Fosile descoperite în Canada dezvăluie unul dintre primele animale de pe Terra care se hrăneau cu plante
Oamenii de știință au descoperit în provincia Noua Scoție din Canada craniul unei viețuitoare ce datează din urmă cu aproximativ 307 milioane de ani, care era una dintre cele mai vechi vertebrate terestre erbivore cunoscute până în zilele noastre, reprezentând un moment crucial în evoluția animalelor, informează Reuters.
Creatura, denumită Tyrannoroter heberti, avea un craniu aproape triunghiular, care permitea existența unor mușchi maxilo-faciali mari pentru a mânca plante dure, cu o gură plină de dinți specializați pentru a zdrobi, a mărunți și a măcina vegetația.
Tyrannoroter heberti arăta ca o reptilă, dar nu este, de fapt, inclus în această clasă de animale, ci a fost clasificat ca parte a unui grup denumit microsauri. Deși cercetătorii i-au descoperit doar craniul fosilizat, ei au estimat, pe baza anatomiei unor animale înrudite, că Tyrannoroter heberti avea o lungime de aproximativ 30,5 centimetri, cu o constituție robustă, asemănătoare cu cea a șopârlei-cu-limbă-albastră (Tiliqua) din zilele noastre.
A trăit în perioada Carbonifer și s-a numărat printre primii membri ai unei linii vaste de animale terestre cu patru picioare, denumite tetrapode, care au fost precursorii amfibienilor, reptilelor, mamiferelor și păsărilor de astăzi.
Aceste tetrapode pioniere au evoluat din pești cu aripioare cărnoase, asemănătoare membrelor, care au devenit primele vertebrate - animale cu coloană vertebrală - care au ieșit pe uscat. Cele mai vechi fosile ale unor schelete de tetrapode datează din urmă cu aproximativ 375 de milioane de ani.
Cele mai vechi tetrapode erau carnivore. De-a lungul timpului, unele au început, din câte se pare, să mănânce insecte și apoi, așa cum ilustrează Tyrannoroter heberti, s-au orientat spre plante.
'Acest lucru este extrem de important deoarece înseamnă că componentele esențiale ale ecosistemelor terestre pe care le recunoaștem astăzi - dominate de erbivore - au existat și s-au menținut încă din perioada Carboniferului', a declarat paleontologul Arjan Mann de la Muzeul Field din Chicago, coautor principal al studiului publicat marți în revista Nature Ecology and Evolution.
Un animal numit Melanedaphodon, care a trăit cam în aceeași perioadă și ale cărui fosile au fost găsite în statul american Ohio, a fost interpretat de oamenii de știință ca un animal care consuma plante mai moi, alături de alte surse de hrană, precum insectele. Tyrannoroter heberti ar fi putut, de asemenea, să mănânce insecte, au spus cercetătorii, dar craniul lui era mai bine adaptat decât cel al lui Melanedaphodon pentru a procesa plante dure.
'Tyrannoroter este cel mai vechi și mai complet vertebrat erbivor terestru care prezintă adaptări cu care putea procesa plante bogate în fibre', a spus Arjan Mann.
Păduri extinse și luxuriante, ale căror rămășițe fosilizate reprezintă astăzi cea mai mare parte din cărbunele de pe planeta noastră, au proliferat în timpul Carboniferului. În cele din urmă, tetrapodele au decis să deguste o salată la masă și au evoluat pentru a avea dinți și mușchi maxilo-faciali precum cei ai lui Tyrannoroter heberti pentru a realiza acest lucru.
'Practic, s-au întrebat: 'Cum pot obține energie din diferite tipuri de alimente?' Iar materia vegetală abundentă din pădurile asemănătoare mangrovelor din perioada Carboniferului a fost o soluție oportunistă bună', a explicat Arjan Mann.
Craniul unui Tyranoroter heberti avea o lungime de aproximativ 10 centimetri.
'Craniul este foarte robust', a declarat Hillary Maddin de la Universitatea Carleton din Ottawa, paleontolog și autoarea principală a studiului.
'Printre trăsăturile care indică erbivorismul se numără botul curbat în jos, înclinat optim pentru a tăia plantele joase, camere mari pentru a găzdui mușchi puternici pentru procesarea plantelor și, cel mai important, are o gură plină de câmpuri dentare opuse - unul pe palat (cerul gurii) care se oclude (se potrivește) cu altul pe maxilarul inferior. Aceste baterii dentare sunt observate și la alte animale erbivore', a precizat Hillary Maddin.
