Comisia Europeană a redus semnificativ, la numai 0,1%, estimările privind avansul economiei românești în 2026
Comisia Europeană a redus semnificativ estimările privind creșterea economiei românești în acest an, la 0,1%, de la 1,1% cât estima în toamnă, în timp ce rata inflației ar urma să se situeze la 7%, față de un nivel de sub 6% anunțat anterior, conform previziunilor economice de primăvară, publicate joi de Executivul comunitar.
În 2027, PIB-ul României ar urma să înregistreze o creștere de 2,3%, iar rata inflației să scadă la 3,7%.
'După o creștere de 0,7% în 2025, economia României ar urma să stagneze în linii mari în 2026, înainte de a se redresa la 2,3% în 2027. Eforturile de consolidare fiscală și inflația persistent ridicată, determinată de majorarea prețurilor la energie, ar urma să reducă semnificativ consumul intern. În acest timp, investițiile finanțate din fonduri europene și exporturile nete contribuie pozitiv la creștere. Redresarea din 2027 este sprijinită de așteptările unei inflații mai reduse și ale unor condiții de finanțare mai favorabile. Rata șomajului va crește moderat în 2026 înainte de a scădea în 2027. Deficitul de cont curent ar urma să scadă la 6,4% din PIB în 2027. După ce ajuns la 7,9% din PIB în 2025, deficitul general guvernamental este proiectat să se atenueze la 6,2% din PIB în 2026 și 5,8% din PIB în 2027, în timp ce ponderea datoriei ca procent în PIB ar urma să crească la 63,3% până 2027', previzionează Executivul comunitar.
În 2026, consolidarea fiscală în derulare și creșterea prețurilor la energie vor diminua probabil și mai mult venitul real disponibil, ducând la un declin atât al consumului intern cât și al importurilor de mărfuri, susține sursa citată. Încrederea în economie, în special încrederea consumatorilor, s-a deteriorat și mai mult de la începutul lui 2026 iar indicatorii arată o scădere semnificativă a vânzărilor cu amănuntul, a producției industriale și a turismului intern. Exporturile ar urma să încetinească, deși încă cresc moderat, având o mică contribuție pozitivă la creștere, de pe urma exporturilor nete, apreciază Comisia Europeană.
După o redresare în 2025, formarea brută de capital fix ar urma să accelereze și mai mult în 2026. Redresarea în sectorul construcțiilor rezidențiale ar urma să continue, în timp ce investițiile în infrastructura publică ar urma să crească, pe fondul finalizării proiectelor din Facilitatea de Redresare și Reziliență (RRF). Sporirea neîncrederii investitorilor, pe fondul riscurilor geopolitice și al incertitudinilor politice interne va afecta probabil investițiile private în primul semestru din acest an. Totuși, încrederea ar urma să se redreseze gradual, consolidând recentul avans al investițiilor străine directe. Per ansamblu, PIB-ul ar urma să crească cu 0,1% în 2026, subliniază Executivul comunitar.
O redresare a creșterii PIB-ului la 2,3% este previzionată pentru 2027, pe fondul încheierii procesului de înghețare a pensiilor și salariilor din sistemul public, iar inflația mai scăzută stabilizează venitul disponibil, sprijinind o revenire a consumului privat și public. Investițiile guvernamentale ar urma să încetinească după încheierea Facilității de Redresare și Reziliență (RRF), dar investițiile private ar urma să crească, susținute de îmbunătățirea încrederii investitorilor, și condiții mai bune de finanțare. Deficitul de cont curent este proiectat să scadă gradual spre 6,4% din PIB până în 2027.
'Riscurile interne la adresa creșterii sunt înclinate în sens negativ, sporirea instabilității politice interne subminând încrederea investitorilor în calea de ajustare fiscală', apreciază Comisia Europeană.
După câțiva ani de înăsprire a condițiilor de pe piața muncii, nivelul angajării a început să scadă în 2025 iar tendința va continua în 2026, ceea ce va duce la o creștere moderată a ratei șomajului la aproximativ 6,3% în 2026. În condițiile înghețării salariilor în sistemul public în 2025 și 2026, creșterea compensării nominale a angajaților a scăzut la sub 10%. În condițiile în care inflația este ridicată, costurile unitare cu forța de muncă ar urma să scadă, sprijinind competitivitatea costurilor. Ritmul moderat al creșterii salariilor este proiectat să continue în 2027, consideră Executivul comunitar.
