Decembrie, a douăsprezecea lună a anului şi cea care îl încheie, este aşteptată cu multă bucurie, marcată fiind de sărbători cu mult fast şi multe cadouri.

Luna are 31 de zile. Ziua are 9 ore, iar noaptea are 15 ore. Soarele răsare la începutul lunii la 07 h 32 m şi apune la 16 h 38 m, iar la sfârşitul lunii răsare la 07 h 52 m şi apune la 16 h 46 m.

Între 13 şi 14 decembrie este atins nivelul maxim de către curentul de meteori Geminide, care se poate vedea de pe Pământ o dată la aproximativ un an şi jumătate. Geminidele produc în aceste zile ale lunii decembrie între 60-80 meteori pe oră, o mare parte din ei fiind foarte strălucitori (bolizi). În 2017 maximul se va produce în timpul zilei de 14 decembrie (ora 8.30 ora României) şi se pot vedea aproximativ 120 de stele căzătoare pe oră, din afara oraşelor mari.

Solstiţiul de iarnă are loc la 21 decembrie, la 18 h 28 m. Solstiţiu înseamnă "soare nemişcat". În emisfera nordică, 21 decembrie este prima zi de iarnă astronomică, în care perioada iluminată de Soare este cea mai scurtă şi, ca urmare, noaptea este cea mai lungă din an. Acest eveniment astronomic este legat de mişcarea anuală aparentă a Soarelui pe sfera cerească, ce reprezintă consecinţa mişcării reale a Pământului în jurul Soarelui. În emisfera sudică a Pământului, fenomenul are loc invers, momentul respectiv marcând începutul verii astronomice.

La 22 decembrie se face trecerea în semnul zodiacal Capricorn, din zodiacul clasic european şi reprezintă a 10-a zodie pe cercul zodiacal (care cuprinde 12 zodii).

Fazele Lunii se produc la: 03 decembrie - Lună Plină 17 h 47 m (Luna începe să descrească); 10 decembrie - Luna la Ultimul Pătrar 09 h 51 m; 18 decembrie - Lună Nouă 08 h 30 m (Luna începe să crească); 26 decembrie - Luna la Primul Pătrar la 11 h 20 m, potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu".

Denumirea lunii decembrie (lat. december) derivă de la cuvântul "decem", care înseamnă zece, deoarece a reprezentat luna a zecea în calendarul roman - cu început de an la 1 martie. S-a păstrat această denumire în Calendarul iulian şi gregorian - cu început de an la 1 ianuarie, chiar dacă reprezintă numeric a douăsprezecea lună a anului.
În tradiţia populară, luna decembrie se numeşte Undrea, Andrea, Indrea, păstrând astfel amintirea Sfântului Apostol Andrei, prăznuit în ultima zi a lunii anterioare, noiembrie. În cursul acestei luni, începe iarna, atât, în Calendarul oficial (1 decembrie), în Calendarul popular (6 decembrie, Moş Nicolae) cât şi în Calendarul astronomic (21 decembrie, ziua solstiţiului de iarnă).

Obiceiurile româneşti din preajma solstiţiului de iarnă păstrează amintirea jertfei violente a zeului adorat, prin substituirea acestuia cu arborele sacru, bradul sau stejarul, tăiat şi incinerat simbolic în noaptea de Crăciun, cu taurul, reprezentat de o mască, Capra, Brezaia, Ţurca sau Boriţa, care, după ce însoţeşte unele cete de colindători, este omorât simbolic şi, mai ales, cu porcul, reprezentare neolitică a spiritului grâului, sacrificat ritual la Ignat (20 decembrie).

Sărbătorile lunii decembrie pregătesc, prin obiceiurile, ritualurile şi practicile magice pe care le adăpostesc, sfârşitul şi totodată începutul anului calendaristic: Bubatul, Sava, Moş Nicolae, Ana Zacetenia, Modest, Ignatul, Moş Ajun, Moş Crăciun, Îngropatul Crăciunului.

Moş Nicolae, divinitate din generaţia sfinţilor-moşi, care a preluat numele şi data de celebrare a Sfântului Nicolae din calendarul creştin (6 decembrie), este numit în Calendarul popular Sânnicoară, în Transilvania, şi Moş Nicolae, în Muntenia. În tradiţiile româneşti, i se conferă atribuţiuni străine unui sfânt: apare pe un cal alb, fapt care ar marca prima zăpadă, care cade în luna decembrie; păzeşte Soarele care încearcă să se refugieze, pe lângă el, spre tărâmurile de miazănoapte, pentru a lăsa lumea fără lumină şi căldură; ajută văduvele, orfanii; aduce cadouri copiilor în noaptea de 5/6 decembrie, dar îi pedepseşte când sunt leneşi şi neascultători. Ziua de 6 decembrie încheie ciclul sărbătorilor şi obiceiurilor dedicate în special lupilor şi spiritelor morţilor-strigoi, care au început la mijlocul lunii noiembrie.

Ziua de 9 decembrie, a solstiţiu de iarnă pe stil vechi, era un important hotar al Calendarului popular, iar Biserica a suprapus peste acesta sărbătoarea Zămislirii Sfintei Fecioare Maria de către Sfânta Ana.

Moş Ajun, fratele lui Crăciun, este celebrat pe 24 decembrie. În tradiţia populară, se spune că Maica Domului, când trebuia să nască pe Fiul lui Dumnezeu, umbla, însoţită de Sfântul şi Dreptul Iosif, din casă în casă, rugându-i pe oameni să-i ofere adăpost. Fiind cuprinsă de durerile Facerii, cere adăpost lui Moş Ajun. Motivând că este om sărac, o refuză, dar o îndrumă spre fratele său, mai mare şi mai bogat, Moş Crăciun. Ajunul Crăciunului, seara de 24 decembrie, deschide şirul sărbătorilor de iarnă, care se desfăşoară pe parcursul a 12 zile şi se încheie în ajunul Bobotezei (6 ianuarie). La mijloc cade Anul Nou.

Revelionul - ceremonialul de înnoire simbolică a timpului calendaristic la cumpăna dintre ani, în noaptea de 31 decembrie/1 ianuarie, este numit Îngropatul Anului sau, mai recent, Revelion.

Mai mult de un mileniu, creştinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în preajma solstiţiului de iarnă: la Roma, până în secolul al XIII-lea; în Franţa, până în 1564; în Rusia, până în vremea ţarului Petru cel Mare; în Ţările Române, până la sfârşitul secolului al XIX-lea.

Anul 2018, din punct de vedere astronomic va avea 365 de zile, luna februarie având 28 de zile. (sursă: ''Zile şi mituri. Calendarul ţăranului român'' - 2000, Ion Ghinoiu) AGERPRES/(Documentare - Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)