Ideea că plătim taxe mari se bazează pe o percepție subiectivă fundamentată pe calitatea proastă a serviciilor publice, dar dacă ne uităm pe cifre nu putem concluziona că în România se plătesc taxe mari, consideră Ionuț Dumitru, economist șef Raiffeisen Bank.

'Deci e greșit să spui că noi plătim taxe pe muncă mari, că în realitate nu sunt susținute lucrurile acestea de cifre. Dacă am putea calcula și la capital, probabil că tot spre coada clasamentului suntem și concluzia rămâne cam aceeași. Însă, e de menționat un lucru, că percepția, care e doar o percepție în România, că noi plătim taxe mari, se bazează pe o percepție subiectivă care e fundamentată pe o calitate a serviciilor publice de proastă calitate. Oamenii nu vor să plătească și au impresia că plătesc prea mult, raportat la ce primesc în schimb. Dacă ne uităm pe cifre, după niciun fel de date, nu putem concluziona că în România se plătesc taxe mari. Ci percepem că plătim mult raportat la calitatea proastă a serviciilor pe care o primim. O reformă care să ne aducă și consolidarea fiscal-bugetară de care avem nevoie trebuie să adreseze ambele părți ale bugetului, preponderent din punctul meu de vedere pe partea de venituri, dată fiind și presiunea mare pe care o avem în anii următori: apărare, dobânzi, educație, sănătate și așa mai departe. Dar, fără să adresezi și partea de cheltuieli, cred că efortul este în zadar. Oamenii nu vor plăti în continuare taxe și impozite, companiile vor căuta întotdeauna portițe de optimizare și nu ajungem nicăieri. Dacă nu îmbunătățim conformarea voluntară, nu putem crește nivelul de taxe colectate și lucrul ăsta se poate face doar dacă le arăți oamenilor că banii sunt cheltuiți corect. Adică să îmbunătățim partea de eficiență a cheltuirii banilor publici', a spus Ionuț Dumitru.

El a participat miercuri la ediția a XVII-a a conferinței anuale a Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR).

Dumitru a reamintit că România are printre cele mai mici venituri fiscale din Europa și a precizat că, după 2015, s-au pierdut venituri în urma politicii de relaxare fiscală.

'Veniturile fiscale în România, s-a mai subliniat aici, printre cele mai mici din Europa, 27,2%, al treilea cel mai mic nivel din Uniunea Europeană. Media europeană e aproape 40%, sigur că poate nu e relevantă neapărat media europeană, dar țările din jurul nostru, Polonia, Cehia, Ungaria, sunt la 34-36% din PIB. Până și Bulgaria e la aproape 30% din PIB. Dinamica veniturilor fiscale ne arată că după 2015 am pierdut venituri fiscale, așa numita relaxare fiscală, pachetul acela de relaxare fiscală cu reduceri de taxe ne-a condus la pierderea veniturilor fiscale și suntem în momentul de față în situația în care avem venituri fiscale destul de mici, după standarde europene. Haideți să vedem de ce avem această situație de venituri fiscale foarte mici. Haideți să ne uităm un pic la partea de nivel de taxare. Dacă ne uităm la impozitul pe venit, avem cea mai mică cotă de impozit pe venit din Europa, 10%. Dacă ne uităm la TVA, avem al treilea cel mai mic nivel standard al TVA din toată Uniunea Europeană, 19% e al treilea cel mai mic', a explicat Ionuț Dumitru.

Potrivit acestuia, Ungaria are o cotă standard de TVA de 27%, cel mai mare nivel din Europa.

În ceea ce privește impozitul pe profit, România are a patra cea mai mică cotă din Uniunea Europeană, iar la impozitul pe dividende, a treia cea mai mică cotă de impozitare.

Pe de altă parte, economistul a atras atenția că, și în ceea ce privește povara fiscală pe muncă România se află sub media europeană în special la salariile mari și peste medie la salariile mici.

'Dacă ne uităm la contribuțiile sociale, că mulți spun domnule, dar contribuțiile sociale sunt mari, povara fiscală pe muncă, aici e un pic mai complexă analiza, trebuie să ne uităm pe nivele de salarizare, pe situații familiale, persoană singură, căsătorită, cu copii, fără copii, cu un copil în întreținere, cu doi și așa mai departe. La o persoană singură, cu 100% din salariu mediu, o să vedem că suntem sub media europeană cu povara fiscală pe muncă. Dacă ne uităm la un nivel de salarizare de 167% din salariul mediu, adică la salarii mari, suntem mult sub media europeană, spre coada clasamentului. Dacă ne uităm la salariii mici, salarii mici însemnând 50% din salariul mediu, suntem peste media europeană. Eram, până nu demult, în fruntea clasamentului european, am căzut câteva locuri în clasament pentru că s-au introdus niște deductibilități la salariile mici care ne-au îmbunătățit situația semnificativ. După 2023, cred că s-a întâmplat lucrul acesta. Dacă ne uităm la cât de mult încasăm din perspectiva funcțională, consum, muncă și capital, taxele pe consum încasate în România sunt 9,77% din PIB, media europeană e 10,51%, țările din jurul nostru colectează mult mai mult, Ungaria 13,51%, Bulgaria 12,71%, Polonia 11,70%, taxele pe muncă colectate la buget în România 11,64%, media europeană e aproape 20%', a declarat Ionuț Dumitru.

