conştiinţa universală: voci autorizate venind de pretutindeni s-au ridicat ca să înfiereze procedeele antiumane ale regimului din România. A sosit, deci, momentul ca ţările democratice care au denunţat această tiranie distrugătoare să afirme realitatea şi unitatea Europei în jurul drepturilor individului şi ale naţiilor, tocmai în anul care comemorează cea de a patruzecea aniversare a proclamării "Drepturilor Omului". Este urgent să se treacă la fapte.(...) (M.S. Regele Mihai I către ţară, de Anul Nou 1989)
''În vâltoarea prin care trecem, cu veşti când minunate, când înspăimântătoare, gândul mă duce la voi toţi, dragii mei compatrioţi. Voi înfruntaţi bestiale violenţe, dar prin aceasta pregătiţi viitorul liber şi democratic al patriei noastre. Gândul mă duce mai cu seamă la cei tineri. Din avântul vostru, al tinerilor, a pornit lupta pentru descătuşarea neamului, cătuşe pe care tiranii le credeau pe veci. Prin voi, cu voi şi pentru voi, ţara noastră va fi din nou liberă, din nou democratică, din nou respectată în lume (...) Deviza noastră: "Nihil sine Deo", nimic fără Dumnezeu, să ne călăuzească pe toţi! Dumnezeu să vă binecuvânteze! În această zi de Crăciun, acest nou început, voi sunteţi inspiraţia întregii lumi prin lupta voastră contra unei tiranii monstruoase. Sunt cu voi cum am fost totdeauna, chiar când nu m-aţi putut auzi, ca să vă ajut cu toată puterea mea. Trăiască România liberă! România pe care o făuriţi!'' (Mesajul de Crăciun către români, decembrie 1989)
''Români, eliberaţi acum de dictatură, să punem umărul cu toţii pentru a reface ţara din dezastrul moral şi material în care a adus-o regimul comunist. Trista experienţă, trăită aproape o jumătate de veac din pricina dictaturilor şi ideologiilor, să ne înveţe pe toţi că nimic nu e mai de preţ decât libertatea individuală şi democraţia care dă cuvântul tuturor, într-o ţară suverană şi independentă. Să jurăm cu toţii, pe zbuciumata noastră istorie, pe credinţa şi lupta strămoşilor noştri, pe conştiinţa noastră morală şi pe mormintele martirilor noştri din această jumătate de veac, că nu vom mai îngădui niciodată în ţara noastră dictatura şi extremismele (...) '' (M.S. Regele Mihai I către ţară, de Anul Nou 1990). AGERPRES/ (Documentare - Ruxandra Bratu; redactor Arhivă foto: Mihaela Tufega; editor: Andreea Onogea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
PERSONALITATEA ZILEI: Psihologul Florian Ștefănescu-Goangă
Florian Ștefănescu-Goangă a fost un psiholog de prestigiu, membru corespondent al Academiei Române, politician și rector al Universității din Cluj, fiind considerat fondatorul școlii clujene de psihologie experimentală. Discipol al lui Wilhelm Wundt la Leipzig, el a jucat un rol crucial în modernizarea sistemului academic și de cercetare din România î
5 aprilie - Ziua Automobilistului
Ziua Automobilistului este marcată în fiecare an la 5 aprilie, dată la care, în 1904, a fost înființat Automobil Clubul Român, de către un grup de automobiliști amatori, constituiți în Adunarea Generală, desfășurată în salonul de onoare al Hotelului Bulevard din București. Prima asociație a automobiliștilor din țara noastră,
DOCUMENTAR: 110 ani de la nașterea actorului Gregory Peck (5 aprilie)
Înalt și izbitor de chipeș, cu o prezență impunătoare și o voce profundă și rezonantă, Gregory Peck a fost unul dintre cei mai respectați actori ai cinematografiei. Gregory Peck a apărut în peste 60 de filme de-a lungul unei cariere care s-a întins din anii 1940 până la începutul anilor 2000. Demnitatea, umanitatea și integritatea
5 aprilie - Ziua internațională a conștiinței (ONU)
Ziua internațională a conștiinței - International Day of Conscience (ONU), marcată la 5 aprilie, urmărește promovarea unei culturi a păcii prin dragoste și conștiință, menționează www.un.org. Adunarea Generală a ONU a declarat această zi cu scopul de a crea condiții de stabilitate și bunăstare, de relații pașnice și prietenoase bazate pe respectarea drepturilor omului și a l
