logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

REPORTAJ/Mureş: Scrisoarea de indulgenţă papală din 1298, prima atesare documentară a Sighişoarei, expusă în Biserica Mănăstirii

Image

O fotocopie a scrisorii de indulgenţă a Papei Bonifacius al VIII-lea, din 20 martie 1298, în care se face prima referire documentară la localitatea Sighişoara, sub denumirea "Schespurch-Schäßburg", a fost expusă în Biserica Mănăstirii din Cetatea Medievală, lăcaş de cult care la acea vreme purta hramul Sfintei Fecioare Maria.

 


Foto: (c) Dorina MATIS/AGERPRES


"La momentul emiterii scrisorii de indulgenţă, Biserica Mănăstirii purta hramul Sfintei Fecioare Maria şi aparţinea călugărilor dominicani, care s-au stabilit în cetate după invazia mongolilor din 1241. Din acest document se poate deduce că Sighişoara a fost o aşezare urbană dezvoltată. Biserica Mănăstirii făcea corp comun, printr-un coridor, cu mănăstirea din nordul bisericii, care a fost demolată în 1888, iar pe temelia acesteia s-a construit actuala clădire a primăriei. Cu ajutorul averilor acumulate de călugării dominicani, Biserica Mănăstirii a fost reconstruită între anii 1482-1515, prin această construcţie luând fiinţă o biserică gotică cu trei nave, cu câte două perechi de stâlpi de susţinere", a declarat directorul Muzeului de Istorie din Sighişoara, Nicolae Teşculă.

După reforma lui Martin Luther, condusă în Transilvania de Johannes Honterus din Braşov, la jumătatea secolului al XVI-lea, Biserica Mănăstirii a devenit biserică evanghelică sau lutherană, averile călugărilor au fost secularizate, iar aceştia au fost nevoiţi să părăsească biserica şi mănăstirea.

Din istoricul lăcaşului de cult mai aflăm că, în marele incendiu din 30 aprilie 1676, biserica a ars în întregime.

"Bătea atunci un vânt straşnic care a dat focului o forţă extraordinară. În acest incendiu au pierit vreo 20 de oameni, astfel încât nu li s-au mai găsit nici oasele", a scris judele regal Andreas Gobbel, potrivit însemnărilor aflate la muzeu. Din scrierile respective reiese că, în doar şase ore, au ars 624 de case, 120 de ferme, şapte turnuri de apărare, printre care şi Turnul cu Ceas, şi două biserici. Biserica Mănăstirii a fost reclădită apoi cu donaţii din Transilvania şi ajutoare din Austria, timp de doi ani, iar în timpul reconstrucţiei, bolta navei Bisericii Mănăstirii a primit imaginea barocă de astăzi.

Revenind la momentul 20 martie 1298, în scrisoarea de indulgenţă expusă în Biserica Mănăstirii sunt menţionaţi şi co-semnatarii acesteia, alături de Papa Bonifacius al VIII-lea: "Fratele Basilius, din mila lui Dumnezeu archiepiscop armean de Ierusalim, Fratele Johannes archiepiscop de Torres, Fratele Mathaeus archiepiscop de Veglia, Fratele Lambertus archiepiscop de Aquino, Fratele Stephanus episcop de Baquovea, Ildebrandinus episcop de Arezzo, fratele Romanus episcop de Croia, Adam episcop de Martorano, Landus episcop de Sovana, Andreas episcop de Venafro".

 

Foto: (c) Dorina MATIS/AGERPRES


În textul scrisorii aflat în biserică, prezentat integral, se mai arată: "Strălucirea izbândei Tatălui ceresc, care luminează cu neasemuita Sa puritate lumea, însoţeşte rugăciunile tuturor credincioşilor, care speră în slava Sa preamilostivă, atunci când credinţa lor este sprijinită de rugăciunile şi meritele credincioşilor. Din această cauză Noi dorim ca în biserica fraţilor dominicani din Schespurch (Sighişoara - n.r.) închinată Sfintei Fecioare Maria, care aparţine archidiocezei de Alba, toţi creştinii să se închine cu deosebit respect, iar această biserică să ofere mai multă iertare decât sunt în stare credincioşii să obţină prin meritele lor".

