logo logo

Agerpres – Agenția Națională de Presă: Știri de actualitate cu informații de încredere pentru o societate bine informată.

Bucuresti

Piaţa Presei Libere nr. 1, sector 1

Telefon: +4 021.2076.110; +4 021.2076.105

[email protected]

Istoricul de artă Erwin Kessler: Pentru o Românie actuală, Brâncuși este un model apropiat de perfecțiune

Imagine din galeria Agerpres

Istoricul de artă și filosoful Erwin Kessler afirmă că, în timp ce într-o Românie eternă Eminescu rămâne geniul definitoriu, pentru o Românie actuală, cu aspirații globale, Brâncuși este un model apropiat de perfecțiune.

'Cred că despre Brâncuși, în continuare, poate fi spus totul, cel puțin din perspectiva noastră, a românilor, și pentru noi mai ales. Nu știu dacă la nivel internațional mai poate fi spus mult în plus față de ceea ce s-a spus, dar la nivel național cred că, în continuare, Brâncuși este o problemă deschisă. De ce spun asta? Pentru că suntem în luna februarie, se apropie 19, ziua lui Brâncuși, însă a trecut luna ianuarie, 15, și a fost ziua lui Eminescu. Ziua lui Eminescu a devenit Ziua Națională a Culturii în România. Mă întrebam, vorbind despre Eminescu, un post-romantic de extracție germană, în comparație cu Brâncuși, un modernist de extracție franceză, mă gândeam care este cel mai bun model, dacă poate fi socotit așa, pentru cultura actuală, pe care o trăim. Și cred că asta este o întrebare pe care și-o poate pune oricine, pentru că, în ultimă instanță, odată cu Eminescu, avem încrederea într-o cultură a limbii, a logosului, a istoriei, o cultură a istoriei locale și a culturii noastre locale, scrise și vorbite', a declarat Kessler, pentru AGERPRES.

La Brâncuși, spune criticul, vorbim de o modernitate anistorică, tipologică, nu cronologică.

'El este, într-un anumit sens, atemporal în raport cu Eminescu, cel care este foarte temporal. Eminescu este un model al României care se caută pe sine, caută să se întruchipeze la sfârșit de secol XIX. Brâncuși este, din start, modelul altui tip de român, al românului care este deja 'în străinătăți' și încă de la început, într-un fel, se structurează ca un român global. Eminescu este un român local, care definește și este definitoriu pentru națiune și pentru limbă, Brâncuși este un român care se desprinde sau proiectează într-o altă direcție românitatea sa, spre global. El este concentrat, este spre abstract, spre arhetip, pe când Eminescu este spre local, spre discursiv și, într-un fel, adesea, spre anecdotic. Știm foarte bine și producția sa în presă ș.a.m.d. Sunt două modele pe care le văd nu numai distincte, ci și, în mare măsură, opuse, dar amândouă ni se adresează nouă românilor de acum', afirmă Erwin Kessler.

Potrivit istoricului de artă, Brâncuși a constituit 'un model de remodernizare' în anii '60, când a creat epigoni.

'Brâncuși a fost un handicap pentru tinerii sculptori, dar pentru cei care acum sunt deja bătrâni sau care, mulți dintre ei, nu mai sunt. A fost un handicap pentru că el a fost redescoperit și, oarecum, reimpus în anii '60, când a fost din nou acceptat și promovat. A fost Simpozionul internațional Brâncuși, se știe, de la București, care, practic, a fost un impuls hotărâtor pentru remodernizarea discursului și în artă și în teoria artei sau în istoria și teoria artei noastre. Din momentul acela, Brâncuși a fost un model de remodernizare și a fost atât de bine însușit încât, ca și alte modele de felul acesta, a creat, preponderent, epigoni. Există brâncușianism cât încape de la Apostu (sculptorul George Apostu - n.r.) și Maitec (sculptorul Ovidiu Maitec - n.r.) până la Zidaru (sculptorul Marian Zidaru - n.r.) și așa mai departe. Există brâncușianism intens', a spus criticul.

Erwin Kessler este de părere că 'nu prea ne întâlnim' cu Brâncuși în arta contemporană românească.

