Apicultorii solicită un ajutor financiar pentru menținerea familiilor de albine și introducerea licențelor de import la produsele apicole
Apicultorii români solicită un sprijin financiar pentru menținerea familiilor de albine și introducerea licențelor de import pentru produsele apicole în vederea protejării producției autohtone de miere de importurile extracomunitare.
''Prețul mierii a rămas constant de mic în ultimii doi ani de zile, deși costurile de producție au crescut cu 40%. Ofertele pentru valorificarea mierii primite de noi de la firmele cu care lucrăm au fost undeva între 6-7 lei pe kilogramul de miere, atât timp cât pe noi ne costă aproape dublu. Sigur că pe fondul războiului din Ucraina a intrat miere pe baza acelor licențe de export ale Ucrainei către Uniunea Europeană, cu toate că noi am solicitat și în scris și verbal domnului ministru al Agriculturii să introducă licențe de import, așa cum a introdus la carnea pasăre și la alte produse. Mierea, deși era trecută inițial în acea grupă de produse, până la urmă nu a rămas pe listă și din acest punct de vedere importurile au continuat'', a declarat, pentru AGERPRES, președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.
În opinia sa, pe piața autohtonă la fel ca și în Uniunea Europeană a intrat miere falsificată, deși multe dintre țările europene pot să își acopere cea mai mare parte a consumului din producțiile proprii.
''Problema nu este că au continuat aceste importuri, ci că a intrat în Europa miere falsificată, miere adulterată, cum îi zic europenii. Și Comisia Europeană a recunoscut că aproape jumătate din importurile de miere în Europa sunt adulterate. Este o rușine pentru Uniunea Europeană să recunoască acest lucru din punctul meu de vedere, atât timp cât în Europa se regăsește miere. Chiar vorbeam și cu un coleg din Austria care spunea că și ei produc 40% din consum, dar nici acest 40% nu pot să-l valorifice tot pe plan intern, pentru că au concurență din Ucraina, din China și așa mai departe, la niște prețuri modice, iar ce se găsește pe raft la acele prețuri arată că nu este miere, din analizele făcute. Firmele de import, însă, sunt puternice, au un cuvânt de spus și aduc cantități mari la prețuri modice, dar care nu garantează calitatea'', a explicat Fetea.
Potrivit sursei citate, anul 2024 a fost modest din punct de vedere al producției apicole, la fel ca și anii 2023 și 2022, peste care s-a suprapus și problema valorificării producției, mai ales pe piața externă.
''Chiar dacă producția a fost una modestă, problema este că nu am exportat deloc în ultimii trei ani de zile din combinatul nostru. În aceste condiții, sigur că apicultorii au avut foarte mult de suferit. După cum am spus, prețurile de cost au crescut cu aproape 40% și în aceste condiții rentabilitatea stupinelor este afectată în mod deosebit. Mulți apicultori își pun problema dacă să se mai ocupe de albină sau să renunțe, iar interesul tinerilor de a veni la cursuri și a se califica în această profesie a scăzut cu aproape 60%, în ultimii doi ani de zile'', a punctat președintele ACA.
Încă de anul trecut, Asociația Crescătorilor de Albine din România a solicitat ministrului Agriculturii un ajutor de minimis pentru sector, în vederea supraviețuirii familiilor de albine și formarea rezervei de iernare, care însă nu s-a concretizat, deși era prins în buget.
''Am înțeles că și în bugetul pe anul acesta este prins un ajutor pentru sectorul apicol. Noi am solicitat încă de anul trecut acest ajutor pentru a completa resursele de hrană în toamnă, care au lipsit de la sfârșitul lui iulie. În acest context, apicultorii au trebuit să folosească fondurile de care dispuneau pentru a face hrăniri suplimentare în vederea supraviețuirii familiilor de albine și formarea acelei rezerve de iernare, care a avut de suferit, în sensul în care lipsa de polen din natură, pe fondul secetei, a dus la debilitarea familiei de albine. Albinele s-au depopulat masiv, pentru că anul apicol nu s-a oprit din punct de vedere biologic, s-au depus ouă până târziu, în așa fel încât ne-am trezit în luna decembrie, în unele zone, cu puiet în stup, ceea ce nu este un lucru normal. Acel repaus biologic de două luni și jumătate - trei luni de zile este foarte bun'', a adăugat Ioan Fetea.