Indulgenţa papală era considerată "iertarea în faţa lui Dumnezeu" a unor "pedepse vremelnice", condiţia de bază fiind spovedania şi dezlegarea prin sacramente (taine bisericeşti) în zilele de sărbătoare, însă avea şi o latură materială, în sensul că de aceasta puteau beneficia şi cei care contribuiau cu diverse donaţii la bunul mers la bisericii.

Zilele de sărbătoare enumerate în Indulgenţa Papală, în care se efectuau spovedanii erau: "Praznicul Naşterii, Învierii, Înălţării Domnului şi de Rusalii, precum şi de sărbătoarea Naşterii, Intrării în templu, a Buneivestiri, Înalţării Sfintei şi preamilostivei Fecioare Maria, de sărbatoarea Tuturor Sfinţilor, a Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, precum şi a tuturor celorlalţi Apostoli şi în următoarele opt zile a acestor opt zile sus numite, precum şi de ziua binecuvântatului Archanghel Mihail şi a Binecuvântatului Laurentiu din ordinul calugărilor dominicani, a martirilor şi a mărturisitorilor Nicolaus şi Martinus, la sărbătoarea Sfintei Margareta, Catarina şi Maria Magdalena cât şi în ziua sfinţirii acestei biserici".

Indulgenţa mai era oferită şi celor care "au ajutat la refacerea, restaurarea şi iluminarea bisericii şi care au contribuit cu potire, la împodobire, cu veşminte preoţeşti, cărţi şi clopote; precum şi cei care în bună sănătate trupească sau suferinzi pe patul de moarte, au donat o parte din averea lor de bună voie bisericii, având deplină încredere în mila Dumnezeului Atotputernic precum şi în puterea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel milă şi iertare. Tuturor acestora acordăm fiecare din Noi o indulgenţă de 40 de zile sub binecuvântarea şi consimţământul Archiepiscopului de Alba. Din acest motiv am hotărât ca această scrisoare de indulgenţă s-o împuternicim cu sigiliile Noastre. Datată la Roma în ziua de 20 martie în cel de-al patrulea an al pontificatului S.S. Papei Bonifacius al VIII-lea (1298)".

Episcopul Transilvaniei din acea vreme a confirmat existenţa acestei scrisori de indulgenţă, în 22 ianuarie 1302.

Saşii transilvăneni au trecut la lutheranims în anul 1544, după Reforma Protestantă a lui Martin Luther, care a început în 1517 tocmai cu cele 95 de teze despre practica indulgenţelor, pe care le considera "înşelătorii pioase".

 

Foto: (c) Dorina MATIS/AGERPRES


Forma actuală a bisericii datează din anul 1677. Este o biserică în stil gotic cu trei nave de înălţimi egale şi dimensiuni de 44,5 metri lungime şi 12,6 metri lăţime.

Pe lângă scrisoarea care oferă prima atestare documentară a Sighişoarei, în Biserica Mănăstirii mai regăsim o cristelniţă turnată în anul 1440 de către turnătorul de clopote Jakobus, în formă de potir, un toc de uşă sculptat în 1570 de pietrarul Toma, o orgă şi un amvon în stil baroc.

 

Foto: (c) Dorina MATIS/AGERPRES


Orga are 2.000 de tuburi, trei manuale, o pedală şi 36 registre, la baza tuburilor fiind înscris: "Această lucrare a fost înfăptuită spre slava lui Dumnezeu în A.D. 1680".

Altarul a fost construit în anul 1682 într-un stil baroc timpuriu cu elemente ale renaşterii târzii, aceeaşi meşteri construind orga şi amvonul.

 

Foto: (c) Dorina MATIS/AGERPRES


De asemenea, covoarele expuse, confecţionate în secolele al XVI-lea şi al XVII-lea, provin din donaţii de la familii de negustori care aveau privilegiul să facă comerţ cu poarta otomană, fiind covoare manuale anatoliene cunoscute în literatura de specialitate ca "Siebenbürger Teppiche" transilvănene.