SĂRBĂTORI: Săptămâna Pătimirilor Domnului - Săptămâna Mare
Din Duminica Intrării în Ierusalim a Domnului începe Săptămâna Mare a Sfintelor și Mântuitoarelor Patimi ale lui Hristos, în acest an în ziua de 5 aprilie. Săptămâna Patimilor se mai numește și Săptămâna Mare, pentru că în aceste zile s-au săvârșit niște lucruri cât se poate de mari: patimile și
SĂRBĂTORI: Intrarea Domnului în Ierusalim (Duminica Floriilor) (5 aprilie)
'A doua zi, mulțime multă, care venise la sărbătoare, auzind că Iisus vine în Ierusalim, au luat ramuri de finic și au ieșit întru întâmpinarea Lui și strigau: Osana! Binecuvântat este Cel ce vine întru numele Domnului, Împăratul lui Israel!' (Ev.: Ioan 12, 12-13) Intrarea Domnului în Ierusalim este sărbă
SĂRBĂTORI: Biserica Romano-Catolică sărbătorește Învierea Domnului (5 aprilie)
Duminică, 5 aprilie, este sărbătorită de Biserica Romano-Catolică Învierea Domnului. În perioada 2-4 aprilie Biserica Romano-Catolică a celebrat cele trei zile sfinte care preced marea sărbătoare a Învierii Domnului (Sfintele Paști). Triduumul pascal a început cu Liturghia Cinei Domnului în Joia Mare. Papa Leon al X
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 5 aprilie
Ortodoxe Intrarea Domnului în Ierusalim Duminica a 6-a din Post Greco-catolice Duminica Intrării Domnului în Ierusalim (Floriile). Sf. m. Claudiu, Diodor, Victor, Victorin, Papia, Nichifor și Serapion Romano-catolice Învierea Domnului (Paștele)
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 5 aprilie
Este a 95-a zi a anului 2026. Au mai rămas 270 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 50 m și apune la 19 h 48 m. Luna răsare la 23 h 48 m și apune la 07 h 51 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
4 aprilie - Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal (ONU)
La 4 aprilie este marcată Ziua internațională pentru conștientizarea pericolului reprezentat de minele antipersonal. Ziua a fost instituită de Organizația Națiunilor Unite la 8 decembrie 2005, în urma adoptării Rezoluției 60/97, potrivit www.un.org. În acest an, ziua este marcată î
4 aprilie - Ziua Academiei Române
Ziua Academiei Române este marcată în fiecare an, la 4 aprilie, dată la care, în anul 2000, a fost instituită celebrarea acestei zile de prezidiul instituției, cu prilejul ''Zilei Porților Deschise''. Instituția, înființată la 1/13 aprilie 1866, ca ''Societate Literară Română'', și-a început a
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 4 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Iosif Imnograful, Gheorghe din Maleon și Zosima Greco-catolice Sâmbăta lui Lazăr. Sf. cuv. Teodul și Agatopod; Sf. cuv. Gheorghe din Maleon și Iosif Imnograful Romano-catolice Sâmbăta Sfântă Sf. Isidor, ep. înv.
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 4 aprilie
Este a 94-a zi a anului 2026. Au mai rămas 271 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 52 m și apune la 19 h 47 m. Luna răsare la 22 h 42 m și apune la 07 h 26 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
PERSONALITATEA ZILEI: Fostul internațional de fotbal Cesare Maldini
Fostul mare internațional Cesare Maldini s-a născut la 5 februarie 1932, în Trieste (Italia), potrivit https://www.acmilan.com. Încă de la o vârstă fragedă, pe străzile și terenurile din cartierul Servola ale orașului natal, și-a manifestat pasiunea pentru fotbal, jucând ore &icir
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
* Târgul de Florii de la Muzeul Național al Țăranului Român debutează vineri, 3 aprilie. Ouă încondeiate, icoane, obiecte din lemn și ceramică, țesături, jucării, podoabe și multe alte creații vor fi expuse în cadrul Târgului organizat în curtea Muzeului de la Șosea, conform unui comunicat al Muzeului. Dumin












