Istoricul de artă Erwin Kessler: Pentru o Românie actuală, Brâncuși este un model apropiat de perfecțiune

Istoricul de artă și filosoful Erwin Kessler afirmă că, în timp ce într-o Românie eternă Eminescu rămâne geniul definitoriu, pentru o Românie actuală, cu aspirații globale, Brâncuși este un model apropiat de perfecțiune.
'Cred că despre Brâncuși, în continuare, poate fi spus totul, cel puțin din perspectiva noastră, a românilor, și pentru noi mai ales. Nu știu dacă la nivel internațional mai poate fi spus mult în plus față de ceea ce s-a spus, dar la nivel național cred că, în continuare, Brâncuși este o problemă deschisă. De ce spun asta? Pentru că suntem în luna februarie, se apropie 19, ziua lui Brâncuși, însă a trecut luna ianuarie, 15, și a fost ziua lui Eminescu. Ziua lui Eminescu a devenit Ziua Națională a Culturii în România. Mă întrebam, vorbind despre Eminescu, un post-romantic de extracție germană, în comparație cu Brâncuși, un modernist de extracție franceză, mă gândeam care este cel mai bun model, dacă poate fi socotit așa, pentru cultura actuală, pe care o trăim. Și cred că asta este o întrebare pe care și-o poate pune oricine, pentru că, în ultimă instanță, odată cu Eminescu, avem încrederea într-o cultură a limbii, a logosului, a istoriei, o cultură a istoriei locale și a culturii noastre locale, scrise și vorbite', a declarat Kessler, pentru AGERPRES.
La Brâncuși, spune criticul, vorbim de o modernitate anistorică, tipologică, nu cronologică.
'El este, într-un anumit sens, atemporal în raport cu Eminescu, cel care este foarte temporal. Eminescu este un model al României care se caută pe sine, caută să se întruchipeze la sfârșit de secol XIX. Brâncuși este, din start, modelul altui tip de român, al românului care este deja 'în străinătăți' și încă de la început, într-un fel, se structurează ca un român global. Eminescu este un român local, care definește și este definitoriu pentru națiune și pentru limbă, Brâncuși este un român care se desprinde sau proiectează într-o altă direcție românitatea sa, spre global. El este concentrat, este spre abstract, spre arhetip, pe când Eminescu este spre local, spre discursiv și, într-un fel, adesea, spre anecdotic. Știm foarte bine și producția sa în presă ș.a.m.d. Sunt două modele pe care le văd nu numai distincte, ci și, în mare măsură, opuse, dar amândouă ni se adresează nouă românilor de acum', afirmă Erwin Kessler.
Potrivit istoricului de artă, Brâncuși a constituit 'un model de remodernizare' în anii '60, când a creat epigoni.
'Brâncuși a fost un handicap pentru tinerii sculptori, dar pentru cei care acum sunt deja bătrâni sau care, mulți dintre ei, nu mai sunt. A fost un handicap pentru că el a fost redescoperit și, oarecum, reimpus în anii '60, când a fost din nou acceptat și promovat. A fost Simpozionul internațional Brâncuși, se știe, de la București, care, practic, a fost un impuls hotărâtor pentru remodernizarea discursului și în artă și în teoria artei sau în istoria și teoria artei noastre. Din momentul acela, Brâncuși a fost un model de remodernizare și a fost atât de bine însușit încât, ca și alte modele de felul acesta, a creat, preponderent, epigoni. Există brâncușianism cât încape de la Apostu (sculptorul George Apostu - n.r.) și Maitec (sculptorul Ovidiu Maitec - n.r.) până la Zidaru (sculptorul Marian Zidaru - n.r.) și așa mai departe. Există brâncușianism intens', a spus criticul.
Erwin Kessler este de părere că 'nu prea ne întâlnim' cu Brâncuși în arta contemporană românească.
'Suntem conștienți că trăim sub o zodie culturală în care sculptura, cel puțin la noi, în România, înseamnă foarte puțin, adică are o relevanță și o greutate în piața artistică tot mai scăzută. În general, se fac obiecte, instalații, lucruri care sunt desfăcute în spațiu, sunt destructurate. Brâncuși este un mare maestru al structurării, al formei închise nu al formei deschise, este un tip de discurs modernist, nu avangardist. Ori, arta care se practică și este învățată, mă rog, este predată, în sensul chiar didactic uneori și alteori chiar ca eliberare sau libertate - dar și libertatea are, într-un fel, o nouă didactică. Și atunci când are bibliografie, această artă din școlile noastre, răspândită în rândul tineretului artistic actual, nu este de acest tip, de formă închisă, perfectă, absolută, care, normal, are marca genialității', a arătat el.