 

Foto: (c) Dorina MATIS/AGERPRES


Picturile de la balcon au fost donate de bresle la începutul secolului XIX.

Ultima restaurare a Bisericii Mănăstirii s-a încheiat în anul 2021. AGERPRES/(A - autor: Dorina Matiş, editor: George Onea, editor online: Ada Vîlceanu) 

Afisari: 207

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Cultura - Media 18-04-2025 12:02

Ziua Cărților Deschise la Muzeul Cărții și Exilului Românesc

Muzeul Cărții și Exilului Românesc organizează miercuri, 23 aprilie, evenimentul Ziua Cărților Deschise, ce își propune să marcheze Ziua Internațională a Cărții și a Drepturilor de Autor. Potrivit unui comunicat de presă al muzeului transmis vineri AGERPRES, seria de manifestări culturale cuprinde două secțiuni dedicate lecturii, creației și valori

Culte 17-04-2025 21:14

Dâmbovița: Calea Luminii - 2.026 de candele aprinse în centrul Târgoviștei în Joia Mare

Evenimentul Calea Luminii a avut loc, joi seara, în centrul municipiului Târgoviște, unde 2.026 de candele au fost aprinse de la Catedrala Mitropolitană până în Piața Mihai Viteazul și pe Bulevardul 'Regele Carol I'. Acest eveniment este unic în țară și are loc în fiecare an la Târgoviște, &ici

Cultura - Media 17-04-2025 17:27

REPORTAJ/Mureș: Două volume din 'Cântece dumnezeiești' de Balassi Bálint, păstrate în lume; unul e la Biblioteca Teleki

Unul din cele două volume care s-au păstrat în lume din 'Istenes énekek' (Cântece dumnezeiești) de Balassi Bálint, tipărit în 1632, la Viena, se află în colecția de cărți rare la Biblioteca Teleki-Bolyai din Târgu Mureș, aceasta fiind prezentată publicului cu ocazia Zilei Poeziei Maghiare. &#

Culte 17-04-2025 16:24

Episcopul Mihai Frățilă: Paștele - prilej de a ne întreba dacă bucuria Învierii continuă să fie un privilegiu al credinței

Paștele reprezintă un fericit prilej de a ne întreba dacă bucuria Învierii continuă să fie și pentru noi un privilegiu al credinței, afirmă PS Mihai Frățilă, Episcopul Eparhiei Greco-Catolice 'Sfântul Vasile cel Mare' de București, în Scrisoarea Pastorală la sărbătoarea Învierii Domnului - 2025. '&Icir

Cultura - Media 17-04-2025 16:15

Caravana cinematografică 'Anul Nou care n-a fost' - în patru orașe din România, în perioada 24 - 27 aprilie

 Caravana cinematografică 'Anul Nou care n-a fost' va ajunge, în perioada 24 - 27 aprilie, în patru orașe din România. Potrivit unui comunicat transmis, joi, AGERPRES, caravana va prezenta spectatorilor o expoziție cu obiecte din universul cinematografic al filmului și al perioadei (autori scenografii Iulia și Vi

Culte 17-04-2025 14:20

Galați: Rânduiala spălării picioarelor a 12 copii - săvârșită, în Joia Mare, la Catedrala Arhiepiscopală

Rânduiala spălării picioarelor a 12 copii, un obicei păstrat cu sfințenie an de an, amintind de fapta Mântuitorului Iisus Hristos care a spălat picioarele apostolilor, a fost săvârșită în Joia Mare la Catedrala Arhiepiscopală din Galați, informează Arhiepiscopia Dunării de Jos. Ca în fiecare an, în Joia cea

Culte 17-04-2025 14:14

Hunedoara: Credincioșii sunt așteptați la procesiunea religioasă 'Drumul Crucii', de la Lupeni spre Straja

Credincioșii creștini sunt așteptați vineri, 18 aprilie, la biserica ortodoxă din centrul municipiului Lupeni la procesiunea religioasă 'Drumul Crucii', în care participanții străbat un traseu de peste 10 kilometri, până în stațiunea Straja, în semn de prețuire față de jertfa lui Isus Hristos din Vinerea Mare. M

Culte 17-04-2025 13:32

Patriarhie - s-a sfințit Marele Mir; PF Daniel: Acest mir reprezintă o credință puternică

Patriarhul Daniel a săvârșit în Joia Mare, la Altarul de Vară al Catedralei Patriarhale, împreună cu membrii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, sfințirea Marelui Mir, unul dintre evenimentele de seamă ale Anului omagial al Centenarului Patriarhiei Române.  

