OmBun30/ Andrei Păunescu: Folk-ul fără public în faţa artiştilor e doar o încercare de a arăta că rezistă
Folk-ul fără public în faţa artiştilor este doar o încercare de a arăta că rezistă, până la revenirea în viaţa reală, dacă va mai fi această revenire, afirmă Andrei Păunescu.
Săptămâna viitoare el va urca din nou pe scena Festivalului "Om Bun", la ediţia aniversară, şi este bucuros că "evenimentul va fi".
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
"Nu ştiu cum va fi, pentru că, din start, ştim că evenimentul e atipic, online. Folk-ul fără public în faţa artiştilor este doar o încercare de a arăta că rezistă, până la revenirea în viaţa reală, dacă va mai fi această revenire. Dar ediţia 2021 este în primul rând o asumare, este un risc şi este o mare dovadă de curaj din partea organizatorilor. I-am spus asta lui Victor Socaciu încă de când mi-a vorbit de proiect şi m-a invitat. Suntem ca la un meci la care am pariat cu toţii. Sigur e că va fi ceva reuşit. Problema este doar dacă va fi o reuşită de intimitate sau o bombă cu efect larg, pentru că publicul ne va putea urmări din toată lumea, iar asta e un avantaj al internetului. Eu sper ca ghinionul să se metamorfozeze într-o mare şansă", a declarat, pentru AGERPRES, muzicianul.
Foto: (c) ALEX MICSIK / AGERPRES FOTO
El subliniază că "Festivalul "Om Bun" înseamnă o tradiţie importantă în folk-ul românesc, plecată de la vechiul cântec de referinţă al lui Dan Andrei Aldea şi al Cenaclului Flacăra (o vreme a fost chiar semnal muzical al Cenaclului şi generic al emisiunii Radio Cenaclul Flacăra - 1980), construită pe forţa de organizator a lui Victor Socaciu, care dublează forţa lui de creator de muzică".
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Prima lui participare la "Om Bun" a fost prin 1999 - 2000.
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES FOTO
"Probabil că am cântat şi "Amor cubist" şi "Haide, mamă, haide, tată..." Nici nu mai ştiu de câte ori am fost. Mai degrabă pot spune că am lipsit de la puţine ediţii. Uneori am fost doar pe scenă în recital, de câteva ori am fost în juriu, au fost şi ocazii în care una dintre serile de la "Om Bun" a fost un întreg Cenaclu Flacăra, cu tatăl meu la timonă şi cu noi în jurul lui", spune el.
Ar fi vrut să aibă în palmares şi un premiu în Festivalul-concurs "Om Bun", dar "n-a fost să fie".
Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO
"Amintirea e o stare, nu un fapt concret: o regăsire cu propria mea copilărie şi adolescenţă, perioadă în care tânărul Victor Socaciu fusese lansat de tatăl meu. Când Socaciu a fost el însuşi în postura de a organiza evenimente de anvergură şi m-a invitat, am simţit că se închide un circuit între noi, după mulţi ani. Ţin minte că am vrut, la început, să mă înscriu în concurs, dar Victor mi-a spus că nu se poate, că nu e potrivit, pentru că anii mei de activitate pe scenă şi repertoriul meu mă califică direct pentru recital, nu pentru poziţia de concurent. M-a onorat situaţia, dar tot aş fi vrut să am în palmares şi un premiu de la acest festival. N-a fost să fie, dar etapele au fost arse în mod frumos pentru mine. Amintirile mi se amestecă într-un mod rotund, tablou din care îmi amintesc cu plăcere că am fost şi singur cu chitara, şi cu mici grupuri folk pe care le închegam ocazional, şi cu Trupa "Totuşi..." cu care aduceam un repertoriu rock-folk. Îmi rămân în adâncuri fixate atmosfera veche de la Teatrele "Ion Creangă" şi "Nottara", mirosul de scenă clasică de lemn, murmurul spectatorilor care avea şi el un aer specific inteligenţei şi rafinamentului, frigul de afară (mereu se întâmpla în decembrie) şi imediat căldura reflectoarelor, grija pentru detalii, să nu se dezacordeze chitara, să nu ratezi ocazia pe care o ai o dată pe an sub acest frontispiciu...", afirmă folkistul.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
Andrei Păunescu arată că, după 1990, în folk "au murit mai multe valori decât s-au lansat - şi la propriu, şi la figurat".
