Pădurile tropicale continuă să se micșoreze, însă acest declin încetinește după ce a atins un nivel record în 2024, a anunțat miercuri World Resources Institute (WRI), citat de agenția de presă DPA.

În 2025, au fost pierdute 4,3 milioane de hectare de pădure tropicală primară - o suprafață aproximativ egală cu cea a Danemarcei - conform datelor furnizate de Laboratorului GLAD al Universității din Maryland, Statele Unite.

Totuși, aceasta reprezintă o scădere cu 36% comparativ cu suprafața de pădure tropicală care a dispărut în 2024, potrivit WRI, o organizație non-profit de cercetare cu sediul la Washington, Statele Unite.

Elizabeth Goldman, codirectoarea Global Forest Watch din cadrul WRI, a declarat că aceste date sunt încurajatoare. 'O scădere de această amploare într-un singur an este încurajatoare - arată ce se poate realiza prin acțiuni decisive ale guvernelor', a spus reprezentanta acestei rețele de monitorizare în timp real a pădurilor la nivel mondial.

'Însă, o parte a acestei scăderi reflectă o acalmie după un an marcat de incendii extreme. Incendiile și schimbările climatice se alimentează reciproc, iar cu El Nino la orizont în 2026, investițiile în prevenire și răspuns vor fi esențiale, pe măsură ce condițiile extreme de incendiu devin norma', a adăugat Goldman.

În pofida acestei scăderi, pierderile au rămas cu 46% mai mari decât în urmă cu un deceniu, a remarcat WRI.

Organizația a avertizat că, în pofida progreselor, pierderile forestiere la nivel global s-au menținut peste nivelul necesar pentru atingerea obiectivului pentru 2030 de a stopa și inversa acest fenomen, un angajament asumat de peste 140 de țări. Nivelurile actuale sunt cu aproximativ 70% prea mari, a afirmat WRI.

Mare parte din această reducere la nivel global a fost determinată de Brazilia, care găzduiește cea mai mare pădure tropicală din lume, Pădurea Amazoniană. Țara a redus pierderea de pădure primară neafectată de incendii cu 41% comparativ cu anul 2024, atingând cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată, a afirmat WRI.

Extinderea terenurilor agricole a rămas principalul factor al defrișărilor la nivel mondial, deși incendiile au avut la rândul lor o contribuție majoră, a afirmat WRI.

Matthew Hansen, directorul GLAD Lab, a declarat că schimbările climatice și defrișările au 'scurtat fitilul' în ceea ce privește incendiile forestiere la nivel global. 'Dacă nu sunt luate măsuri urgente pentru stoparea incendiilor și pentru gestionarea lor mai eficientă, riscăm să aducem cele mai importante păduri ale lumii într-o stare din care nu se mai pot reface', a spus el.

Pierderea pădurilor a rămas ridicată în țări precum Bolivia, Republica Democratică Congo, Peru, Laos și Madagascar, a afirmat WRI. Organizația a enumerat extinderea terenurilor agricole, exploatarea minieră, incendiile și dependența locală de păduri pentru hrană și combustibil printre factorii care au contribuit la această situație. AGERPRES/(AS - redactor: Dana Purgaru, editor online: Andreea Lăzăroiu)