La 21 martie 2025, are loc marcarea pentru prima dată a Zilei mondiale a ghețarilor (ONU), în contextul special al declarării anului 2025 drept Anul Internațional al Conservării Ghețarilor - o inițiativă dedicată creșterii conștientizării globale asupra importanței acestora. Evenimente la nivel înalt sunt organizate atât la Paris, la sediul UNESCO (20-21 martie), cât și la New York, la sediul ONU (21 martie), notează site-ul https://www.un-glaciers.org/.

În 2022, la cea de-a 36-a reuniune ''UN-Water'', membrii și partenerii ''UN-Water'' au decis să alinieze tema campaniei pentru Ziua mondială a apei - 'Conservarea ghețarilor' - de proclamarea zilei de 21 martie a fiecărui an drept Ziua mondială a ghețarilor, începând din 2025. Prin rezoluția A/RES/77/158 a Adunării Generale a ONU, adoptată în decembrie 2022, în cadrul celei de-a 77-a Adunări Generale a ONU, a fost desemnată ziua de 21 martie drept Ziua mondială a ghețarilor, potrivit https://wmo.int/.

Campania globală din 2025 pentru Ziua mondială a ghețarilor și Ziua mondială a apei va evidenția diferitele efecte ale schimbărilor ghețarilor asupra comunităților și ecosistemelor din aval, precum și nevoia urgentă de a dezvolta strategii de adaptare legate de apă în zonele afectate de micșorarea sau dispariția ghețarilor, mai multă cooperare transfrontalieră și angajament din partea comunității, alături de sprijinul continuu pentru reducerea ambițioasă a consumului de combustibili fosili. Campania va implica, de asemenea, publicul tânăr și va dezvolta sinergii cu Deceniul de Acțiune pentru Științe Criosferice (2025-2034).

Anul Internațional al Conservării Ghețarilor 2025 și Ziua mondială a ghețarilor urmăresc să crească gradul de conștientizare globală cu privire la rolul critic al ghețarilor, zăpezii și gheții în sistemul climatic, ciclul hidrologic și impactul economic, social și de mediu al schimbărilor iminente în criosfera Pământului (înveliș al suprafeței terestre în zona de interferență a atmosferei, hidrosferei și litosferei cu gheața sau cu posibilitatea formării acesteia), precum și să împărtășească cele mai bune practici și cunoștințe în acest sens și în abordarea problemelor legate de topirea accelerată a ghețarilor și a consecințelor acesteia.

UNESCO și Organizația Mondială a Meteorologiei (WMO), în colaborare cu guvernele și organizațiile relevante, sunt invitate să faciliteze implementarea Anului Internațional al Conservării Ghețarilor 2025 și a Zilei mondiale a ghețarilor în calitate de agenții de conducere. Eforturile de coordonare sunt susținute de un consiliu consultativ și patru grupuri operative reprezentând peste 75 de organizații internaționale și 35 de țări. Grupurile operative conduc la implementarea activităților cheie prezentate pentru Anul Internațional al Ghețarilor 2025, asigurându-se că fiecare inițiativă se aliniază cu obiectivele generale și atinge un impact global.

Pentru sărbătorirea primei Zile mondiale a ghețarilor și a evenimentului pivot al Zilei mondiale a apei, un forum la nivel înalt va avea loc pe 21 martie 2025 la sediul ONU din New York. Organizat sub tema 'Conservarea ghețarilor', evenimentul comun va evidenția provocările urgente, interconectate, ale securității apei și schimbărilor climatice. Ghețarii și calotele de gheață, care stochează aproximativ 70% din apa dulce din lume, se topesc cu un ritm fără precedent din cauza creșterii temperaturii globale. Această pierdere rapidă și continuă de gheață amenință aprovizionarea cu apă pentru miliarde de oameni, conform https://www.un-glaciers.org/.

Evenimentul va reuni lideri mondiali, factori de decizie, oameni de știință și organizații ale societății civile pentru a aborda nevoia critică de eforturi globale concertate în conservarea ghețarilor și securitatea apei. În cadrul sesiunilor la nivel înalt vor fi prezenți șefi de stat, miniștri ai mediului și resurselor de apă și lideri ai agențiilor ONU, care vor schița inițiativele strategice pentru protecția ghețarilor și gestionarea durabilă a apei. Odată cu lansarea Raportului mondial de dezvoltare a apei din 2025, cu tema 'Munții înalți și ghețarii', evenimentul va oferi, de asemenea, perspective esențiale asupra rolului pe care îl joacă ghețarii ca 'turnuri de apă' ale lumii, oferind o bază științifică pentru politici internaționale mai puternice de gestionare a apei și strategii de adaptare la climă.

