Istoricul de artă Erwin Kessler: Pentru o Românie actuală, Brâncuși este un model apropiat de perfecțiune

Istoricul de artă și filosoful Erwin Kessler afirmă că, în timp ce într-o Românie eternă Eminescu rămâne geniul definitoriu, pentru o Românie actuală, cu aspirații globale, Brâncuși este un model apropiat de perfecțiune.
'Cred că despre Brâncuși, în continuare, poate fi spus totul, cel puțin din perspectiva noastră, a românilor, și pentru noi mai ales. Nu știu dacă la nivel internațional mai poate fi spus mult în plus față de ceea ce s-a spus, dar la nivel național cred că, în continuare, Brâncuși este o problemă deschisă. De ce spun asta? Pentru că suntem în luna februarie, se apropie 19, ziua lui Brâncuși, însă a trecut luna ianuarie, 15, și a fost ziua lui Eminescu. Ziua lui Eminescu a devenit Ziua Națională a Culturii în România. Mă întrebam, vorbind despre Eminescu, un post-romantic de extracție germană, în comparație cu Brâncuși, un modernist de extracție franceză, mă gândeam care este cel mai bun model, dacă poate fi socotit așa, pentru cultura actuală, pe care o trăim. Și cred că asta este o întrebare pe care și-o poate pune oricine, pentru că, în ultimă instanță, odată cu Eminescu, avem încrederea într-o cultură a limbii, a logosului, a istoriei, o cultură a istoriei locale și a culturii noastre locale, scrise și vorbite', a declarat Kessler, pentru AGERPRES.
La Brâncuși, spune criticul, vorbim de o modernitate anistorică, tipologică, nu cronologică.
'El este, într-un anumit sens, atemporal în raport cu Eminescu, cel care este foarte temporal. Eminescu este un model al României care se caută pe sine, caută să se întruchipeze la sfârșit de secol XIX. Brâncuși este, din start, modelul altui tip de român, al românului care este deja 'în străinătăți' și încă de la început, într-un fel, se structurează ca un român global. Eminescu este un român local, care definește și este definitoriu pentru națiune și pentru limbă, Brâncuși este un român care se desprinde sau proiectează într-o altă direcție românitatea sa, spre global. El este concentrat, este spre abstract, spre arhetip, pe când Eminescu este spre local, spre discursiv și, într-un fel, adesea, spre anecdotic. Știm foarte bine și producția sa în presă ș.a.m.d. Sunt două modele pe care le văd nu numai distincte, ci și, în mare măsură, opuse, dar amândouă ni se adresează nouă românilor de acum', afirmă Erwin Kessler.
Potrivit istoricului de artă, Brâncuși a constituit 'un model de remodernizare' în anii '60, când a creat epigoni.
'Brâncuși a fost un handicap pentru tinerii sculptori, dar pentru cei care acum sunt deja bătrâni sau care, mulți dintre ei, nu mai sunt. A fost un handicap pentru că el a fost redescoperit și, oarecum, reimpus în anii '60, când a fost din nou acceptat și promovat. A fost Simpozionul internațional Brâncuși, se știe, de la București, care, practic, a fost un impuls hotărâtor pentru remodernizarea discursului și în artă și în teoria artei sau în istoria și teoria artei noastre. Din momentul acela, Brâncuși a fost un model de remodernizare și a fost atât de bine însușit încât, ca și alte modele de felul acesta, a creat, preponderent, epigoni. Există brâncușianism cât încape de la Apostu (sculptorul George Apostu - n.r.) și Maitec (sculptorul Ovidiu Maitec - n.r.) până la Zidaru (sculptorul Marian Zidaru - n.r.) și așa mai departe. Există brâncușianism intens', a spus criticul.
Erwin Kessler este de părere că 'nu prea ne întâlnim' cu Brâncuși în arta contemporană românească.
'Suntem conștienți că trăim sub o zodie culturală în care sculptura, cel puțin la noi, în România, înseamnă foarte puțin, adică are o relevanță și o greutate în piața artistică tot mai scăzută. În general, se fac obiecte, instalații, lucruri care sunt desfăcute în spațiu, sunt destructurate. Brâncuși este un mare maestru al structurării, al formei închise nu al formei deschise, este un tip de discurs modernist, nu avangardist. Ori, arta care se practică și este învățată, mă rog, este predată, în sensul chiar didactic uneori și alteori chiar ca eliberare sau libertate - dar și libertatea are, într-un fel, o nouă didactică. Și atunci când are bibliografie, această artă din școlile noastre, răspândită în rândul tineretului artistic actual, nu este de acest tip, de formă închisă, perfectă, absolută, care, normal, are marca genialității', a arătat el.
Dimpotrivă, după cum explică istoricul de artă, producția actuală, atunci când are de-a face cu sculptura, este mai degrabă obiect sau instalație și are de-a face cu 'des-facerea, nu cu facerea formei'.