Pentru a vizualiza interiorul craniului, cercetătorii l-au examinat cu o tomografie computerizată și au descoperit zeci de dinți conici pe cerul gurii.
Primul nume din denumirea sa științifică, Tyrannoroter, înseamnă 'tiran săpător', reflectând dimensiunea relativ mare a acestui animal pentru perioada în care a trăit și faptul că se crede că a fost un animal săpător de vizuini. Al doilea nume din denumirea științifică a acestei specii, heberti, îl onorează pe colaboratorul de cercetare Brian Hebert, care a găsit craniul într-o faleză stâncoasă de pe insula Cape Breton, de-a lungul coastei atlantice a provinciei canadiene Noua Scoție.
Multă vreme s-a crezut că primele erbivore vertebrate adevărate nu au apărut decât la amurgul Carboniferului, care s-a încheiat în urmă cu aproximativ 299 de milioane de ani.
'Această descoperire dezvăluie că animalele vertebrate au apărut în nișe asemănătoare celor moderne, inclusiv erbivorismul, mult mai repede decât credeam', a declarat Hillary Maddin.
Consumul de insecte ar fi putut fi un pas cheie înainte de consumul de plante.
'Acest studiu susține ideea că insectivorismul a fost probabil o preadaptare pentru erbivorism și că, mâncând insecte erbivore timpurii, tetrapodele au dobândit în mod secundar flora intestinală necesară pentru a procesa ulterior materialul vegetal', a explicat Arjan Mann. AGERPRES/(AS - redactor: Florin Bădescu, editor online: Anda Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Artemis 2: Misiunea istorică în jurul Lunii s-a încheiat cu o amerizare perfectă în Pacific
Capsula Orion a misiunii Artemis 2 a reintrat în atmosfera terestră și a amerizat în siguranță, vineri noapte, în Oceanul Pacific, după aproape 10 zile petrecute în spațiu, punând capăt astfel primei călătorii a oamenilor în mediul selenar din ultimii peste 50 de ani, transmite sâmbătă Reuters. Capsula
Oceanele au ajuns aproape de o temperatură record în martie (Copernicus)
Oceanele au atins temperaturi aproape record luna trecută, în martie, potrivit observatorului european Copernicus, un semn al probabilei reveniri a fenomenului de încălzire naturală El Nino, care ar urma să accentueze schimbările climatice induse de om, notează vineri AFP. Buletinul lunar al Copernicus, publicat vineri, este un sem
Strămoșii mamiferelor depuneau într-adevăr ouă (studiu)
Strămoșii îndepărtați ai mamiferelor, care au trăit în urmă cu 250 de milioane de ani, se înmulțeau depunând ouă sau dând naștere unor pui? Analiza unui embrion de Lystrosaurus răspunde, în sfârșit, la această întrebare, informează joi AFP. Este un mister care îi preocupă pe paleontologi de
Premieră medicală: Tehnica de editare a bazelor, utilizată cu succes pentru tratarea unei afecțiuni sangvine grave
Într-un moment de referință pentru medicina genetică, cercetătorii din China au anunțat primul succes clinic la nivel mondial obținut prin utilizarea unei tehnici revoluționare de 'editare a bazelor' pentru tratarea pacienților diagnosticați cu o afecțiune sanguină ereditară gravă, informează joi Xinhua. Studiul, publicat miercuri în revist
Pinguinul imperial este oficial o specie 'pe cale de dispariție' (IUCN)
Amenințat de schimbările climatice care afectează Antarctica, pinguinul imperial face acum parte dintre speciile aflate 'în pericol de dispariție', conform noii liste de referință întocmită de Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN), transmite joi AFP. Populația acestei păsări emblematice se va înjumătăți până &
Artemis 2: Astronauții se pregătesc de revenirea pe Pământ
Echipajul misiunii Artemis 2 a NASA se pregătesc de revenirea pe Pământ după zborul care i-a purtat în jurul Lunii, survolând fața ascunsă a satelitului natural al Terrei, ocazie cu care au vorbit despre emoțiile pe care le-au trăit în cursul misiunii, în timpul primei lor conferințe de presă din spațiu, ce a avut loc miercuri, transmite