'Suntem conștienți că trăim sub o zodie culturală în care sculptura, cel puțin la noi, în România, înseamnă foarte puțin, adică are o relevanță și o greutate în piața artistică tot mai scăzută. În general, se fac obiecte, instalații, lucruri care sunt desfăcute în spațiu, sunt destructurate. Brâncuși este un mare maestru al structurării, al formei închise nu al formei deschise, este un tip de discurs modernist, nu avangardist. Ori, arta care se practică și este învățată, mă rog, este predată, în sensul chiar didactic uneori și alteori chiar ca eliberare sau libertate - dar și libertatea are, într-un fel, o nouă didactică. Și atunci când are bibliografie, această artă din școlile noastre, răspândită în rândul tineretului artistic actual, nu este de acest tip, de formă închisă, perfectă, absolută, care, normal, are marca genialității', a arătat el.

Dimpotrivă, după cum explică istoricul de artă, producția actuală, atunci când are de-a face cu sculptura, este mai degrabă obiect sau instalație și are de-a face cu 'des-facerea, nu cu facerea formei'.

'Are de-a face cu un fel de libertate în care tendința spre perfecțiune, spre absolut e văzută ca o cenzură la adresa libertății. Și atunci nu prea ne întâlnim cu Brâncuși în arta contemporană. Sigur că există artiști - de la Teodor Graur până la Vlad Nancă - ce se folosesc de Brâncuși și de forme pseudo-brâncușiene pentru a face subversiune. Nu pentru a-l submina pe Brâncuși, ci pentru a face subversiune față de modelul hegemonic al artei moderniste. Da, asta este adevărat. Există și această tendință, dar ea nu face parte din creația de sculptură. Ei nu sunt sculptori. Ei se folosesc de sculptură pentru a face o artă conceptualistă, critică și, până la urmă, 'demistificatoare', între ghilimele, pentru miturile pe care noi, uneori, le luăm, tale quale, necritic', a subliniat Erwin Kessler.

Întrebat despre 'dorul de casă, de România' care reiese din corespondența lui Brâncuși, Kessler a afirmat că acesta 'își rezolva' dorul de casă cam la fel cum fac mulți dintre românii de acum.

'Avea un cerc de apropiați, în care erau doi - trei români, dintre cei care erau foarte apropiați și aproape într-o relație ancilară, știm foarte bine Natalia Dumitrescu (Natalia Dumitresco, pictoriță avangardistă, stabilită în Franța - n.r.) și Istrati (pictorul avangardist Alexandre Istrati - n.r.), dar existau și creatori care îl frecventau, români, de la Victor Brauner la Ilarie Voronca, artiști cu care nu împărtășea neapărat o estetică, dar împărtășea o românitate, care mergea de la mămăligă, pe care o făcea el, și cocoșei fripți cu mujdei până la muzică oltenească, doine și înregistrările pe care le avea el pe discuri, care acum se află în Colecția Centre Pompidou (Centrul Georges Pompidou - n.r.)', a spus criticul.

Erwin Kessler consideră că într-o Românie eternă Eminescu rămâne 'geniul definitoriu', dar pentru o Românie actuală, cu aspirații globale, Brâncuși este, de departe, 'un model apropiat de perfecțiune'.

'Reușita lui a fost extraordinară, atât formală, cât și socială. Brâncuși s-a impus în istoria artei în mare măsură prin știința sa de a se impune printre contemporanii săi. Brâncuși nu a fost cum se spune acum 'un loser'. Dimpotrivă, a fost de la început un bun știutor al mecanismelor sociale de promovare, de autopromovare în artă', a precizat istoricul Erwin Kessler.

***

În fiecare an, pe data de 19 februarie este marcată Ziua Brâncuși, data la care s-a născut marele sculptor român (19 februarie 1876), personalitate marcantă în mișcarea artistică a secolului al XX-lea, a cărui contribuție la revoluționarea viziunii și a limbajului în arta de după 1900 a devenit emblematică, prefigurând Modernismul. Autor al unei opere impresionante, de o mare complexitate tematică, lucrările sale se află, astăzi, printre marile creații artistice ale lumii. AGERPRES/(A - redactor: Daniel Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ady Ivaşcu)

Citeşte şi:

19 februarie - Ziua Brâncuși

Afisari: 305

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].