De asemenea, taxele pe capital în România sunt de 4,78% din PIB, în timp ce media europeană este de 8,54% din PIB.

'Iarăși un aspect important, taxe pe proprietate în România încasate 0,55%, media europeană 1,85%, mai bine de 3 ori mai mult. Dacă ne uităm la taxe încasate de la alte forme de venit decât salarii, în România 0,19%, self-employed, liber întreprinzători, cum vreți să-i numiți, PFA-uri și alte forme de genul acesta, 0,19% din PIB, media europeană 2,09% din PIB˜, 10 ori mai mult. Dacă ne uităm un pic, că iarăși e o percepție, că noi în România plătim taxe mari, raportat la ce câștigăm, la ce consumăm, la ce se întâmplă în economie, cota implicită de taxare, așa numitul implicit tax rate, care reflectă raportul dintre ce se încasează la buget și baza efectivă sau baza teoretică de impozitare, de exemplu, și se poate calcula la consum și muncă, la capital din păcate nu avem o cifră, dar putem calcula la consum, deci dacă raportăm toate taxele de consum, TVA, accize și tot ce se încasează pe partea de consum, raportat la baza teoretică de impozitare a consumului, noi avem o rată implicită de taxare de 14,3%, a doua cea mai mică din Europa, după Spania. Adică să înțelegem și cât de mult taxăm consumul. Foarte puțin. Pe cifre încasate la buget. Uitați-vă la Bulgaria, 19%, uitați-vă la Ungaria, care are cea mai agresivă taxare a consumului din Europa, 22,3%, uitați-vă la Cehia, 18,1%, Polonia, 17,4%. Iar la muncă, de asemenea, că există o preconcepție generală în România că noi taxăm mult munca, în realitate, din remunerarea salariaților care se încasează în economie, statul încasează 30,4%. Media europeană e mult mai sus, țările din jurul nostru, Cehia 36%, Ungaria 35,3%, Polonia 32,5%, doar Malta, Bulgaria și Croația au impozitarea muncii efectivă mai mică decât România', a afirmat Ionuț Dumitru.

De asemenea, el a prezentat o situație și pe partea de cheltuieli, precizând că cheltuielile cu salariile în sectorul public din România, în 2024, erau la 11,2% din PIB, față de o medie europeană de 10,2% de PIB.

'Ce constatăm însă, am avut o creștere foarte puternică anul trecut, avem un nivel astăzi al cheltuielilor cu salariile în sectorul public mai mare decât îl aveam în 2009. În momentul 2009 eram pe la 10% din PIB. Scăzusem pe la 8% din PIB˜, după care, după 2015 au crescut foarte, foarte puternic cheltuielile cu salariile în sectorul public, s-au corectat un pic după pandemie, dar au revenit pe un trend pozitiv anul trecut cu o creștere foarte rapidă a salariilor în sectorul public. Dacă disecăm un pic această cheltuială cu salariile în sectorul public, vedem foarte multe opinii: sunt prea mulți bugetari, trebuie să-i dăm afară cu niște formule chiar care nu-și au locul, de genul 'paraziți' și așa mai departe. Dacă ne uităm la cifre, strict la cifre, o să constatăm că numărul de salariați din sectorul public în total populație în România, e cel mai mic din Europa de departe. Adică să tragi pe concluzia că numărul de salariați agregat din sectorul public din România e mare după standarde europene, nu se verifică pe cifre deloc', a subliniat Dumitru.

El a spus că România are o cheltuială cu asistență socială mult sub media europeană, 13,6% față de 21,8%.

'Am avut o creștere puternică a cheltuielilor cu asistența socială anul trecut, care nu se vede încă în plenitudinea ei în grafic, după creșterea cumulată de pensii de anul trecut, de 40%, care, după mine, a fost 'cireașa de pe colivă', ca să mă exprim neacademic, pentru că a fost prea mult într-un moment în care deficitul oricum era foarte mare', a mai precizat Ionuț Dumitru. AGERPRES/(AS - redactor: George Bănciulea, editor: Andreea Marinescu, editor online: Ady Ivaşcu)