Secția de Etnografie a Muzeului Județean Mureș a refăcut expoziția 'La bâlci. Târgurile mureșene și lumea rurală' după un concept modern, îmbinând piese de muzeu cu un material vizual vast, constând din compilații fotografice realizate din imagini de arhivă, astfel încât să fie prezentată publicului în Noaptea Muzeelor.

'Este o expoziție refăcută. Inițial a fost realizată prima dată în 2013, printr-un proiect cultural finanțat de AFCN și co-finanțat de Consiliul Județean Mureș și ne-am gândit să o refacem pentru a face parte din viitoarea expoziție de bază. La amenajarea expoziției am beneficiat de serviciile colegului nostru, Koracsonyi Istvan, care a realizat întreaga grafică. Pe lângă tematica veche a expoziției, mai avem și partea digitală, avem un infochioșc unde lumea care vine să ne viziteze poate să afle toate informații legate de târgurile mureșene din perioada interbelică până în zilele noastre. Tematica a mers în principal pe târgurile anuale începând în perioada interbelică. Ambientul compus din postere, realizate în mare parte prin prelucrări fotografice de tip colaj, are un caracter preponderent ilustrativ, fiind conceput pentru a reda într-un mod expresiv atmosfera și activitățile specifice târgurilor interbelice din regiune', a declarat, vineri, pentru AGERPRES, cercetătorul Laura Pop, din cadrul Secția de Etnografie a Muzeului Județean Mureș.

Expoziția care va fi deschisă începând cu Noaptea Muzeelor ilustrează dinamica schimburilor comerciale și culturale dintre mediul rural și cel urban, precum și între diverse zone etnografice ale județului Mureș, care aveau loc cu precădere în cadrul târgurilor anuale, al bâlciurilor sau al așa-numitelor 'târguri de țară' din perioada interbelică.

Aceste bâlciuri, susține Laura Pop, funcționau și ca spații de întâlnire, negociere, de circulație a bunurilor, dar și de cultivare a tradițiilor.

'Orice târg anual începea cu târgul de animale, animalele fiind marfa cea mai vândută și cea mai valoroasă în perioada respectivă. După aceea, ultima zi era ziua târgului de mărfuri, târgul unde lumea venea nu numai să vândă, ci și să cumpere. Dar de fapt veneau mai mult să se distreze, să socializeze. Așa că am început, desigur, cu mersul la târg - cum se mergea la târg, cu carul, cu căruța, cu desagii în spate, cu căruciorul și așa mai departe. După aceea urmează târgul de animale, unde am încercat să exemplificăm cu piesele care se vindeau - atât cu postere care arată aspectul târgurilor de animale, dar și cu accesoriile, de exemplu harnașamente, potcoave, clopote etc. Târgul de animale și cele de cereale cumva funcționau în paralel, dar în locuri diferite', a arătat cercetătorul.

În perioada interbelică, târgurile anuale se derulau sezonier - iarna, primăvara, vara și toamna - și durau mai multe zile, în funcție de importanța localității, iar fiecare zi era dedicată unui târg anume.

'Structura expozițională este gândită pe tipurile de piețe și târguri: târgul de animale, târgul de cereale, târgul de mărfuri și bazarul. Pe lângă târgurile anuale, mai erau târgurile săptămânale și piețele agroalimentare zilnice, multe dintre ele păstrate până în zilele noastre. Târgurile săptămânale erau astfel organizate încât să asigure un circuit comercial continuu în regiune, în fiecare zi fiind desfășurat un târg în localitățile mari din zonă', a spus Laura Pop.

Din expoziție nu lipsesc instrumentele vechi de măsură folosite pentru măsura cerealelor, precum mierța, ferdela, litra și cupa, dar și alte instrumente de măsură de capacitate folosite în trecut.

'După aceea urmează un modul special pentru instrumentele de măsură - cântarul clasic, balanța, cântarul asimetric de tip roman și cântarele mai nou apărute. Cea mai mare parte a expoziției este dedicată târgului de mărfuri, pentru că sunt și mai multe piese din colecția noastră care pot fi expuse. La târgul de mărfuri veneau atât țăranii cu produsele lor să le vândă, dar și meșteșugari. Mai ales meșteșugarii și negustorii veneau cu mărfuri. Și aici avem de exemplu vasele din lemn, din doage, tot ceea ce avea nevoie țăranul în gospodărie, de la găleata de muls, șuștare, la fedeleșe. După aceea urmează uneltele agricole, mărfurile meșterilor olari cu ceramica specifică, atât din zona noastră, cât și din alte centre din Transilvania, meșterul căldărar rom, apoi împletiturile și măturoaiele, produsele de îmbrăcăminte care se vindeau la târg, pălării, pălării din fetru, pălării din paie, năfrămi, diverse tipuri de țesătură', a precizat cercetătorul muzeal.

Expoziția de la Secția de Etnografie pune în valoare și dimensiunea socială a târgurilor, evidențiind momentele de interacțiune a participanților, conversațiile, întâlnirile tinerilor, precum și atmosfera de sărbătoare din ultima zi a târgului, când diferitele activități distractive completau activitatea comercială.

'Avem diverse piese care se vindeau în târg, fie piese uzuale, dar mai ales suveniruri, chiar niște păretare cu mesaje, pentru că am aflat de la femeile din Gurghiu că la Târgul Fetelor de la Gurghiu se vindeau astfel de păretare scrise, pe care după aceea ele le brodau cu tot felul de mesaje de drag. De obicei feciorii le cumpărau fetelor astfel de păretare ca să le dea de lucru, dar și să le transmită mesaj. De exemplu: 'Păsările ciripesc, eu pe tine te iubesc' sau mai știu eu ce alt fel de mesaje de genul ăsta', a precizat Laura Pop.

Vizitatorii pot accesa infotouch-ul plasat în vitrina de magazin reconstituită în cadrul expoziției, de unde pot afla mai multe detalii despre obiectele expuse, tradițiile și moda perioadei respective.

Pentru realizarea montajelor foto s-a apelat la mai multe arhive fotografice deținute de Muzeul Județean Mureș, Fototeca Digitală Fortepan - Digiteca patrimoniului european, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Asociația Etnografică Kriza János, Fundația Casa Tradițiilor Ardelenești, arhiva foto personală Szakáts István, acces asigurat prin Szőcs Edgár de la Fototeca Azopan. AGERPRES / (A - redactor: Dorina Matiș, editor: Marius Frățilă, editor online: Ada Vîlceanu) 

Sursa foto: Dorina Matiș/AGERPRES