Sectorul media european se află la o răscruce crucială pe măsură ce tehnologiile de inteligență artificială (AI) continuă să remodeleze economiile și industriile din întreaga lume. Într-o dezbatere pe această temă desfășurată miercuri la Bruxelles s-a evidențiat că inteligența artificială vine oportunități inovatoare, dar și cu provocări semnificative în ceea ce privește standardele etice, aspectele legate de drepturile de autor, integritatea informațiilor și viitorul jurnalismului.

Folosirea tehnologiei inteligente în jurnalism poate aduce numeroase beneficii, dar și dezavantaje. Cel mai important avantaj este reducerea timpului de lucru prin generarea de articole, culegerea și distribuirea informațiilor, traduceri. În schimb, există riscul de erori și, în plus, pot apărea probleme de etică și subminarea încrederii cititorilor.

În acest context, riscurile și avantajele pe care AI le aduce peisajului media european s-au aflat în centrul dezbaterii cu tema 'Mass-media europeană într-o lume a inteligenței artificiale: Provocări, oportunități și perspective', organizată marți la sediul din Bruxelles al Parlamentului European (PE) de Alianța Europeană a Agențiilor de Presă (EANA) în parteneriat cu europarlamentarul Victor Negrescu, vicepreședinte al PE.

În intervenția sa din deschiderea dezbaterii, Victor Negrescu s-a referit la impactul AI asupra mass-media europene, resimțit, de exemplu, prin creșterea consumului de știri în rândul tinerilor. Acest lucru arată că inteligența artificială este de natură să determine o schimbare în relația dintre consumatorii de știri și instituțiile media în sensul nevoii de a adapta conținutul media la publicul țintă.

Analizând cum pot adopta organizațiile media europene noile tehnologii pentru a rămâne competitive într-o lume tot mai digitalizată și automatizată, participanții au susținut implementarea unor instrumente de monitorizare în toate statele europene pentru a exista garanții că drepturile consumatorilor la informații veridice sunt protejate și că inteligența artificială nu devine sursă de dezinformare.

În acest sens, vorbitorii au subliniat că verificarea informațiilor obținute cu ajutorul AI face parte din noile responsabilități ale companiilor media în această epocă dominată de algoritmi și mașini inteligente, pentru a asigura transparența și diversitatea surselor de informare.

De asemenea, au pledat pentru transparență în algoritmi, astfel încât să poată fi identificat cât dintr-un anume conținut este produs de om și cât provine din IA, subliniind totodată că tehnologia nu poate să înlocuiască pe deplin munca umană și că acestea două trebuie să fie complementare.

Totodată, s-a subliniat că este nevoie de dezvoltarea unor strategii de utilizare a inteligenței artificiale care să aibă la bază unui set de valori și principii, context în care participanții s-au referit și la implementarea cadrului legislativ care reglementează utilizarea AI la nivelul UE.

În iunie 2024, UE a adoptat Legea privind Inteligența Artificială, prima din lume în acest domeniu, ce va deveni deplin aplicabilă la 24 de luni de la intrarea în vigoare. Această lege trebuie să încurajeze inovarea în domeniul AI și în același timp să protejeze drepturile consumatorilor la informații veridice, să prevină dezinformarea și să asigure respectarea drepturilor de autor ale mass-media, au punctat vorbitorii.

La dezbaterea de la Bruxelles au fost reprezentate agenții de presă membre EANA, între care și AGERPRES. AGERPRES/(AS - editor: Mariana Ionescu, editor online: Adrian Dădârlat)