Dimpotrivă, după cum explică istoricul de artă, producția actuală, atunci când are de-a face cu sculptura, este mai degrabă obiect sau instalație și are de-a face cu 'des-facerea, nu cu facerea formei'.
'Are de-a face cu un fel de libertate în care tendința spre perfecțiune, spre absolut e văzută ca o cenzură la adresa libertății. Și atunci nu prea ne întâlnim cu Brâncuși în arta contemporană. Sigur că există artiști - de la Teodor Graur până la Vlad Nancă - ce se folosesc de Brâncuși și de forme pseudo-brâncușiene pentru a face subversiune. Nu pentru a-l submina pe Brâncuși, ci pentru a face subversiune față de modelul hegemonic al artei moderniste. Da, asta este adevărat. Există și această tendință, dar ea nu face parte din creația de sculptură. Ei nu sunt sculptori. Ei se folosesc de sculptură pentru a face o artă conceptualistă, critică și, până la urmă, 'demistificatoare', între ghilimele, pentru miturile pe care noi, uneori, le luăm, tale quale, necritic', a subliniat Erwin Kessler.
Întrebat despre 'dorul de casă, de România' care reiese din corespondența lui Brâncuși, Kessler a afirmat că acesta 'își rezolva' dorul de casă cam la fel cum fac mulți dintre românii de acum.
'Avea un cerc de apropiați, în care erau doi - trei români, dintre cei care erau foarte apropiați și aproape într-o relație ancilară, știm foarte bine Natalia Dumitrescu (Natalia Dumitresco, pictoriță avangardistă, stabilită în Franța - n.r.) și Istrati (pictorul avangardist Alexandre Istrati - n.r.), dar existau și creatori care îl frecventau, români, de la Victor Brauner la Ilarie Voronca, artiști cu care nu împărtășea neapărat o estetică, dar împărtășea o românitate, care mergea de la mămăligă, pe care o făcea el, și cocoșei fripți cu mujdei până la muzică oltenească, doine și înregistrările pe care le avea el pe discuri, care acum se află în Colecția Centre Pompidou (Centrul Georges Pompidou - n.r.)', a spus criticul.
Erwin Kessler consideră că într-o Românie eternă Eminescu rămâne 'geniul definitoriu', dar pentru o Românie actuală, cu aspirații globale, Brâncuși este, de departe, 'un model apropiat de perfecțiune'.
'Reușita lui a fost extraordinară, atât formală, cât și socială. Brâncuși s-a impus în istoria artei în mare măsură prin știința sa de a se impune printre contemporanii săi. Brâncuși nu a fost cum se spune acum 'un loser'. Dimpotrivă, a fost de la început un bun știutor al mecanismelor sociale de promovare, de autopromovare în artă', a precizat istoricul Erwin Kessler.
***
În fiecare an, pe data de 19 februarie este marcată Ziua Brâncuși, data la care s-a născut marele sculptor român (19 februarie 1876), personalitate marcantă în mișcarea artistică a secolului al XX-lea, a cărui contribuție la revoluționarea viziunii și a limbajului în arta de după 1900 a devenit emblematică, prefigurând Modernismul. Autor al unei opere impresionante, de o mare complexitate tematică, lucrările sale se află, astăzi, printre marile creații artistice ale lumii. AGERPRES/(A - redactor: Daniel Popescu, editor: Andreea Rotaru, editor online: Ady Ivaşcu)
Citeşte şi:
19 februarie - Ziua Brâncuși
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - [email protected].
Alte știri din categorie
Patriarhul Daniel - mesaj pentru Papa Leon: Suntem pe deplin convinși că veți continua să promovați dialogul
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, a transmis, joi, un mesaj de felicitare Sanctității Sale Papa Leon al XIV-lea, în care își exprimă deplina convingere că noul Suveran Pontif va continua să promoveze 'spiritul dialogului, al păcii și al cooperării între Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă'.