Înaintea conflictului din Orientul Mijlociu, inflația era așteptată să scadă într-un ritm rapid în semestrul doi din 2026, dar conflictul și impactul său asupra prețurilor la energie au încetinit această tendință. Rata inflației ar urma să se situeze la 7% în 2026, de la 6,8% în 2025, înainte de a scădea la 3,7% în 2027, ajungând aproape de obiectivul stabilit de BNR (2,5 plus/minus un punct procentual). Măsurile guvernamentale, inclusiv amânata liberalizare a prețurilor gazelor pentru gospodării, au atenuat cumva majorarea prețului energiei, apreciază Comisia.
Deficitul guvernamental al României a scăzut la 7,9% din PIB în 2025, de la un vârf de 9,3% din PIB în 2024. Această îmbunătățire reflectă implementarea pachetelor de consolidare fiscală între decembrie 2024 și septembrie 2025, inclusiv înghețarea salariilor și pensiilor în 2025 și majorările de taxe în 2026, indică Executivul comunitar.
Deficitul ar urma să scadă la 6,2% din PIB în 2026. Investițiile publice sunt proiectate să crească de la 6% la aproape 7% din PIB. În paralel, cheltuielile curente ca pondere în PIB ar urma să scadă, reducând cheltuielile guvernamentale totale cu aproximativ 0,3% din PIB. De asemenea, implementarea majorărilor de taxe adoptate în 2024 și 2025 ar urma să majoreze veniturile cu 1,4 puncte procentuale din PIB. În 2027, deficitul ar urma să scadă la 5,8% din PIB, pe fondul reducerii cheltuielilor publice de capital. Cheltuielile în domeniul apărării ar urma să crească de la 1,5% din PIB în 2025 la 1,8% din PIB în 2027, susținute de împrumuturile din programul SAFE.
Datoria guvernamentală ar urma să crească de la sub 55% din PIB în 2024 la aproximativ 63% din PIB în 2027, determinată în principal de deficitul ridicat și de plăților dobânzilor, a concluzionat subliniază Executivul comunitar. AGERPRES/(AS-redactor: Mihaela Dicu, editor: Andreea Marinescu, editor online: Simona Aruştei)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Pîslaru: Valoarea maximală a proiectului legii salarizării este de 7,3% din PIB
Proiectul privind noua Lege a salarizării poate ajunge la o valoare maximală de 7,3% din PIB și o masă salarială de 12,1 miliarde de lei, a declarat, vineri, ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, la finalul dezbaterii de la Palatul Cotroceni pe tema acestei legi. 'Ministerul Muncii, împreună cu echipa Băncii Mondiale, a derulat 14 sesi
VIDEO Pistol: Stadiul lucrărilor pe secțiunea Cornetu-Tigveni a A1 se apropie de 15%
Stadiul fizic al lucrărilor pe secțiunea 3 Cornetu-Tigveni a Autostrăzii Sibiu-Pitești (A1) se apropie de 15%, iar extinderea fronturilor de lucru depinde de obținerea Acordului Revizuit de Mediu, a anunțat, vineri, directorul general al CNAIR, Cristian Pistol. 'Autostrada Sibiu-Pitești (#A1), secțiunea 3 (Cornetu-Tigveni): stadiul fizic se apropie de 15%!
Furnizorii de servicii digitale din UE vor avea noi obligații în legătură cu probele electronice, în procedurile penale (analiză)
Furnizorii de servicii digitale de pe teritoriul Uniunii Europene (UE) vor trebui ca, din 18 august 2026, să răspundă direct ordinelor emise de către autoritățile judiciare ale statelor-membre privind divulgarea sau conservarea de probe electronice, în caz contrar sancțiunile pecuniare ar putea ajunge până la 2% din cifra de afaceri anuală totală la nivel
România, printre țările din Uniunea Europeană cu cei mai mulți judecători
Uniunea Europene (UE) avea, în anul 2024, o medie de 15,7 judecători la 100.000 de locuitori, în scădere de la 17,7 judecători la 100.000 de locuitori, în anul 2014, arată datele publicate, vineri, de Eurostat cu ocazia Zilei justiției penale internaționale. Potrivit statisticii europene, în rândul statelor-membre
Rata anuală a inflației în România, de peste trei ori mai mare decât media UE în iunie (Eurostat)
Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană (UE) a scăzut până la 2,9%, în luna iunie, de la un nivel de 3,3% în mai, dar România este, din nou, țara cu cea mai ridicată valoare a acestui indicator, cu un avans anual al prețurilor de 9,2%, arată datele publicate, vineri, de Oficiul de statistică al Uniunii Europene (Eurostat).