În ceea ce privește anul apicol 2025, președintele ACA a susținut că această primăvară ''este una ciudată'', așa cum reiese din discuțiile pe care le-a avut cu apicultorii din țară.
''Sunt județe în care s-au depopulat peste 30-35% de familiile de albine sau vor ieși cu efectivele slăbite. Cu toate că timpul este acum optim pentru zbor, pentru curățire și așa mai departe, până la apariția florilor am înțeles că mai vine un val de frig, iar dacă albinele vor ieși din stup și le va prinde un frig mai puternic pe drum, între sursa de apă sau la un zbor de curățire, nu vor mai reveni în stup. Toate acestea vor crea probleme și chiar dacă vom avea o bază meliferă solidă, fie că e vorba de rapiță sau salcâm, nu vom avea familii de albine, în cazul în care condițiile meteo vor alterna între frig și cald'', a explicat reprezentantul apicultorilor.
Producția de miere în 2024 a fost între 13.000 și 15.000 de tone, a mai spus Fetea, mult sub media anuală din România, de 25.000 - 27.000 de tone.
''În medie, România produce anual între 25.000 și 27.000 de tone de miere. Anul trecut s-au făcut undeva între 13.000 -14.000, poate 15.000 de tone de miere, cu toate indulgențele necesare, pentru că au fost zone în care a fost calamitat puternic culesul de floarea soarelui, care trebuia să asigure aproape 40% din valoarea producției anuale, dar în multe zone floarea-soarelui a fost arsă, a fost pârjolită, nu a mai putut fi valorificată și sigur că producția a fost mult mai redusă. Am avut ceva producție la tei, dar masivele de tei sunt destul de reduse, și la rapiță în unele zone, unde planta s-a dezvoltat destul de bine. Salcâmul a fost calamitat și în vestul țării, unde este un bazin puternic, respectiv în zona Valea lui Mihai, Carei, precum și în sud, la Caracal, în zona sub-colinară, unde a fost înghețat aproape 60-70%, iar calitatea mierii de salcâm a fost una îndoielnică la modul general. Au fost și zone unde într-adevăr au fost producții, dar destul de modeste'', a subliniat Ioan Fetea.
În acest context, apicultorii români solicită un sprijin pentru familia de albine și introducerea licențelor de import sau chiar oprirea importurilor de miere.
''Ne dorim un sprijin pentru familia de albine, dar care ar trebui să fie tot timpul în perioadele de criză, când sunt probleme, altfel să tot stai la ușa celor care decid luarea acestor măsuri nu va aduce rezultate niciodată și, de asemenea, introducerea licențelor sau chiar oprirea importurilor de miere. De ce să aducem un produs pe care noi îl exportăm și pe care acum nici măcar nu îl mai putem exporta, pentru că se aduce tot din Ucraina și din China. Mie îmi e jenă să mă duc la un apicultor să-i spun că îi iau mierea cu 6-7 lei kilogramul. Noi dacă nu am făcut export, am folosit oamenii de la combinat la alte activități, pentru că ce altceva puteam face, să-i dăm afară?'', a transmis șeful ACA.
Acesta a menționat, totodată, că interesul tinerilor pentru apicultură a scăzut semnificativ în ultimii ani, pentru că nu mai este o activitate care poate aduce venituri sustenabile, având în vedere schimbările climatice și dependența sectorului de natură, dar și problemele legate de impactul negativ al importurilor de miere asupra pieței interne și creșterea prețurilor de producție.
''În anii trecuți făceam cursuri în 25 de județe, azi mai facem poate în 6-7. Trebuie să fie într-o serie 25-30 de apicultori, să-i înscrii și să-i duci la ITM, dar acum nu-i mai găsești. Am făcut în 12 ani în jur de 1.200 de apicultori în Oradea, dar acum nu mai vin'', a completat el.
În ceea ce privește Planul Național Apicol, Fetea susține că este un ''haos general'', pentru că UE cere tot felul de condiții pentru a deconta cheltuielile.
