Singurul act original păstrat, care cuprinde Rezoluţia Unirii, este cuvântarea lui Vasile Goldiş din 1 Decembrie 1918, citită în faţa delegaţilor la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, cea mai preţioasă piesă ca încărcătură simbolică din colecţiile Muzeului Naţional al Unirii (MNU) Alba Iulia.

Cuvântarea a avut în prima parte "o incursiune în istorie", Vasile Goldiş fiind profesor de istorie, urmată de proiectul Rezoluţiei Unirii, cu cele 9 puncte, adoptată în ovaţiile mulţimii strânse în ceea ce numim astăzi Sala Unirii din Alba Iulia, la 1918 - casină militară.

"Manuscrisul, 'mapa Goldiş' cum mai este cunoscut, e un document care conţine toată cuvântarea lui Vasile Goldiş din 1 Decembrie 1918. (...). E foarte important şi pentru că pare a fi singurul act original cu acest manuscris, mă refer aici la Rezoluţia Unirii, pentru că documentele ce le avem şi care trec drept Rezoluţia Unirii sunt, de fapt, nişte pastişe (copii - n.r.) târzii, realizate cu ocazia Semicentenarului din 1968. Deci aşa-numita Rezoluţia Unirii arhicunoscută, document pe pergament, este o copie, documentul original lipsind", a declarat, pentru AGERPRES, istoricul Tudor Roşu - director general adjunct al MNU Alba Iulia.

Tudor Roşu a explicat că, după ce evenimentul de la Alba Iulia s-a încheiat, urma să se constituie o delegaţie care să meargă la Regele Ferdinand pentru a-i remite actul Unirii.

"Însă el nu exista la momentul respectiv, nu era un document propriu-zis şi atunci documentul respectiv a fost scris pe pergament în jur de 8 -10 decembrie 1918 şi în Sala tronului, în 14 decembrie 1918, delegaţia ardeleană, din care făceau parte Alexandru Vaida-Voevod, Vasile Goldiş, Iuliu Hossu, Miron Cristea, i-a înmânat Regelui Ferdinand documentul respectiv", a spus istoricul.

Tudor Roşu a menţionat că nu se ştie unde a ajuns acel document, cu Rezoluţia Unirii, înmânat Regelui Ferdinand.

"El a dispărut la un moment dat. Existau voci cum că ocupaţia sovietică de după 1944 ar fi fost responsabilă (de dispariţia documentului - n.r.), însă nu avem date certe în acest sens. Şi atunci, această cuvântare, acest manuscris al lui Vasile Goldiş, devine cu atât mai important cu cât este probabil cel mai aproape de originalul textului. Deşi nici acesta nu ştim exact când a fost scris de Goldiş sau ce a avut efectiv Goldiş în mână la 1 Decembrie 1918 şi poate că textul l-a transcris ulterior pe curat. Oricum, e scrisul lui Vasile Goldiş", a arătat Roşu.

El a subliniat că rezoluţia a fost publicată la momentul respectiv în toată presa românească şi ulterior, când s-au strâns documentele unirii, a fost republicată, deci nu e niciun mister în privinţa conţinutului ei. "Mă refeream înainte la manuscrisul olograf, la primele puneri pe hârtie ale acestui document", a ţinut să clarifice istoricul.

Tudor Roşu a adăugat că este până la urmă cel mai important document care cuprinde "chintesenţa" Adunării de la Alba Iulia.

"Pe lângă toată emulaţia, pe lângă toată bucuria, efuziunea existentă atunci, ideea de bază a fost votarea acestui proiect de unire, proiect care a fost citit de Vasile Goldiş. Cuvântarea lui are două părţi mari, o introducere istorică, o prezentare istorică ce pleacă de la împăratul Traian, vorbeşte despre jugul milenar al românilor, Horea, Avram Iancu, deci o prezentare istorică vastă, după care se dă citire acestui proiect de Rezoluţie, pe 9 puncte. Aceste puncte nu sunt deloc întâmplător formulate. Primele 2 puncte au rol de decizie, ele impun, iar celelalte 7 sunt principii de urmat pe viitor. Aşa au gândit ardelenii atunci că trebuie să formuleze, până la urmă să exprime ideea aceasta de unire", a spus Roşu.

Cuvântarea istorică îi aparţine în întregime lui Vasile Goldiş, el fiind profesor de istorie, iar textul Rezoluţiei a fost "dezbătut, reformulat în şedinţa preliminară din 30 noiembrie care s-a ţinut la hotel Hungaria în Alba Iulia", o şedinţă la care au participat membri din Consiliul Naţional Român Central şi alţi reprezentanţi ai Partidului Naţional Român, ai Partidului Socialist - secţia română. "A fost o chestiune îndelung dezbătută şi discutată în această şedinţă care a durat multe ore", a menţionat Tudor Roşu.

"Mapa lui Vasile Goldiş", îmbrăcată în piele, a fost donată muzeului din Alba Iulia în 1929 de către Societatea ASTRA, care s-a ocupat cu strângerea documentelor unirii. Tot atunci au fost donate şi cele 6 volume ale documentelor unirii, fotografii şi alte piese.

Legătura din piele a fost executată la o legătorie de cărţi din Alba Iulia, aparţinând lui Sabin Solomon Luca. Pe copertă, în partea centrală, este fotografia lui Vasile Goldiş, de formă ovală, încadrată pe partea stângă cu frunze de stejar, iar în dreapta de măslin, sub care stă scris, cu majuscule, Cuvântarea lui Vasile Goldiş la 1 Dec. 1918. Pe revers se găseşte un pătrat, în care se află două dreptunghiuri.

Fiecare pagină este numerotată cu cifre romane, de la I la XIII. La paginile I-XII se găseşte cuvântarea propriu-zisă, iar la paginile X-XIII Hotărârea Adunării Naţionale, care se termină cu semnătura lui Vasile Goldiş.

Cel mai important punct este primul, care stabilea în fond unirea cu România: "Adunarea naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 1 Decembrie 1918 decretează unirea acelor Români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între râurile Murăş, Tisa şi Dunăre".

Cuvântarea lui Vasile Goldiş va putea fi văzută, din 30 noiembrie, în noua expoziţie permanentă a Sălii Unirii, unde va fi expusă în încăperea centrală, alături de doar alte două piese - Cartea de Aur a Serbărilor Unirii şi Cartea Centenar.

La 1 Decembrie se împlinesc 105 ani de la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România.

Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia a fost considerată de contemporani decisivă pentru ''unitatea naţională a tuturor românilor''. AGERPRES/(A, AS - autor: Marinela Brumar, editor: Georgiana Tănăsescu, editor online: Andreea Lăzăroiu)