Academia Română marchează, vineri, 159 de ani de la fondare, în cadrul unei sesiuni festive, desfășurată începând cu ora 10:00, evenimentul fiind urmat de Ziua porților deschise.

Potrivit unui comunicat al Academiei Române, transmis miercuri AGERPRES, cu acest prilej aniversar, președintele Academiei Române, academician Ioan-Aurel Pop, va readuce în atenție câteva repere semnificative din istoria celui mai înalt for de cultură și știință al românilor și va reaminti rolul său fundamental în păstrarea și consolidarea identității naționale.

În cadrul sesiunii este invitat să ia cuvântul președintele Academiei de Științe a Moldovei, Ion Tighineanu, având în vedere strânsa relație de colaborare dintre cele două instituții.

Secretarul general al Academiei Române, Ioan Dumitrache, va prezenta, pentru prima dată în cadrul unei sesiuni festive aniversare, câteva dintre proiectele de construcție și de reabilitare a unor imobile din patrimoniul instituției.

Prezentarea va fi însoțită de o proiecție referitoare la construirea noului sediu al Academiei Române, care urmează să găzduiască noua aulă, cabinetele celor 14 secții, săli de întruniri, spații de primire și protocol.

Începând cu ora 11:00, Academia Română a oferi un program de vizitare a celor mai reprezentative spații din actualul său sediu, incluzând Aula Academiei, Memorialul Academiei și Clubul Academicienilor. Publicul va fi invitat apoi la Biblioteca Academiei Române pentru a vedea expoziția ''Presa românească. Între tradiție și modernitate'', ce cuprinde elemente inedite din bogata sa colecție de periodice. Explicațiile specialiștilor vor însoți vizitele ghidate.

***
Fondată la 1 aprilie 1866, ca o instituție de necesitate absolută pentru tânărul stat rezultat din unirea Principatelor Române (1859), Societatea Academică Română, devenită Academia Română, a avut, dintru început, o puternică misiune națională, manifestată pe mai multe coordonate.

În mod simbolic, primii 14 membri fondatori ai Societății, numiți prin Decret în data de 22 aprilie/3 mai 1866, erau intelectuali și patrioți români care reprezentau teritoriile aflate încă sub stăpânirea unor imperii străine: Transilvania (Timotei Cipariu, George Barițiu, Gavril Munteanu), Maramureș (Iosif Hodoș, Alexandru Roman), Bucovina (Alexandru Hurmuzaki, Ambrosiu Dimitrovici, înlocuit ulterior cu Ion G. Sbiera), Banat (Andrei Mocioni, Vincențiu Babeș), Basarabia (Alexandru Hasdeu, Constantin Stamati, Ioan Străjescu), Macedonia (Ioan D. Caragiani, Dimitrie Cozacovici). Lor li s-au adăugat, un an mai târziu, alți șapte membri, reprezentând Moldova (Vasile Alecsandri, Constantin Negruzzi, Vasile Alexandrescu-Urechia) și Muntenia (Ion Heliade Rădulescu, Constantin A. Rosetti, Ioan C. Massim, August Treboniu Laurian).

În acord cu vocația sa națională, prima misiune a Academiei Române, rămasă o constantă de-a lungul existenței sale, a fost și este normarea limbii române și studiul istoriei poporului român.

În prezent, Academia Română prezintă națiunii române opere monumentale, elaborate de membrii și cercetătorii săi, precum ''Dicționarul tezaur al limbii române'', în 19 volume, cu peste 18.000 de pagini, Tratatul ''Istoria românilor'', în 10 volume, aflat la a doua ediție, ''Dicționarul general al literaturii române'', în peste 7.000 de pagini, integrala facsimilată a manuscriselor eminesciene, în 14.000 de pagini, legate în 38 de volume.

Acestora li se adaugă zeci de mii de lucrări științifice publicate în prestigioase reviste și edituri din țară și din străinătate, opere de autor sau elaborate în colective științifice, constituind un patrimoniu intelectual ce face cinste României.

Academia Română este membră a unor importante organizații interacademice din Europa și din întreaga lume, membrii săi sunt aleși în prestigioase academii străine, iar institutele și centrele de cercetare pe care le coordonează fac performanță la nivel internațional. AGERPRES/(AS - redactor: Daniel Popescu, editor: Claudia Stănescu, editor online: Gabriela Badea)