''Sunt probleme pentru că UE nu mai decontează toate cheltuielile, cere nu știu ce condiții. Inițial nu se deconta TVA. Acum, de exemplu, cumperi un produs cu 10.000 de euro și decontează doar 4.000 de euro, deși pe măsurile respective s-au stabilit niște sume, iar acelea nu au fost depășite. Adică am stabilit să luăm zece calculatoare, s-au luat trei, dar nu se decontează integral, doar 30% - 50%, deși mai există fonduri pe măsura respectivă. Dar e bine că încă mai există acest program, pentru că altă sursă de finanțare nu avem'', susține șeful ACA.
Bucureștenii mai pot cumpăra în cursul zilei de duminică, de la Târgul Național al Mierii, organizat pe platforma apicolă din Băneasa, o gamă diversificată de produse apicole, începând de la cele obținute direct din stupină până la produse apicole condiționate sau alte preparate derivate - suplimente nutritive, cosmetice etc. ''Târgul Național al Mierii este locul perfect pentru a se îndulci cu minunatele produse ale stupului: miere, polen, propolis, lăptișor de matcă, suplimente nutritive și cocktail-uri, produse complet naturale ce vin din bogăția naturii, dar și din hărnicia albinelor și apicultorilor'', conform organizatorilor. AGERPRES/(AS - redactor: Mariana Nica, editor: Daniel Badea, editor online: Gabriela Badea)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Hidroelectrica a afișat un profit net de 3,11 miliarde de lei după primele nouă luni, în creștere cu 34%
București, 16 nov /Agerpres/ - Hidroelectrica a afișat un profit net de 3,11 miliarde de lei după primele nouă luni ale anului, în creștere cu 34%, și a obținut un avans de 10% al producției de energie electrică netă, care a urcat la 9.328 GWh, potrivit Raportului companiei, transmis luni Bursei de la București. Rezultatul pe acțiune a fost de 6,91 lei,
CONAF: Prima Zi Națională a Antreprenoriatului Feminin, sărbătorită la Arad prin Forumul 'De Vocație Antreprenoare'
România marchează, pe 19 noiembrie, prima Zi Națională a Antreprenoriatului Feminin, după instituirea acesteia prin lege, a anunțat Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin - CONAF, printr-un comunicat. Cu această ocazie, CONAF organizează, la Teatrul Clasic 'Ioan Slavici' din Arad, Forumul Național 'De Vocație Antreprenoare',
Dărăban (ACUE): Nu cred că România trebuie să se întoarcă la intervențiile directe în piață
Statul român nu ar trebui să se întoarcă la soluțiile de intrare forțată în piață, care pe termen scurt și mediu duc la costuri un pic mai mari ''decât ne putem imagina, ci ar trebui să decidă economic ce sectoare sunt prioritare și să le trateze ca atare, a declarat, luni, directorul executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilităț
Zamfir: Rămânem la masa deciziilor globale în domeniul telecomunicațiilor
România a obținut al nouălea mandat consecutiv în Consiliul Uniunii Internaționale a Telecomunicațiilor (UIT), pentru perioada 2027-2030, în urma alegerilor desfășurate la Conferința Plenipotențiarilor organizației, organizată la Doha, în Qatar, potrivit Ministerului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului (MEDAT).