ANAT solicită inițierea unui dialog pentru găsirea unui mecanism de sprijinire a forței de muncă în turism
Asociația Națională a Agențiilor de Turism din România (ANAT) solicită, într-o scrisoare deschisă adresată prim-ministrului interimar Ilie Bolojan, inițierea unui dialog pentru găsirea unui mecanism permanent de sprijinire a forței de muncă în turism și HoReCa și menținerea capitalului uman în perioadele de contracție economică.
Curtea de Conturi a găsit deficiențe la Agenția Națională pentru Sport și a sesizat organele de urmărire penală
Curtea de Conturi a constatat abateri semnificative și generalizate cu privire la modul în care Agenția Națională pentru Sport (ANS) a administrat terenurile și clădirile aflate în domeniul public și privat al statului, în raport cu legile, regulile și reglementările relevante. Potrivit unui comunicat al instituției, transmis
Chisăliță: România să fie fermă cu privire la noua taxă pe carbon pentru a preveni creșterea prețurilor la energie
România trebuie să aibă o poziție fermă, legitimă și negociabilă european, cu privire la noua taxă pe carbon fără să pară nici obedientă, nici obstrucționistă, dar să prevină o nouă creștere a prețurilor la energie, consideră președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, într-o analiză publicată vineri. '
INS: Producția de energie a României a scăzut cu 2,9%, în primele cinci luni
Producția de energie a României a scăzut cu 2,9%, în primele cinci luni ale acestui an, comparativ cu intervalul similar din 2025, în timp ce consumul final de energie electrică s-a diminuat cu 3,4%, arată datele publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS). Conform statisticii oficiale, în perioada 1 i
Producția industrială a scăzut, în primele cinci luni din acest an, cu 3,3% (INS)
Producția industrială a scăzut, în primele cinci luni din acest an, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, atât ca serie brută (-3,3%), cât și ca serie ajustată, în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate (-3,1%), arată datele publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS). Astfel, &ici
Nazare: România a demonstrat că își poate corecta dezechilibrele și în context internațional sever; instabilitatea politică afectează percepția de risc
România a demonstrat că își poate corecta dezechilibrele chiar și într-un context internațional sever însă instabilitatea politică afectează direct încrederea și percepția de risc asupra țării, avertizează ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare. El a precizat joi, după o întâlnire cu reprezentanții agenție
Cristina Chiriac (CONAF): România a crescut din consum și transferuri; în 2026, ambele s-au oprit
Convergența românească s-a construit pe consum și pe transferuri, salarii care au crescut mai repede decât productivitatea, fonduri europene care au suplinit investiția internă, o piață internă alimentată fiscal iar ceea ce nu s-a construit este fundația: baza de ocupare, capacitatea industrială, demografia activă, consideră președinta CONAF, Cristina Chiriac.
MIPE: Aplicația Achiziții Beneficiari Privați a fost ținta unui atac cibernetic și nu poate fi accesată
Aplicația Achiziții Beneficiari Privați, dedicată derulării procedurilor de achiziții de către beneficiarii privați ai proiectelor finanțate din Politica de Coeziune, a fost ținta unui incident cibernetic și nu poate fi accesată, a anunțat, joi, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE). 'Aplicația Achiziții Beneficiari Privați, dedicată deru
Linia N106, deviată în următoarele două nopți pentru lucrări la pasajul rutier de la intersecția Șoseaua Berceni-Turnu Măgurele
Linia N106 va funcționa pe un traseu modificat în nopțile de joi spre vineri și vineri spre sâmbătă pentru a permite desfășurarea lucrărilor de construire a pasajului rutier din intersecția Str. Sergent Ion Iriceanu/Șos. Berceni/Str. Turnu Măgurele, a anunțat joi Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București - Ilfov (TPBI).
ANCOM: Numărul utilizatorilor de comunicații electronice din România și Republica Moldova a crescut cu 14%, în 2025
Numărul utilizatorilor de comunicații electronice din România și Republica Moldova a crescut cu 14%, în cei patru ani de la aplicarea Acordului privind reducerea tarifelor de roaming și de apeluri internaționale dintre două țări, informează Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), într-un comunicat de presă tra