Editura Spandugino a lansat, miercuri seară, la Librăria Cărturești Verona, în prezența unui public deosebit de numeros, cartea profesorului Dumitru Borțun 'România ca proiect - Studii despre o țară care a fost, care este și care ar putea fi'.

'Ideea mi-a venit când am citit o carte apărută la editura facultății noastre, comunicare.ro, în 2019, acum șase ani, de Loredana Radu și Paul Dobrescu, 'Țară fără proiect'. Vă dați seama cum sună? A fost ca un șoc. M-am îngrozit când am citit. 'Țară fără proiect'. Este ca și când ai vorbi cu un om care știe ce vrea să facă mâine, dar poimâine nu mai știe. Nu știe ce are de făcut săptămâna viitoare, nu știe ce va face lunea viitoare, nici vorbă de anul viitor. Omul nu are niciun proiect. 'Un om este o ființă proiect', spune Jean-Paul Sartre. Sartre are o conferință la Sorbona, în 1956, 'Existențialismul este un umanism'. Și acolo el spune că omul există, dar pentru a ajunge la plenitudinea existenței umane trebuie să aibă un proiect. 'Fără proiect, nu e nicio diferență calitativă între el și o piatră, o conopidă, sau ciupercă'. Sunt vorbele lui. Ne definim ca oameni prin faptul că avem proiect, că ne gândim la o variantă mai bună a noastră, o variantă mai bună a uliței din statul nostru, care e plină de noroi, o variantă mai bună a satului, a orașului, a țării, o variantă mai bună a umanității dacă se poate, dacă ajungi până la nivelul ăla cu gândirea și preocupările și cu sentimentele. Ãsta este omul plenar. Gândiți-vă prin comparație ce înseamnă o țară fără proiect', a mărturisit Dumitru Borțun.

El a pledat pentru asumarea unui proiect de țară, subliniind că 'nu am fi ajuns în starea asta de incertitudine, de impredictibilitate, de haos mental și de depresie la nivel național, dacă nu am fi avut un proiect'.

'De ani de zile îți spun în intervențiile mele 'avem nevoie de un proiect de țară!'. Dar proiect de țară. Asta înseamnă un un proiect politic, care să vizeze toate domeniile unei societăți. Nu cum spunea domnul Călin Popescu Tăriceanu acum câțiva ani că are un proiect de țară, România să devină a șaptea economie a Europei. Și ce dacă devine a șaptea economie a Europei, dacă oamenii rămân în continuare analfabeți din punct de vedere religios sau științific, cum spune Daniel David. Avem pe de o parte pseudoștiință și pe de altă parte pseudoreligie. Și se întâlnesc bine între ele așa, se înțeleg bine. New Age. Dar se consideră creștini (...) Asta e marea problemă a noastră: cum modernizăm România profundă, ca s-o aducem la stadiul de competitivitate în lumea secolului 21', a subliniat profesorul.

Cartea 'România ca proiect' reunește texte publicate de autor începând cu anul 1989.

'În această carte am inclus, cu unele modificări și cu actualizările necesare, texte pe care le-am publicat începând cu 1989 și care pot fi reunite sub titulatura 'România ca proiect'. Ele abordează tradiția națională și identitatea românească din perspectiva imperativului modernizării României. Acest imperativ ne obligă la o analiză lucidă a trecutului nostru recent, marcat de ceaușism - o formă specifică de neostalinism. Consider necesar acest travaliu analitic, ca să putem transcende realitatea existentă și să proiectăm o realitate românească mai bună: o Românie încă inexistentă, dar posibilă. Dedic aceste pagini celor care suferă, speră și vor: suferă pentru stările anacronice din țara lor, speră într-un viitor mai bun și vor să contribuie la proiectarea acestui viitor. Așadar, cartea se adresează celor ce iubesc nu doar România care a fost și care este, ci și România care ar putea fi!', mărturisește autorul.

La lansare, moderată de publicistul și scriitorul Cristian Pătrășconiu, lectorul universitar doctor la Facultatea de Comunicare și Relații Publice SNSPA Sebastian Fitzek, a caracterizat volumul drept 'o carte vie, care te hrănește'.

'Nu este o carte care doar critică și te lasă într-o Nirvana, ca să spunem așa, într-o stare fără sens. Proiectul României este proiectul fiecărui om, al fiecărui român, este proiectul țării, este proiectul România. Avem nevoie de el. (...) Avem nevoie de acest proiect pentru că ne dă sens, îmi dă mie, ca persoană, un sens în fiecare dimineață când mă scol și îmi dă putere să merg mai departe și să mă simt un om al cetății românești', a spus Sebastian Fitzek.

Profesorul Radu Bîlbîie a arătat că volumul include articole 'care au miez'.

'E păcat să se piardă, fiindcă ele au miez. Ele prezintă fragmente de radiografie socială, făcută cu foarte multă acribie, cu foarte multă seriozitate. M-am uitat la note. Credeți-mă, o să aveți o mare satisfacție intelectuală. Este o carte bună, este o carte din care citești și notele. (...) Este o carte cinstită în analizele sale. Nu îi vezi (autorului n.r.) în paginile acestei cărți vreo simpatie pentru vreun curent politic, pentru vreun partid politic, pentru vreo direcție de dezvoltare. Este un chirurg cât se poate de onest, care taie cu bisturiul, pune degetul pe rană și arată', a punctat Radu Bîlbîie.

Dumitru Borțun este doctor în filosofie și profesor la Facultatea de Comunicare și Relații Publice a Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative din București, premiat cu titlul Profesor Bologna de către Alianța Națională a Organizațiilor Studenților din România (2009).

Este autorul mai multor cursuri universitare, precum și al cărților 'Bazele epistemice ale comunicării' (2002, 2013), 'Relațiile publice și noua societate' (2005, 2012), 'Mareea neagră. Limba română sub asediu' (2015).

A publicat peste 100 de studii, eseuri, articole și interviuri în volume colective, publicații de specialitate și reviste de cultură.

A fost președintele Asociației Române de Relații Publice (2005-2008) și este membru fondator al Asociației Formatorilor în Comunicare. AGERPRES/(A, AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Antonia Niță, editor online: Alexandru Cojocaru)

Sursa foto: Editura Spandugino/facebook