"Corifei noi nu au mai apărut ca în anii '70 şi '80, când veneau valuri după valuri de super-personalităţi şi mari cântece. Totuşi, câteva nume foarte importante au fost lansate după 1990 - 1992 la Cenaclul Flacăra, sub semnul "Totuşi iubirea" (Tatiana Stepa ca individualitate după Partaj, Emeric Imre, Vasile Mardare, Mădălina Amon, Adriana Margalina şi nu mulţi alţii) sau premianţii de la Festivalul "Om Bun". S-a pierdut din claritate, din curaj, din atitudine, din mesaj, folkiştii au fost tentaţi fie să încerce zadarnic să se plieze pe forme mai comerciale, fie să devină excentrici, stridenţi, fie să îşi încifreze cântecele până la îngustarea dramatică a nişei. Folkul fără mesaj protestatar, fără dramatism autentic şi fără versuri valoroase rămâne o formă despuiată de identitate. Asta ar fi partea rea. Partea bună este că s-au înmulţit, totuşi, locurile şi ocaziile în care se cântă folk (avantajul costurilor mici: un om şi o chitară!), din subsolurile cluburilor până în pieţele oraşelor şi pe vârfurile munţilor sau pe plajele de la mare sau de la Calafat. Lupta trebuie să fie pentru consistenţă şi valoare, în primul rând", consideră artistul.
Chiar şi aşa, el spune că tinerii încă se îndreaptă spre muzica folk şi poezie "pentru că niciodată nu poate dispărea minoritatea de elită, nu poate muri de tot pojghiţa oricât de mică a valorii, a poftei de cultură adevărată şi de mesaj".
"Vin mult mai puţini decât în vremea Cenaclului Flacăra cel vechi, dar este excepţional faptul că sunt câteva "focare" în ţară care cresc sute de tineri folkişti (Generaţia Folk a Mădălinei Amon de la Craiova şi altele) şi că există festivalurile de gen", afirmă muzicianul.
Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO
În ultima perioadă, "dacă tot ne-au închis în case", Andrei Păunescu a căutat să transforme "ghinionul în noroc" şi a scos din arhiva lui "filmări vechi, extraordinare, în care folkul, poezia, repetiţiile, drumurile, concertele nedifuzate ale Cenaclul Flacăra şi oamenii formidabili sunt eroi principali". Le publică pe canalul său de YouTube şi pe pagina de Facebook.
Dacă ar fi să dea timpul înapoi... s-ar grăbi să facă.
"Să mă grăbesc să fac, să public şi să las tot ce pot, în muzică, poezie, literatură şi desen, pentru că timpul trece şi e o mare vină să nu facem noi tot ce ştim sau putem crea, ca să nu existe goluri şi fracturi în istoria şi cultura viitoare", mărturiseşte folkistul.
Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO
Şi, la 30 de ani de "Om Bun", urarea lui o reprezintă "câteva versuri" din cântecele lui recente:
"O lumină pentru toţi e în noi, veniţi, luaţi, / O lumină pentru toţi şi să fim pe viaţă fraţi"
sau "Ascultă acum vorbele mele:/ Rocker nu te fac doar hainele din piele,/ De propria umbră nu poţi să fugi,/ Folkist nu eşti doar pentru că te-mbraci în blugi./ Poate că doare, dar o spun în faţă:/ Cu talentul te naşti, geniul nu se-nvaţă./ Confuzia evit-o, să nu te facă rob,/ Când vrei identitate, nu eşti un xenofob./ Fără de ţară, artistul nu-i artist,/ Îi respect pe toţi şi-s naţionalist./ Hei, hei, fii tu însuţi,/ Chiar dacă te îneacă plânsu-ţi,/ Chiar dacă îţi e bine, chiar dacă pătimeşti,/ Să crezi în tine şi să fii exact cum eşti."