'Are de-a face cu un fel de libertate în care tendința spre perfecțiune, spre absolut e văzută ca o cenzură la adresa libertății. Și atunci nu prea ne întâlnim cu Brâncuși în arta contemporană. Sigur că există artiști - de la Teodor Graur până la Vlad Nancă - ce se folosesc de Brâncuși și de forme pseudo-brâncușiene pentru a face subversiune. Nu pentru a-l submina pe Brâncuși, ci pentru a face subversiune față de modelul hegemonic al artei moderniste. Da, asta este adevărat. Există și această tendință, dar ea nu face parte din creația de sculptură. Ei nu sunt sculptori. Ei se folosesc de sculptură pentru a face o artă conceptualistă, critică și, până la urmă, 'demistificatoare', între ghilimele, pentru miturile pe care noi, uneori, le luăm, tale quale, necritic', a subliniat Erwin Kessler.
Întrebat despre 'dorul de casă, de România' care reiese din corespondența lui Brâncuși, Kessler a afirmat că acesta 'își rezolva' dorul de casă cam la fel cum fac mulți dintre românii de acum.
'Avea un cerc de apropiați, în care erau doi - trei români, dintre cei care erau foarte apropiați și aproape într-o relație ancilară, știm foarte bine Natalia Dumitrescu (Natalia Dumitresco, pictoriță avangardistă, stabilită în Franța - n.r.) și Istrati (pictorul avangardist Alexandre Istrati - n.r.), dar existau și creatori care îl frecventau, români, de la Victor Brauner la Ilarie Voronca, artiști cu care nu împărtășea neapărat o estetică, dar împărtășea o românitate, care mergea de la mămăligă, pe care o făcea el, și cocoșei fripți cu mujdei până la muzică oltenească, doine și înregistrările pe care le avea el pe discuri, care acum se află în Colecția Centre Pompidou (Centrul Georges Pompidou - n.r.)', a spus criticul.
Erwin Kessler consideră că într-o Românie eternă Eminescu rămâne 'geniul definitoriu', dar pentru o Românie actuală, cu aspirații globale, Brâncuși este, de departe, 'un model apropiat de perfecțiune'.
'Reușita lui a fost extraordinară, atât formală, cât și socială. Brâncuși s-a impus în istoria artei în mare măsură prin știința sa de a se impune printre contemporanii săi. Brâncuși nu a fost cum se spune acum 'un loser'. Dimpotrivă, a fost de la început un bun știutor al mecanismelor sociale de promovare, de autopromovare în artă', a precizat istoricul Erwin Kessler.
***
În fiecare an, pe data de 19 februarie este marcată Ziua Brâncuși, data la care s-a născut marele sculptor român (19 februarie 1876), personalitate marcantă în mișcarea artistică a secolului al XX-lea, a cărui contribuție la revoluționarea viziunii și a limbajului în arta de după 1900 a devenit emblematică, prefigurând Modernismul. Autor al unei opere impresionante, de o mare complexitate tematică, lucrările sale se află, astăzi, printre marile creații artistice ale lumii. AGERPRES/(A - redactor: Daniel Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ady Ivaşcu)
Citeşte şi:
19 februarie - Ziua Brâncuși
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Alba: Figurină antropomorfă din eneolitic, expusă în premieră de la descoperirea sa, la Muzeul Național al Unirii
O figurină antropomorfă, din lut, datată în mileniile IV-III î.Hr., folosită cel mai probabil într-un context ritualic, descoperită în toamna anului trecut lângă Alba Iulia, va fi expusă marți în premieră la Muzeul Național al Unirii (MNU) Alba Iulia, unde va putea fi văzută pe durata lunii iunie în cadrul unei mini-expoziții
O nouă finanțare europeană nerambursabilă pentru restaurarea Palatului Principilor din Alba Iulia
Încă un corp al Palatului Principilor Transilvaniei din Alba Iulia va fi restaurat cu fonduri europene de peste 6,6 milioane de euro, acesta fiind cel de-al doilea contract prin care s-a obținut finanțare nerambursabilă pentru clădirea în care a locuit odinioară și voievodul Mihai Viteazul. Potrivit unui comunicat transmis, luni, A
Spectacolele de operă și balet revin în programul Festivalului Internațional 'George Enescu'
Spectacole de operă și balet, opere în versiune concertantă și producții simfonice care integrează dansul contemporan se află în programul celei de-a 27-a ediții a Festivalului Internațional 'George Enescu', care va avea loc în perioada 24 august - 21 septembrie, informează un comunicat al organizatorilor transmis, marți, AGERPRES.