Alte știri din categorie

Cultura - Media 31-03-2025 13:59

Dirijorul Paavo Jarvi și Orchestra Tonhalle din Zurich concertează la Sala Palatului pe 2 și 3 septembrie

Dirijorul Paavo Jarvi și Orchestra Tonhalle din Zurich, alături de Alisa Weilerstein, concertează la Sala Palatului din Capitală, în cadrul Festivalului 'Enescu' din acest an, pe 2 și 3 septembrie, de la ora 20:00, informează un comunicat transmis, luni, AGERPRES. Primul concert propune: Preludiu la Oedip de George Enescu, Concer

Cultura - Media 31-03-2025 12:52

Bihor: Simpozion internațional pe tema Art Nouveau, cu invitați de renume, la Casa Darvas

Casa Darvas-La Roche din Oradea, monument istoric și de arhitectură, obiectiv turistic, va găzdui, în data de 5 aprilie, un simpozion internațional unic, pe tema Art Nouveau, cu trei specialiști invitați de renume, a informat luni, Fundația de Protejare a Monumentelor Istorice din Bihor (Oradea Heritage). 'Acest eveniment inedit întrunește trei

Cultura - Media 31-03-2025 12:36

ICR: Expoziție cu portretele unor condamnați la moarte în timpul 'Marii terori din URSS' (1937 - 1938)

Expoziția 'Ultima privire sub gloanțele comunismului', în cadrul căreia sunt prezentate 25 de portrete ale unor victime ale 'Marii terori din URSS' din perioada 1937 - 1938, va putea fi vizitată în perioada 4 aprilie - 15 iunie, la sediul Memorialului Victimelor Comunismului și al Rezistenței. La deschiderea expoziției vor lua cuv&a

Cultura - Media 31-03-2025 10:13

Ziua Internațională a Păsărilor - sărbătorită, marți, la Muzeul Antipa

Muzeul Național de Istorie Naturală 'Grigore Antipa' invită, marți, elevii și cadrele didactice din unitățile de învățământ să descopere frumusețea și diversitatea păsărilor, printr-o serie de activități educative și interactive, cu ocazia Zilei Internaționale a Păsărilor. Potrivit unui comunicat al Muzeului Antipa transmis

Cultura - Media 31-03-2025 08:27

'Traviata' de Verdi, producție 'Oleg Danovski' - luni, la Sala Palatului

Spectacolul extraordinar 'Traviata' de Giuseppe Verdi, cu regia artistică semnată de Anghel I. Arbore, producție a Teatrului Național de Operă și Balet 'Oleg Danovski', va aduce 100 de artiști pe scena Sălii Palatului din Capitală, luni, de la ora 19:00. Potrivit site-ului salapalatului.ro,

Cultura - Media 30-03-2025 15:51

Lucrarea 'Măști' de Ion Țuculescu - în licitație la 40.000-60.000 de euro

Lucrarea 'Măști' de Ion Țuculescu este cel mai bine cotată la licitația colecției de artă a familiei filosofului Ioan Drăgan organizată de casa Artmark pe 8 aprilie la Palatul Cesianu-Racoviță, fiind pusă în vânzare la suma estimativă de 40.000-60.000 de euro. Sesiunea cuprinde peste 200 de loturi, între lucrările sco

Culte 29-03-2025 17:35

Patriarhul Daniel - mesaj transmis arhiepiscopului Albaniei, la întronizare: Vă felicităm cu ocazia acestui eveniment binecuvântat

Patriarhul Daniel i-a transmis sâmbătă un mesaj, cu prilejul întronizării, arhiepiscopului Tiranei, Durresului și al Întregii Albanii, Preafericitului Părinte Ioan. 'Biserica Ortodoxă Română a primit, cu multă bucurie, vestea întronizării Preafericirii Voastre în demnitatea de Arhiepiscop al Tiranei, Dur