Foto: (c) RADU TUTA / AGERPRES FOTO
Şi, bineînţeles, versul-titlu-refren al tatălui meu "Doamne, ocroteşte-i pe români!". AGERPRES/(AS - autor: Petronius Craiu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ady Ivaşcu)
Citeşte şi:
OmBun30/ Mircea Rusu: Muzica folk nu mai este de multă vreme un loc privilegiat şi rezervat
OmBun30/ Mircea Baniciu: Festivalul ăsta mai avea un pic şi se făcea în sală de sport şi pe stadion
OmBun30/ Adrian Beznă: Folk-ul rămâne tânăr şi cinstit cu spiritul lui
OmBun30/ Cătălin Stepa: Cel mai sincer mod de a te adresa lumii - tu, chitara şi atât!
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
'Metropolis 20 - un teatru de poveste', campanie lansată la două decenii de la înființarea instituției de cultură
Teatrul Metropolis marchează două decenii de la înființare prin lansarea campaniei aniversare 'Metropolis 20 - un teatru de poveste', o inițiativă de suflet dedicată comunității, creatorilor și miilor de spectatori care au transformat fiecare seară într-o filă vie de istorie culturală. Potrivit unui comunicat al organizatorilor transmis, lu
Bihor: Șase coruri din Oradea și Timișoara, la Festivalul Coral ''Francisc Hubic'' organizat de Episcopia greco-catolică
Șase coruri din Oradea și Timișoara vor participa, vineri, la cea de-a XVI-a ediție a Festivalului Coral ''Francisc Hubic'', în Catedrala Greco-Catolică ''Sfântul Nicolae'' din Oradea, a informat, luni, Biroul de presă al Episcopiei greco-catolice de Oradea, în calitate de organizator. Potrivit
Concert aniversar ''Alexandru Tomescu - 50'' - miercuri, la Ateneul Român
Sala Mare a Ateneului Român va găzdui, miercuri, de la ora 19:00, concertul aniversar ''Alexandru Tomescu 50'', un omagiu adus îndrăgitului violonist român. Potrivit unui comunicat al Editurii Casa Radio, evenimentul reflectă strânsa legătură a artistului cu publicul spectator, dar și cu muzicieni import
Regizorii Rakan Mayasi și Eivind Landsvik - invitații festivalului Les Films de Cannes a Bucarest
Regizorii Rakan Mayasi (''Yesterday the Eye Didn't Sleep'') și Eivind Landsvik (''Low Expectations'') sunt invitații festivalului Les Films de Cannes a Bucarest și se vor întâlni cu publicul din București la Cinema Elvire Popescu, Cinema Muzeul Țăranului și la sala Auditorium de la Muzeul Național de Artă al Român
Gala Premiului ''Monica Lovinescu'' 2026; scriitorul Mircea Mihăieș și istoricul Alina Pavelescu - printre nominalizați
Gala Premiului ''Monica Lovinescu'' 2026 va avea loc miercuri, 11 noiembrie, de la ora 19:00, la Ateneul Român, printre nominalizați regăsindu-se scriitorul și universitarul Mircea Mihăieș și istoricul Alina Pavelescu. Potrivit unui comunicat al Editurii Humanitas, transmis luni AGERPRES, pe lista scurtă a nominalizărilor
Gorj: Se reia Festivalul ''Maria Lătărețu'', anulat anul trecut din cauza unor restricții legislative
Festivalul Cântecului Popular Românesc ''Maria Lătărețu'' se reia anul acesta la Târgu Jiu, după ce anul trecut nu s-a desfășurat din cauza unor restricții legislative, au anunțat, luni, reprezentanții Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Gorj. Potrivit unui comuni
Alba: Bust al academicianului Eugen Simion, dezvelit pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia
Un bust reprezentându-l pe academicianul Eugen Simion a fost dezvelit duminică, în ziua în care s-au împlinit patru ani de la decesul acestuia, pe Aleea Scriitorilor din Alba Iulia. 'La patru ani de la trecerea în eternitate, Alba i-a adus un omagiu academicianului Eugen Simion, un nume de referință al culturi