'Rapsodii de Primăvară' - single lansat de trupa Poetika
Trupa Poetika - compusă din Maya, Karina și Anais - a lansat 'Rapsodii de Primăvară', single ce readuce în actualitate poezia lui Topârceanu printr-o reinterpretare muzicală contemporană. Proiectul muzical semnat de Alexandrescu DaNiel & ADN Music face parte dintr-o viziune mai amplă: crearea unui model de edutainment r
Bihor: Patru dansatoare sportive, premiate în competițiile World Dance Masters (Croația)
Patru dansatoare sportive de la studioul 'Ars Nova Dance' din Oradea s-au remarcat în cadrul competițiilor World Dance Masters, desfășurate în perioada 20-25 mai, în orașul Porec, din Croația, unde au câștigat un loc 1, două locuri 2 și alte clasări meritorii. Potrivit unui comunicat al studioului, coordonat de
Bookfest 2025 - la final; cărți de Radu Paraschivescu, Mircea Cărtărescu sau Papa Francisc - în topul vânzărilor
Salonul Internațional de Carte Bookfest - ediția a XVIII-a și-a închis porțile duminică, scriitorii Radu Paraschivescu, Mircea Cărtărescu, Ioana Pârvulescu, Gabriel Liiceanu, Silvia Colfescu sau Papa Francisc numărându-se printre autorii ale căror cărți s-au situat în topul vânzărilor. *** Grupul HUMANITAS
Bookfest2025/Mihai Mitrică (AER): O ediție care a început timid și s-a terminat spectaculos
Ediția 2025 a Salonului Internațional de Carte Bookfest a fost una care a început timid, din cauza vremii, în primul rând, dar care s-a terminat spectaculos, a afirmat, pentru AGERPRES, directorul executiv al Asociației Editorilor din România, Mihai Mitrică. 'A fost o ediție care a început timid, din cauza vre
Bookfest/Cărțile autorilor portughezi - în topurile de vânzări; 'Câinii din Galveias' de Jose Luis Peixoto - printre bestselleruri
Autori îndrăgiți de publicul cititor din România precum Fernando Pessoa, Jose Saramago, Antonio Lobo Antunes, Jose Luis Peixoto, Mia Couto, alături de autori traduși în premieră, cum sunt David Machado sau Yara Nakahanda Monteiro, s-au situat în topurile de vânzări ale editurilor la ediția 2025 a Bookfest. Potrivit unui co
Bookfest/Istoricul Cosmin Popa: Mișcarea legionară este expresia pură a insuficientei modernizări a societății românești
Istoricul Cosmin Popa, cercetător al Institutului de Istorie 'Nicolae Iorga' al Academiei Române, a afirmat că Mișcarea Legionară este 'expresia pură' a insuficientei modernizări a societății românești și a atras atenția că așa-zisele 'accidente istorice' sunt, de fapt, evoluții organice, care s-ar putea să aibă finaluri dramatice.
CNA solicită platformelor digitale să elimine materialele audiovizuale care conțin imaginile crimei de sâmbătă
Consiliul Național al Audiovizualului condamnă ferm distribuirea 'necontrolată, iresponsabilă și profund nocivă', pe marile platforme digitale, a unei filmări în care o tânără este ucisă în mod brutal, în plină stradă, în fața propriei fiice minore. 'Prezentarea publică a unor astfel de acte de o violență extremă nu do
Bookfest/Ioana Pârvulescu: Târgurile de carte - o sărbătoare a armoniei într-o lume tot mai cacofonică și mai dezarmonică
Scriitoarea Ioana Pârvulescu afirmă că târgurile de carte sunt o sărbătoare a armoniei într-o lume tot mai 'cacofonică și mai dezarmonică'. 'Târgurile internaționale de carte de la București, dar și din alte orașe, sunt, cu adevărat, o sărbătoare a armoniei într-o lume tot mai cacofonică și mai dezarmonică. Ele au cali
Bookfest/Cărți pentru copii de Oscar Wilde și James Joyce - prezentate la standul Humanitas
Două cărți de povești pentru copii, 'Integrala poveștilor'' de Oscar Wilde, în traducerea Lianei Alexandru, cu ilustrațiile Anei Alfianu și 'Pisica și Diavolul' de James Joyce, tradusă de Radu Paraschivescu, au fost lansate, sâmbătă, de Ziua Copilului, la Salonul Internațional de Carte Bookfest. 'Integrala poveștilor'
REPORTAJ/Piatra Neamț: Festivalul 'Lada cu zestre' a transformat orașul în capitală a meșteșugurilor populare tradiționale
Municipiul Piatra-Neamț este, în acest weekend, capitala meșteșugurilor populare tradiționale prin organizarea Festivalului de Artă Populară 'Lada cu zestre', manifestare ajunsă la a 19-a ediție. Toate aleile Parcului Tineretului, situat lângă complexul cultural Curtea Domnească, vibrează de viață, aducând în fața vizitatorilor
Bookfest/Profesorul Stanomir: Nicolae Iorga - simpatie vădită pentru un regim totalitar, dar nu a recomandat un partid unic
Profesorul Ioan Stanomir a afirmat că Nicolae Iorga a avut o 'simpatie vădită' pentru un regim totalitar, dar în niciun moment al carierei sale politice nu a recomandat un partid unic și totalitar, fiind 'un conservator autoritar'. Politologul a participat, sâmbătă, la Bookfest, la lansarea volumului Georgianei Țăra
Bookfest/Liiceanu: Toate etapele vieții noastre se trăiesc cu adevărat printr-o înțelegere secundară
Toate etapele vieții se trăiesc cu adevărat printr-o înțelegere secundară, a afirmat, sâmbătă, filosoful Gabriel Liiceanu, subliniind că, dacă se rămâne la prima înțelegere a unui act existențial, oamenii vor muri fără să-și fi înțeles viața în întreaga ei semnificație. Liiceanu, care și-a lansat la standul Humanitas d