Cultura - Media 29-03-2025 14:44

Botond Nagy, regizorul spectacolului 'Proorocul Ilie': Voi continua să îmi desfășor activitatea cu aceeași pasiune

Regizorul Botond Nagy a anunțat că, în contextul controversei create în jurul spectacolului 'Proorocul Ilie', montat la Teatrul Național 'I.L. Caragiale'' din București, a primit mesaje cu caracter amenințător și discriminator pe platformele de socializare, drept pentru care a făcut plângeri penale și a sesizat Consiliul Național

Cultura - Media 29-03-2025 06:00

Spectacolul 'Procesul lui Eichmann' - sâmbătă, în premieră absolută, pe scena Operei Naționale București

Opera 'Procesul lui Eichmann' de Gil Shohat, un libret (în două acte și 66 de scene) bazat pe piesa de teatru omonimă a dramaturgului israelian Motti Lerner, va fi prezentată, sâmbătă, de la ora 18:30, în premieră absolută, pe scena Operei Naționale București. Acest proiect cultural își propune, potrivit ONB, să

Cultura - Media 28-03-2025 18:49

ActiveWatch: CNA nu trebuie să cenzureze abuziv dreptul constituțional al cetățenilor la libertatea de opinie

ActiveWatch și Asociația pentru Tehnologie și Internet (ApTI) constată 'cu îngrijorare' că 'CNA și-a lărgit de facto jurisdicția la tot conținutul video online, într-un mod abuziv, dincolo de baza legală și, mai mult, a ajuns să ia decizii care echivalează cu acte de cenzură, dispunând ștergerea din online a unor conținuturi protejate de dreptul

Cultura - Media 28-03-2025 17:20

Jose Luis Peixoto și Goncalo M. Tavares - printre scriitorii care vor fi prezenți la Bookfest 2025

Jose Luis Peixoto și Goncalo M. Tavares se numără printre scriitorii care vor fi prezenți la Salonul Internațional de Carte Bookfest, care se desfășoară între 28 mai și 1 iunie și are ca oaspete Portugalia. Mottoul salonului este 'Unde marea s-a sfârșit și pământul așteaptă' - cuvintele care încheie romanul 'Anul morții lui

Cultura - Media 28-03-2025 15:42

CNA: 37 de eliminări de materiale cu conținut ilegal de pe platformele TikTok, YouTube, Facebook

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a emis, în perioada 24 - 28 martie, 37 de ordine de eliminare a unor materiale cu conținut ilegal în mediul online, publicate pe platformele TikTok (15), YouTube (cinci), Facebook (17), însoțite de solicitări pentru o eventuală închidere a unor conturi. 'Deciziile CNA urmăresc eliminarea c

Cultura - Media 28-03-2025 14:47

Bănescu, despre afirmațiile privind 'fișa postului' jurnalistului obiectiv: Regret profund formularea atât de deficitară

Vasile Bănescu, membru al Consiliului Național al Audiovizualului, a afirmat, vineri, că regretă 'profund' formularea 'atât de deficitară, deci grav interpretabilă', susținută în sprijinul eliminării de pe Internet a unui comentariu făcut de jurnalistul Marius Tucă, precizând că aceasta 'se referea strict contextual' exclusiv la BEC

Cultura - Media 28-03-2025 14:26

Ana Blandiana: Literatura română a stat foarte bine și stă minunat

Scriitoarea Ana Blandiana afirmă că literatura română 'stă minunat' și avem scriitori de primă mărime 'în toate generațiile', iar faptul că niciun autor român n-a obținut încă Premiul Nobel poate fi o întâmplare. 'Literatura română întotdeauna a stat foarte bine. Și acum stă minunat. Efectiv,

Cultura - Media 28-03-2025 14:08

APADOR-CH solicită comisiilor parlamentare de cultură demiterea lui Vasile Bănescu din CNA

Asociația pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) a solicitat comisiilor de cultură din Senat și Camera Deputaților retragerea din funcția de membru al Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) a reprezentantului Guvernului, Vasile Bănescu, în urma eliminării de către Consiliu de pe Internet a unui material de opinie