Maratonul lansărilor la FNT - volume de, cu și despre oameni din teatrul românesc
Volume de teatru, cu și despre oameni din teatrul românesc, au fost lansate duminică în Maratonul lansărilor de carte din cadrul celei de-a 36-a ediții a Festivalului Național de Teatru (FNT) Volumul 'Artistul, informatorul și Securitatea. Raport contra pașaport', scris de Iulia Popovici, analizează motivele pentru care oam
Sibiu: Trei documentare de pe lista scurtă a European Film Awards, proiectate la Astra Film Festival
Trei documentare incluse pe lista scurtă pentru European Film Awards vor putea fi văzute la Astra Film Festival (AFF) de la Sibiu, au anunțat organizatorii, iar premiile vor fi decernate pe 16 ianuarie 2027, la Atena (Grecia), potrivit unui anunț publicat pe pagina de socializare a evenimentului. Este vorba despre 'Urme', în regia Marysiei Nikiti
Procesiune în cinstea Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea pe străzile Capitalei; participă Nunțiul Apostolic în România
Arhiepiscopia Romano-Catolică de București organizează, duminică, tradiționala procesiune cu relicva Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea pe străzile Capitalei. Procesiunea va porni de la monumentul Sfântului Papă Ioan Paul al II-lea, situat în apropierea sediului Nunțiaturii Apostolice din București, la intersecția bulevardulu
Pelerinajul prilejuit de sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor, începe duminică
Pelerinajul prilejuit de sărbătoarea Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor (27 octombrie), organizat de Patriarhia Română și Arhiepiscopia Bucureștilor, începe duminică și se va încheia pe 28 octombrie. Potrivit Biroului de Presă al Patriarhiei Române, bucuria pelerinajului din acest an va fi sporită de preze
Ziua Patrimoniului Cultural Imaterial/Ministerul Culturii: Continuitatea unor practici ne definesc cultural
Ministerul Culturii evidențiază că de Ziua Internațională a Patrimoniului Cultural Imaterial, sărbătorită anual pe 17 octombrie, atenția se îndreaptă către oamenii de ale căror cunoștințe și pricepere depinde continuitatea unor practici
REPORTAJ Timiș: Incursiune în istorie, la Festivalul Medieval al Castelului Huniade
La Timișoara este în plină desfășurare cea de-a VIII-a ediție a Festivalului Medieval al Castelului Huniade, timișorenii și nu numai fiind așteptați să pătrundă într-o lume demult apusă. Castelul Huniade reprezintă ''inima'' istorică a Timișoarei, iar Muzeul Național al Banatului, care își are sediul în monumentala clădi
Expoziție de artă sacră - la Muzeul Satului; lucrări pe piatră, sticlă, lemn dedicate Maicii Domnului
Muzeul Național al Satului 'Dimitrie Gusti' găzduiește, de sâmbătă până pe 26 octombrie, în Sala Foaier, expoziția de artă sacră 'Mai Presus Decât Heruvimii', organizată în cadrul proiectului expozițional anual recurent 'Sub Semnul Icoanei', inițiat de Elena Varvara Iurkiewicz. Vernisajul v
Bucureștiul prin Realitate Virtuală - Piața Palatului în monarhie și comunism, sâmbătă, la Muzeul Național de Istorie a României
Proiectul 'București: Memoria în Realitate Virtuală' propune sâmbătă, la Muzeul Național de Istorie a României, două călătorii virtuale prin Piața Palatului Regal, în timpul monarhiei și în comunism, culminând cu Revoluția din 1989. Realizat de Asociația ArtByte, organizație care dezvoltă programe pr