Volume de teatru, cu și despre oameni din teatrul românesc, au fost lansate duminică în Maratonul lansărilor de carte din cadrul celei de-a 36-a ediții a Festivalului Național de Teatru (FNT)

Volumul 'Artistul, informatorul și Securitatea. Raport contra pașaport', scris de Iulia Popovici, analizează motivele pentru care oamenii din artă au devenit informatori ai Securității.

'Toate cazurile despre care vorbesc au în spate note olografe și verificate ca identitate olografică. (...) Treaba mea este să încerc cât mai mult să înțeleg, nu să dau verdicte, nu să judec biografia altcuiva sau opțiunile cuiva. (...) Treaba este să fac toate eforturile, în limitele posibilităților mele și a disponibilității de documentație pe care o avem, ca să înțeleg ce au făcut și de ce au făcut, și felul în care asta le-a impactat sau nu, dar celor mai mulți le-a impactat biografia și viața în general', a spus Iulia Popovici, la lansarea cărții în cadrul Festivalului Național de Teatru.

Ea a precizat că în regimul trecut, în Securitate erau foarte puține femei, iar în mediul cultural femeile erau totuși 'într-o proporție destul de mare'.

'Asta forța un anume tip de abordare din partea Securității: în primul rând cum și de ce recrutăm informatoare femei, și pe urmă cum le gestionăm. Toate documentele interne ale Securității arată că principalul scop era folosirea relațiilor personale și potențialului personal, într-o anume fază erotic, ale acestor femei. Există un articol în revista Securitatea, care era un fel de manual de formare continuă la care aveau acces doar angajații Securității, dar există și alte documente interne, care spun că femeile trebuie abordate înainte să se căsătorească sau să devină mame, că nu te poți baza pe ele că au spirit de observație, dar nu sesizează esențialul, nu sesizează detaliile, n-au spirit de sinteză. 'Trebuie să fim atenți cum le învățăm, cum le dirijăm ca să capete logică'. Ca urmare, întregul model era al părintelui bărbat care ghidează copilul femeie în această lume rea și agresivă în care nu te poți baza că ea se descurcă singură', a mai spus autoarea.

Dramaturgul Ionuț Sociu a apreciat că tema cărții este 'foarte complexă și delicată pentru că are de-a face cu natura umană'.

Regizorul Alexander Hausvater a lansat, în FNT 36, volumul 'Laboratorul de vise: 77 de povești teatrale - Canada (1970-2000)', care 'nu este doar o carte de memorii teatrale, ci cronica vie a unei aventuri artistice desfășurate pe parcursul a trei decenii în Canada'.

În aceste 77 de povești, Alexander Hausvater evocă întâlniri memorabile, spectacole, actori, succese, eșecuri, controverse și momente de revelație care au modelat o viață dedicată scenei. De la experimente teatrale radicale și festivaluri internaționale până la întâmplări pline de umor, emoție și risc, fiecare povestire deschide o fereastră către laboratorul secret al creației teatrale, se arată în prezentarea făcută volumului pe site-ul FNT.

'Pe parcursul cărții mi-am dat seama că ce îmi amintesc nu este legat de activitatea actorului pe scenă, ci actorul înainte de spectacol, actorul după spectacol, publicul înainte, publicul după, și întrebarea aia masivă cu care am început, teatrul în Canada. În Canada, după primele două-trei luni am înființat un grup cu actori englezi, francezi, americani, europeni și așa mai departe, cu un țel foarte bine definit: să oprim minciuna asta oribilă care înseamnă teatru, să ne revoltăm contra mincinoșilor - actori și regizor - și de a căuta un adevăr. Nu am găsit niciun adevăr într-un om care își pune o perucă, își pune un machiaj, se strâmbă, și spune că e francez, e englez, american, spune că a trăit în secolul XVI, o minciună după alta. Voiam adevărul cercetării, adevărul investigării. (...) Am căutat prin faptul că teatrul n-are nicio legătură cu realitatea obiectivă pe care o trăim zi de zi', a povestit Hausvater despre începuturile sale în Canada.

Regizorul Erwin Șimșensohn a apreciat că volumul lui Alexander Hausvater este 'efectiv un manual de teatru'.

De asemenea, istoricul Adrian Cioroianu a afirmat că volumul este un 'superb și emoționant volum de memorii'.

'Sunt de fapt un soi de memorii tematice legate de cei 30 de ani în care, între 1970 și 2000, Alexander ajunge în Canada, începe să predea, organizează o trupă de teatru, o trupă care se împarte pe parcurs. E o întreagă poveste și a tinereții lui, și a tinereții unui tip de teatru, unui tip de revoluție în teatru, plecând totuși de la ideea că peisajul teatral din Canada (...) aș spune că era un fel de soi de ecou la ceea ce se întâmpla în Europa sau în Franța, și America bineînțeles, drept care tânărul regizorul evident că a făcut figura unui tânăr pionier și de aici și succesul. Un succes pe care nu și-l arogă, despre care vorbește cu o mare reținere, în schimb cu un imens simț al umorului, cred că și cu multă nostalgie', a spus Cioroianu.

Volumul 'Draga Olteanu Matei. Am râs norocului în față...' de Ion Moldovan este, potrivit autorului, 'reconstituirea unui destin, cu atât mai mult atunci când vorbim despre o mare personalitate artistică'.

'Cu ani în urmă, i-am propus Dragăi Olteanu Matei să stăm temeinic de vorbă ca să pot strânge material cu care sau pe care să-l folosesc pentru o carte care să cuprindă momentele cele mai importante din cariera ei de peste o jumătate de veac pe scena Teatrului Național și pe platourile de filmare. A fost de acord, însă de fiecare dată când ne întâlneam, Draga o lăsa mai moale, spunea 'lasă, dragă, o să ne întâlnim și la anul, o să ne întâlnim și peste două luni, timp este, avem destulă vreme', numai că timpul, vremea, se știe, nu are întotdeauna răbdare. Totuși, am reușit să realizez câteva interviuri cu Draga pe care le-am reunit în această carte dedicată ei, sub forma unor povestiri, mai lungi sau mai scurte, în dialog, evident, care prezintă momentele cele mai importante ale carierei ei, și în teatru, și în film. Prezintă întâlnirile ei, marile ei întâlniri cu mari actori ai teatrului românești, cu mari personalități ale culturii românești', a spus autorul, într-un clip video postat pe pagina de prezentare a festivalului.

Printre volumele care s-au mai lansat duminică în Maratonul lansărilor la FNT 36 se mai află și 'Carnavalul Nefericiților. Cronica unor rătăciri temporare' de Radu Dinulescu, 'un roman de formare în exil, scris la persoana întâi, structurat în cinci acte după modelul tragediei grecești', 'Marcela Rusu. Am trăit exclusiv pentru teatru și pentru dragoste' de Ion Moldovan, 'Dincolo de ordinea obișnuită: două piese de teatru la marginea realității' de Peter Biro, în traducerea lui Edith Negulici. AGERPRES / (AS - redactor: Petronius Craiu, editor: Marius Frățilă ,editor online: Andreea Preda)

Sursa fotografiilor : FNT - Festivalul National de Teatru/Facebook