Pentru celebrarea comună a primei Zile mondiale a ghețarilor și a Zilei mondiale a apei, în perioada 20-21 martie 2025, va avea loc și la sediul UNESCO din Paris, un eveniment la nivel înalt, care va servi drept platformă de dialog și acțiune cu privire la starea ghețarilor din lume și impactul acestora asupra securității apei globale, comunităților și ecosistemelor, indică https://www.un-glaciers.org/.

Cu acest prilej, mai multe expoziții sunt organizate în Sala 'Pașilor Pierduți' și Sala 'Ségur' din cadrul sediului central al UNESCO de la Paris: 'Glaciers on the Edge: Preserving a Global Heritage' (expoziție interactivă despre ghețari din situri desemnate UNESCO, realizată de GRID-Arendal); 'The Great Thaw' (expoziție de pictură realizată de artistul Gennadiy Ivanov și oamenii de știință John Pomeroy și Trevor Davies); 'Crying Glacier' (expoziție audio-video a artistului Ludwig Berger); 'Elegy For A Glacier' (expoziție de fotografie a lui Sarah Bachinger); 'Ice Postcards Project' (fotografii realizate de exploratorii Alfredo Pourailly și Cristian Donoso); 'Earth's Memory' (o călătorie fotografică și științifică realizată de fotograful Fabiano Ventura, Asociația Macromicro); 'Melting Giants' (un proiect audiovizual al fotografului și scriitorului Tobias Buettel); 'Abstract Landscapes' (expoziție abstractă a fotografului Jürgen Merz); 'Iceberg Care' (expoziție cu reprezentări vizuale ale schimbărilor climatice, realizată de artistul Adam Sébire, regizor și producător); 'Global Glacier Casualty List' (Rice University, Houston, SUA).

În exteriorul sediului UNESCO, sunt prezentate alte două expoziții: 'Glaciers in Focus - Guardians of Earth's Climate Heritage', care poartă privitorul într-o călătorie vizuală prin comorile înghețate ale Pământului, și 'Walk of Water - Water Towers', care prezintă magia criosferei și evidențiază soluții asupra impactului topirii ghețarilor și a stocării apei la nivel global.

Formați prin acumularea și comprimarea zăpezii de-a lungul timpului, ghețarii și calotele glaciare se găsesc, în principal, în regiunile polare și lanțurile muntoase de mare altitudine, precum Himalaya, Alpi și Anzi. Există peste 200.000 de ghețari în lume, care acoperă o suprafață de aproximativ 700.000 km pătrați. Se estimează că ghețarii stochează aproximativ 158.000 de km cubi de apă dulce. Se estimează că ghețarii au pierdut o masă medie de aproximativ 273 de miliarde de tone pe an între 2000 și 2023. Pierderea de masă a ghețarilor între 2000 și 2023 a fost echivalentă cu aproximativ 0,75 mm pe an de creștere globală a nivelului mării, potrivit informațiilor oferite de site-ul Organizației Mondiale a Meteorologiei (WMO), notează https://wmo.int/

Ghețarii și calotele de gheață, care dețin 70% din apa dulce din lume, se topesc cu un ritm fără precedent din cauza creșterii temperaturilor. State of Global Water Resources 2023 (WMO) raportează cea mai mare pierdere în masă din ultimii 50 de ani, unele regiuni înregistrând o scădere dublă față de cea estimată. În timp ce acest lucru crește temporar apa din aval, pierderea pe termen lung amenință rezervele de apă pentru miliarde de oameni, perturbă ecosistemele, ridică nivelul mării și destabilizează agricultura și industria. Studiile UNESCO confirmă în continuare că o treime din ghețarii din siturile Patrimoniului Mondial UNESCO vor dispărea până în 2050. Topirea zăpezii și dezghețarea permafrostului, esențiale pentru aprovizionarea cu apă, variază la nivel global datorită topografiei și climei. Datele limitate și interacțiunile complexe ghețar-climă împiedică predicțiile precise, întârziind răspunsurile la nivel politic.

Ziua mondială a ghețarilor și Anul Internațional al Conservării Ghețarilor 2025 contribuie la abordarea acestei crize prin promovarea soluțiilor, bazându-se pe cooperarea internațională, cadre solide de partajare a datelor și instrumente științifice de ultimă oră pentru a îmbunătăți modelele de predicție și pentru a informa strategiile adaptative de gestionare a apei, potrivit https://www.unesco.org/ și https://www.un-glaciers.org/.
AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Roxana Losneanu, editor online: Andreea Preda)

Sursa foto: un-glaciers.org