Cultura - Media 17-04-2025 12:17

CNA: 12 eliminări de materiale cu conținut ilegal de pe platformele TikTok și Facebook

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a emis, în perioada 12 - 17 aprilie, 12 ordine de eliminare a unor materiale cu conținut ilegal în mediul online publicate pe platformele TikTok (7), Facebook (3), X (2). 'Deciziile CNA urmăresc eliminarea conținutului ilegal raportat, inclusiv redistribuirile și replicările conținutu

Cultura - Media 17-04-2025 12:00

REPORTAJ/Neamț: Casa Memorială 'Calistrat Hogaș', locul de unde chipul scriitorul încă scrutează munții Neamțului

În inima municipiului Piatra-Neamț, pe strada care îi poartă numele și la câțiva pași de liceul care îi cinstește memoria, un chip cioplit în piatră încă mai scrutează munții din fața cerdacului casei, așa cum o făcea în urmă cu aproape 150 ani.  

Culte 17-04-2025 10:00

Scrisoarea Pastorală a episcopului de Cluj-Gherla, Claudiu

Onoratului cler împreună slujitor, cuvioșilor călugări și călugărițe, dragilor credincioși greco-catolici și tuturor creștinilor iubitori de Dumnezeu. Har, pace și binecuvântare de la Domnul nostru Isus Cristos! Iubiți credincioși, Am străbătut timpul Postului Mare pregătindu-ne prin rugăciu

Culte 17-04-2025 10:00

Scrisoarea Pastorală la Sărbătoarea Învierii Domnului a Cardinalui Lucian

Scrisoare Pastorală la Sărbătoarea Învierii Domnului 2025 Cardinal LUCIAN prin harul și mila Bunului Dumnezeu, Arhiepiscop și Mitropolit al Arhieparhiei de Alba Iulia și Făgăraș, Arhiepiscop Major al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, în deplină comuniune de credință cu Sfântul Scaun Apos

Culte 17-04-2025 09:30

Scrisoarea Pastorală a Arhiepiscopului Mitropolit de București, Aurel Percă

ÎPS Aurel Percă: Scrisoare Pastorală pentru Solemnitatea Învierii Domnului 2025 Cristos a înviat, a înviat cu adevărat! 'Pace vouă!' Iubiți frați și surori în Cristos! Dragă comunitate diecezană, Cu inima plină de bucurie și recunoștință doresc să vă transmit fiecăruia dintre dumneavoas

Culte 17-04-2025 09:00

Pastorala de Paști a Patriarhului Daniel: Lumina și bucuria Învierii lui Hristos dau sens istoriei universale

Învierea lui Hristos și învierea morților - înțelesuri dogmatice și pastorale Pastorala de Sfintele Paști 2025 Hristos a înviat! 'Adevărat, adevărat zic vouă, că vine ceasul, și acum este, când morții vor auzi glasul Fiului lui Dumnezeu, și cei ce vor auzi vor învia' (Ioan 5, 25)

Cultura - Media 17-04-2025 08:53

Actrița Coca Bloos - Premiul pentru întreaga activitate la Gala Premiilor Radio România Cultural

Actrița Coca Bloos a primit Premiul pentru întreaga activitate, miercuri seara, a cea de-a XXIV-a ediție a Galei Premiilor Radio România Cultural, informează organizatorii într-un comunicat transmis, joi, AGERPRES. Un Premiu de excelență i-a fost acordat lui Ion Grigorescu, pentru întreaga sa contribuție la arta contemp