Constantin Brâncuși este celebrat în fiecare an, la Timișoara, de Asociația Culturală Arte-Factum în cadrul 'Expoziției de o oră' (14:00 15:00), care a ajuns la cea de-a X-a ediție, în scuarul din fața Bustului Constantin Brâncuși, din proximitatea Facultății de Artă.

În acest an, expoziția propusă de arhitectul Mihai Donici va cuprinde 16 lucrări de etno-sculptură, artefacte originale făcute de meșteri țărani, care prefigurează o lume a formelor brâncușiene.

Capitala Europeană a Culturii (CEC) Timișoara 2023 a rămas în conștiința colectivă sub amprenta celui care 'nu a creat păsări, ci zboruri', prin expoziția 'Brâncuși: surse românești și perspective universale', găzduită de Muzeul Național de Artă Timișoara (MNArT), în acel an.

Directorul MNArT, Filip Petcu, subliniază, pentru AGERPRES, că succesul fără precedent al expoziției, cu peste 130.000 de vizitatori, a constituit punctul de plecare pentru Timișoara - capitală a artelor vizuale, evenimentul având un impact remarcabil în presa internațională.

Filip Petcu a găsit o soluție prin care Brâncuși să rămână legat de MNArT permanent: a fost creat un soclu din corten, care reprezintă un fragment din Coloana lui Brâncuși, dar și un sarcofag gol încapsulat, mesaj spre înalt, spre infinit, spre eternitate.

'Am așezat acest mulaj pe locul în care era Coloana lui Brâncuși, sculptată în lemn, de la Centrul Pompidou din Paris, din expoziția 'Brâncuși: surse românești și perspective universale', pe care MNArT a găzduit-o în anul Capitalei Europene a Culturii Timișoara 2023. Pe locul Coloanei, noi am păstrat modulul Coloanei, ca o sinteză a corpului uman. În interiorul acestei forme păstrăm o cameră tombală goală, care ne arată că această personalitate, chiar dacă nu mai este printre noi, rămâne un supraviețuitor cultural prin memorie și prin ceea ce ne transmite astăzi, ca energie. Elementul coloanei este un tors, prin ale căror suprapuneri, Brâncuși obține Coloana fără sfârșit dedicată eroilor Primului Război Mondial. Acest fragment de coloană a lui Brâncuși, pe care îl folosim acum ca suport al unei lucrări din cadrul expoziției unicat în România, 'Fragilitatea Eternului. De la Pompeii la Grand Tour', îl vom păstra ca suport pentru toate expozițiile viitoare, ca o prezență permanentă a marelui sculptor în Muzeul Național de Artă Timișoara', detaliază, pentru AGERPRES, Filip Petcu.

Cu toate că Brâncuși nu a trecut niciodată prin Timișoara, orașul este legat de numele marelui sculptor și printr-o lucrare realizată în lemn, dar care nu a fost expusă niciodată, nici în contextul expoziției din anul Capitalei Europene a Culturii - 'Frunza de stejar' sau 'Frunza lui Brâncuși'. Cocheta sculptură a fost expusă, cu împrumut, în muzeul din Târgu Jiu, cu câțiva ani în urmă.

'Frunza lui Brâncuși' are o poveste fascinantă și a intrat în proprietatea Muzeului Național al Banatului (MNB) în anul 1972, fiind achiziționată de la nepoata savantului Traian Vuia, care o primise în dar de la marele Brâncuși, la o aniversare, la Paris, în anul 1947.

Numai Brâncuși putea dăltui în atâta simplitate o astfel de bijuterie, frunza cu șapte lobi, care sugerează o palmă străbătută de nervuri fine, care trasează liniile vieții, simbol al perenității, al rezistenței, al legăturii dintre artă și destin.

'Cu certitudine, lucrarea îi aparține lui Constantin Brâncuși. Ea este menționată într-o monografie despre Traian Vuia, scrisă de istoricul Elena Boruga, în anul 1976, angajată a Muzeului Banatului și editată sub egida Muzeului. Să nu uităm că în acea perioadă nu erau permise erori publicate în tipărituri științifice. Iar despre 'Frunza lui Brâncuși', în Revista Orizont din 20 februarie 1976, apare articolul 'Brâncuși și Vuia', semnat de scriitorul și istoricul literar Aurel Turcuș și Octavian Gog, fost director al muzeului. Acolo este prezentată și frunza, și povestea, odiseea lucrării până a ajuns în patrimoniul Muzeului Banatului. Această sculptură din lemn, în formă de frunză de stejar, i-a fost dăruită lui Traian Vuia de către Brâncuși. Obiectul a fost achiziționat de către muzeu de la nepoata lui Traian Vuia, Cornelia Iovănescu Mateiaș, care a declarat că l-a primit de la unchiul său, care, la rândul său, îl primise de la Brâncuși, la aniversare, în anul 1947, când a fost în Franța', a explicat, pentru AGERPRES, muzeograful MNB, Adrian Deheleanu.

Totodată, mai arată acesta, sub egida Muzeului Banatului din Timișoara, la editura Mirton, în anul 2008, apare 'Traian Vuia. 1872-1950', studiu monografic și catalog, scris de Elena Boruga, în care se amintește din nou despre sculptura lui Brâncuși, care face parte din Colecția Memoriale a Muzeului Banatului.

'Frunza de stejar are dimensiunile de 17,5 x 22 centimetri și se caracterizează printr-o pronunțată simplitate a decorului. Cei șapte lobi configurează conturul unei frunze de stejar, aproximativ 30 de nervuri izvorăsc din baza frunzei și îi împânzesc căușul în dispunere longitudinală, fiind distribuite într-o simetrie riguros armonizată. Frunza sugerează imaginea unei palme brăzdate cu claritate de liniile adânci ale vieții. Lucrarea i-a aparținut lui Traian Vuia, fiind astfel o mărturie materială, simbolică, privind legătura dintre cele două mari personalități românești', a mai spus Adrian Deheleanu.

Atribuirea 'Frunzei de stejar' lui Constantin Brâncuși a fost pusă la îndoială de unii sceptici, sub argumentul că, 'dacă era a sculptorului, o lua Muzeul Național de Istorie din București'.

Muzeograful MNB explică rămânerea lucrării brâncușiene la Timișoara printr-un patriotism local.

'Comuniștii erau riguroși. În 1976, nu s-ar fi hazardat să apară într-un articol publicat în oficiosul de partid o informație falsă, legat de atribuirea 'Frunzei de stejar' lui Brâncuși. Inclusiv în Registrul de inventarieri al Muzeului scrie negru pe alb că e obiect al lui Brâncuși. Eu sunt gestionarul Colecției Tezaur a muzeului, care cuprinde obiectul de artă. De ce nu a plecat lucrarea la București? A fost un fel de patriotism local și cei de aici nu au vrut să cedeze, pe linie de partid', a afirmat Adrian Dehelean. AGERPRES/(A - redactor: Otilia Halunga, editor: Irina Poenaru, editor online: Andreea Lãzãroiu)

Foto: Otilia Halunga/AGERPRES

Citește și:

19 februarie - Ziua Brâncuși

DOCUMENTAR: Constantin Brâncuși, 150 de ani de la nașterea artistului (19 februarie)