Bădilă (FIC): Măsurile fiscale insuficient calibrate și lipsite de predictibilitate au un impact negativ major asupra bugetului pe termen lung
Măsurile fiscale ar trebui evaluate după impactul lor total asupra investițiilor și a veniturilor bugetare pe un orizont de timp măcar mediu, dacă nu lung, și nu doar după resursele încasate imediat, a transmis, luni, directorul executiv al Consiliului Investitorilor Străini (FIC), Ruxandra Bădilă, la o conferință pe teme de concurență. 'Un sondaj FI
Silaghi (CCIR): Pentru companiile coreene care doresc să - și extindă prezența în Europa, Constanța poate fi o poartă importantă de intrare
Portul Constanța poate reprezenta, pentru companiile coreene, o poartă importantă de intrare și distribuție a mărfurilor pe piața europeană, existând un potențial considerabil de cooperare cu portul Busan, a declarat secretarul general al Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), Ovidiu-Ioan Silaghi. 'Pentru companiile coreene care dore
Petrescu (ASF): România are nevoie de un model de creștere economică susținut mai puternic de investiții
România are nevoie de un model de creștere economică bazat într-o măsură mai mare pe investiții și pe capitalizarea companiilor, iar piețele financiare nebancare pot juca un rol important în această tranziție, consideră președintele Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Alexandru Petrescu. 'România are nevoie de un model de
Ruxandra Bădilă (FIC): Investitorii văd în continuare oportunități în România, dar îi descurajează lipsa de predictibilitate și birocrația
Investitorii văd în continuare oportunități în România, dar îi țin departe lipsa de predictibilitate și birocrația, a declarat, luni, directorul executiv al Consiliului Investitorilor Străini (FIC), Ruxandra Bădilă, la o conferință pe teme de concurență. 'Pentru că s-a menționat deja timpul necesar procedurilor de autorizare, aș vre
Peste 2,5 milioane de tone de ambalaje au fost introduse pe piața din România, în 2025 (OIREP)
Peste 2,5 milioane de tone de ambalaje au intrat pe piața din România în anul 2025, cu 2,67% mai multe decât în anul precedent, iar hârtia și cartonul, împreună cu lemnul, au reprezentat 57,7% din totalul raportat, potrivit datelor Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), citate de către organizația care implementează transferul de resp
Transportul public a fost tratat ca un serviciu social nelimitat, fără o legătură reală între cost, calitate și preț (analiză)
Transportul public a fost tratat ca un serviciu social nelimitat, fără o legătură reală între cost, calitate și preț, iar acest model a contribuit la intrarea în insolvență a Societății de Transport București (STB), o companie cu peste 9.000 de angajați și sute de mii de călători pe zi, potrivit unei analize a think-tank-ului financiar Frames. '
Nuclearelectrica și BEI au semnat contractul de finanțare, în valoare de 400 milioane euro, pentru finalizarea retehnologizării Unității 1 de la Cernavodă
Societatea Națională Nuclearelectrica și Banca Europeană de Investiții au semnat, luni, Contractul de Finanțare în valoare de 400 milioane de euro pentru finalizarea Proiectului Retehnologizării Unității 1 CNE Cernavodă, ca urmare a aprobării de către acționarii SNN a contractării sprijinului financiar acordat de BEI, în valoare de 800 milioane euro, informează c
Ardeleanu (AVR): Autoritatea Vamală Română va utiliza inteligența artificială pentru analiza riscurilor
Autoritatea Vamală Română (AVR) va utiliza inteligența artificială pentru analiza riscurilor în activitatea vamală, în contextul reformei legislației europene în domeniu, a declarat, luni, Claudiu Ardeleanu, director general în cadrul instituției. Acesta a explicat că noua platformă europeană de date vamale 'va efectua analize
Ministerul Finanțelor a împrumutat luni 496,8 milioane de lei de la bănci
Ministerul Finanțelor (MF) a împrumutat, luni, 496,8 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligațiuni de stat de tip benchmark, cu o maturitate reziduală de 56 de luni, la un randament mediu de 6,81% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Valoarea nominală a emisiunii a fost de 600 de milioane de lei, ia
Dumitru (ANRE): Tranziția energetică se află în altă etapă; numai capacitatea de producție, pe hârtie, nu va conduce la schimbări majore
Tranziția energetică se află în acest moment într-o nouă etapă și trebuie să fim de acord că numai capacitatea de producție pe hârtie nu va conduce la schimbări majore și să avem în vedere că această capacitate trebuie integrată în rețea și stocată, a declarat, luni, Ion Dumitru, șef serviciu surse regenerabile și tranziție energetică în c
BNR: Inflația ar urma să scadă la 2,5% în trimestrul al treilea din 2028
Rata anuală a inflației ar urma să ajungă la 2,5% în trimestrul al treilea din 2028, după ce va atinge 7,4% la sfârșitul acestui an și va coborî la 3,7% în decembrie 2027, potrivit Raportului asupra inflației, ediția noiembrie 2026, publicat de Banca Națională a României (BNR). 'Rata anuală a inflației IPC este anticipată să c










