Vânzătorii de mărţişoare au avut parte de vreme mult mai însorită în Bucureşti decât anul trecut şi de clienţi mai numeroşi, s-au luptat în schimb cu vântul care le-a mai 'furat' din marfă şi chiar le-a dat peste cap câte un panou cu produse expuse.

La Muzeul Ţăranului, pe la ora prânzului, se făcuse o coadă de aproximativ 20-30 de persoane care aşteptau răbdătoare să cumpere bilet. În curtea instituţiei, dar şi în clădire au fost amenajate peste 250 de standuri, printre comercianţi numărându-se meşteri care purtau cu mândrie costume populare, oferind vizitatorilor mărţişoare tradiţionale, precum şi tineri artişti, care au investit multă creativitate în produsele lor.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Un meşter popular a adus de la Hulub (Botoşani) mărţişoare sculptate în lemn de nuc, tei, dud, prun sau corcoduş, redând simboluri precum potcoava, trifoiul sau coşarul. Recunoaşte că a făcut şi câteva concesii, realizând mărţişoare cu reprezentări ale bufniţei, simbol al înţelepciunii, "pentru că se caută", iar pentru copii a pregătit ghiocei şi pisicuţe.

"Mai depăşim şi noi limitele astea stricte ale artei populare un picuţ. (...) Vânzarea este foarte bună, avem şi vreme asemenea. M-am rugat toată noaptea la Sf. Petru şi se pare că mi-a îndeplinit dorinţa. Asta în compensare cu ce am tras anul trecut. (...) Vin de 12 ani la Bucureşti şi mi se pare că lumea e mai interesată de mărţişoare pe fiecare an ce trece", a mărturisit el.

Ceva mai încolo, o tânără vinde "tăstişoare", adică "mărţişoare realizate de prietenul ei din taste de calculator. Ideea a pornit de la dorinţa de a recicla diverse componente: "În fiecare an are câte un model nou. (...) Copiii le cumpără pentru doamnele de Informatică. Le apreciază corporatiştii, în general, dar avem tot felul de clienţi, de toate vârstele".

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

O tânără zâmbitoare care a ieşit din curtea muzeului cu o plasă cu 20 mărţişoare spune că sunt pentru prieteni din străinătate.

"Mărţişoarele sunt foarte variate, foarte multe şi la preţuri foarte bune. Şi mai ieftine, şi mai scumpe, dar sunt toate foarte drăguţe. Şi cred că sunt bine făcute. Nu mi se par kitsch-oase, nu sunt făcute din plastic. Prietenii mei se bucură foarte mult să le primească, e ceva special pentru ei şi le poartă", a spus ea.

O ofertă variată i-a întâmpinat pe cumpărători şi la Muzeul Satului, unde până pe 8 martie se desfăşoară Târgul "De Mărţişor, Târg ... cu tâlc".

Una dintre comerciante spune că în ultima vreme a mai crescut interesul bucureştenilor pentru produsele tradiţionale.

"Am cusut izvoade pe pânză de casă şi le-am aplicat pe lemn. Pe lângă aceste mărţişoare, am făcut şi mini-ii. Practic, în cinci centimetri de pânză, am cusut această ie, respectând canoanele vechi. Pe piept am pus râuri, pe mânecă râuri, altiţă. Sunt încheiate cu puricei, iar la gât avem brezărău. Şnururile de mărţişoare sunt făcute de mine. Pe lângă mărţişoare, am venit şi cu coliere de 8 Martie, pentru doamne. Sunt confecţionate prin tehnica frivolite, cea mai veche tehnică de confecţionat dantelă din lume. Era folosită pentru realizarea gulerelor mari, pe care le purtau reginele. Atunci se făceau cu suveica, eu le confecţionez cu acul", a explicat ea.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Ioan Pop, din Bucureşti, oferă mărţişoare lucrate manual din lână netoarsă, modelată cu acul.

"Avem ghiocei, brânduşe, toporaşi, albăstrele, panseluţe, trandafiri şi flori de nu-mă-uita. Dar şi diverse animăluţe. Se lucrează foarte greu, mai ales cele în relief. Lucrăm cu un ac special, se numeşte ac de filtuit, totul e modelat cu acest ac. Avem şi cumpărători fideli, care vin frecvent şi iau produse de la noi", a spus el.

O doamnă a mărturisit că vine la Muzeul Satului pentru fiecare târg de meşteşugari, deoarece produsele "au o încărcătură care se transmite" beneficiarului. Ea a adăugat că îi plac produsele tradiţionale, dar care prezintă şi un element de noutate.

"Prefer să sprijin artizanii, decât marfa de import. Îmi place să cumpăr simboluri tradiţionale, coşarul, trifoiul. Astea care sunt inventate din desene animate, moderne, nu prea îmi plac", a adăugat un domn.

La Piaţa Unirii, înghesuială mare în jurul tarabelor cu mărţişoare în forme de costume populare, potcoave, ghiocei, coşari şi animăluţe.

Unul dintre comercianţi spune că deşi e mare înghesuială, mulţi clienţi se plimbă de la o tarabă la alta, până găsesc ceea ce îşi doresc. E mulţumit că în acest an vremea e bună şi sunt deschise şcolile, lucru care îi asigură o vânzare mai bună decât în 2018.

"Avem broşe din santal, care s-au vândut binişor, însă la un preţ foarte mic, neplătit la munca noastră. Ne bucurăm totuşi că munca noastră este admirată. Profitul nu e unul mare - cât să ne menţinem pe linia de plutire, însă astea sunt meşteşugurile pe care le-am învăţat din tată în fiu. Asta facem şi mergem mai departe cu ele", a afirmat el.

Un alt comerciant e nemulţumit că bucureştenii preferă să cumpere de la hipermarketuri.

"Nu am avut nicio vânzare bună. Sincer, nu ne scoatem investiţia. Poate doar banii de materiale. Dar muncă, ce am muncit din decembrie până acum... Vin în fiecare an, dar parcă anul trecut a fost o mişcare mai bună, financiar. Din ce în ce se degradează. Oamenii merg la magazinele mari, la hipermarketuri, unde la toate colţurile posibile găseşti mărţişoare", a spus el.

Mai multe târguri de mărţişor sunt deschise în aceste zile în muzeele din Capitală. AGERPRES/(A - autor: Irinela Vişan, editor: Florin Marin, imagine: Alfred Schupler, redactor video: Marilena Stănescu, grafician: Andrei Cârlan, editor online: Irina Giurgiu)

Citiţi şi:

SĂRBĂTORI ŞI TRADIŢII POPULARE: Mărţişorul, simbol al renaşterii naturii