Un nou tip de celule, necunoscute pentru știință, descoperite în uter și placentă
Oamenii de știință au dezvăluit un 'atlas' detaliat al placentei și uterului, care arată cum aceste țesuturi unice cresc și evoluează pe parcursul sarcinii pentru a se adapta unui făt în curs de dezvoltare, conform unui studiu publicat pe 8 aprilie în revista Nature, transmite joi Live Science. În realizarea acestei n
Artemis 2: Houston, avem o problemă... din nou toaleta
Zborul de întoarcere pe Pământ ar fi putut decurge perfect pentru astronauții misiunii Artemis 2, dar la bordul capsulei Orion, o piesă importantă a echipamentului, toaleta, funcționează defectuos probabil din cauza unei reacții chimice neașteptate, transmite joi AFP. Cei patru membri ai echipajului misiunii s-au îmbarcat pe
Lansarea misiunii SMILE a Agenției Spațiale Europene a fost amânată
Agenția Spațială Europeană (ESA) a anunțat miercuri amânarea misiunii SMILE, concepută pentru a observa vânturile solare care lovesc câmpul magnetic al Terrei, în condițiile în care lansarea acestui satelit era programată pentru joi, informează AFP. Vega-C, lansatorul ușor al ESA, ar fi trebuit să fie lansat de la Centrul Spațial
Artemis 2: Când te afli la o asmenea distanță, înveți să-ți apreciezi planeta mai mult (Christina Koch)
Călătoria departe de Pământ a făcut-o pe Christina Koch, specialist al misiunii Artemis 2, să aprecieze și mai mult această planetă, transmite miercuri Space.com. Koch și colegii ei de echipaj au discutat marți (7 aprilie) cu astronauții aflați pe Stația Spațială Internațională (ISS), la o zi după survolul Lunii la bordul capsulei Orion. Astronau
Artemis 2: NASA a publicat primele imagini de pe fața nevăzută a Lunii
NASA a publicat prima serie de fotografii realizate de astronauții misiunii Artemis 2 în timpul survolului lor istoric al emisferei ascunse a Lunii, transmite miercuri Live Science. Prima imagine, numită 'Apus de Pământ', arată planeta noastră dispărând în spatele feței pătate a Lunii și amintește de fotografia
NASA prevede condiții meteorologice favorabile pentru amerizarea misiunii Artemis II
NASA a anunțat marți că sunt așteptate condiții meteorologice favorabile pentru revenirea pe Pământ a astronauților misiunii Artemis II, care vor ameriza vineri în apropierea coastelor din San Diego, California, lângă frontiera dintre Statele Unite și Mexic, unde vor fi așteptați de nava USS John P. Murtha, transmite agenția EFE.
Artemis 2: Echipajul misiunii a observat în timp real meteoriți care au lovit Luna
În timpul zborului lor în jurul Lunii, astronauții misiunii NASA Artemis 2 au fost martori ai căderii unor meteoriți pe suprafața selenară, un spectacol rar care a stârnit curiozitatea oamenilor de știință, transmite miercuri AFP. 'Acestea au fost, fără îndoială, flash-uri de impact pe Lună. Și Jeremy (Hansen) tocma
Satelitul SMILE, produs de ESA pentru a cerceta vânturile solare, va fi lansat joi
Cu ajutorul satelitului SMILE, dezvoltat de Agenția Spațială Europeană (ESA) și a cărui lansare este programată joi, 'bătălia' dintre vânturile solare și scutul reprezentat de câmpul magnetic terestru va putea fi observată pentru prima dată din spațiu, informează AFP. SMILE - acronim pentru Solar wind Magnetosphere Ionosphere Link Explorer
Rusia își amână misiunile lunare, în timp ce SUA celebrează un zbor istoric
Rusia a amânat lansările pentru trei misiuni lunare, a anunțat marți agenția de presă Interfax, o decizie ce marchează o lovitură pentru ambițiosul său program de explorare lunară, în timp ce Statele Unite, rivalul său spațial de multă vreme, celebrează un zbor istoric în jurul Lunii, informează Reuters. Lansările vehiculelor spațiale rusești