VIDEO Documentarul 'O neașteptată întrezărire a unor lucruri mai profunde' a deschis Festivalul Filmului European
Documentarul 'O neașteptată întrezărire a unor lucruri mai profunde', regia Mark Cousins, peliculă câștigătoare a celei mai recente ediții a Festivalului de film de la Karlovy Vary, a deschis, joi seară, la Cinema Luceafărul, cea de-a XXIX-a ediție a Festivalului Filmului European. 'Avem o ediție record cu multe î
PF Daniel: Aniversarea Centenarului Mitropoliei Basarabiei - ocazie de evidențiere a importanței demnității și unității de neam, limbă și credință
Aniversarea Centenarului Mitropoliei Basarabiei constituie o zi de recunoștință pentru toți cei care au susținut și au adus contribuția lor la înființarea acesteia și o ocazie de evidențiere a importanței demnității și unității de neam, limbă și credință între românii aflați de o parte și de alta a Prutului, transmite Patriarhul Bisericii Ortodoxe R
BOR: Problemele de disciplină canonică se rezolvă prin cerere de apel sau de recurs la instanțele bisericești superioare
Problemele de disciplină canonică în Biserica Ortodoxă Română și aplicarea de către Consistoriile Eparhiale a unor sancțiuni disciplinare se rezolvă nu prin mesaje video publice, ci prin cerere scrisă de apel sau de recurs depusă la instanțele de judecată bisericești superioare, precizează Patriarhia Română, joi, în legătură cu cazul caterisir
VIDEO Harghita: Studenți și profesori de la universități de artă din țară și străinătate, la Festivalul Unscene de la Miercurea-Ciuc
Studenți și profesori de la universități de artă din România, dar și din Ungaria și Serbia, participă în perioada 9-15 mai la a cincea ediție a Festivalului Unscene din Miercurea-Ciuc, organizat de Teatrul Municipal 'Csíki Játékszín', în cadrul căruia vor fi prezentate zeci de spectacole, completate cu concerte și
Timiș: 'Sarmale și serotonină', volum lansat de antropologul cultural Camelia Burghele
O întrebare care stă pe buzele tuturor, de ce iubim sarmalele, își poate afla răspunsul joi, de la ora 18:00, la librăria Cărturești din Piața Victoriei din Timișoara unde are loc lansarea cărții inedite, despre 'Sarmale și serotonină', apărută la Editura Gastroart și scrisă de etnolog și antropolog cultural al Muzeului Satului Bănățean, Camelia B
Laborator artistic la Romanian Creative Week: zeci de filme-cult și concerte neconvenționale la Iași
Romanian Creative Week (RCW), cel mai amplu eveniment dedicat industriilor creative din Uniunea Europeană, propune publicului din Iași, în perioada 14 - 25 mai, filmul de autor, muzica emergentă și reflecția critică asupra culturii contemporane într-un program divers, dedicat tuturor celor care trăiesc prin și pentru creativitate. 'Publicul est
Prezidențiale2025/ FJSC face un apel la întreaga societate să trateze cu deplin respect reprezentanții mass-media și comunicatorii publici
Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din Universitatea București le transmite sprijinul său și le mulțumește tuturor jurnaliștilor, lucrătorilor media și comunicatorilor publici care și în această perioadă de campanie electorală marcată de tensiuni sociale majore, cu prețul unor eforturi, de multe ori, nu doar profesionale, ci și personale, informea
Bihor: Festivalul Sounds of Oradea (13 - 15 iunie), cu zarzuela spaniolă, opera italiană și jazz contemporan
Cele trei zile ale Festivalul 'Sounds of Oradea' (13 - 15 iunie) vor aduce în oraș nume sonore ale scenei internaționale, în trei stiluri muzicale complet diferite: zarzuela spaniolă, opera italiană și jazz contemporan, concerte ce vor avea loc în trei locații emblematice ale orașului: Piața Unirii, Teatrul Regina Maria și Bazilica Romano-Ca
Ministerul Culturii - la cea de-a XXI-a ediție a Târgului Internațional de Carte de la Salonic
Ministerul Culturii participă, de joi și până luni, la cea de-a XXI-a ediție a Târgului Internațional de Carte de la Salonic, invitații ministerului fiind poeta Ruxandra Novac, traducătorul Victor Ivanovici și istoricul Florin Marineskou. Standul României este amplasat în Pavilionul 13, poziția 119, în imediata ve
Expoziția 'Hotelul Caracaș-Victoria. O istorie recuperată' - din 16 mai, la Palatul Suțu
Expoziția 'Hotelul Caracaș-Victoria. O istorie recuperată', care propune descoperirea poveștii unei clădiri emblematice de pe Strada Șelari nr. 4, dispărută din peisajul urban, dar readusă la viață prin intermediul unei cercetări arheologice minuțioase, se va deschide, pe 16 mai, la Palatul Suțu. Proiectul își propune să prezinte
Vâlcea: Bătălia de la Benești, reconstituită după 200 de ani la Conacul Otetelișanu
Conacul Otetelișanu din Bălcești, locul unde a copilărit Petrache Poenaru, inventatorul stiloului, își va deschide larg porțile în acest weekend pentru turiștii interesați de istorie, care sunt invitați să participe la reeditarea celebrei Bătălii de la Benești din martie 1821. Organizatorii evenimentului sunt cei de la Asociația Historia Renascita
Sibiu: Vizitatorii vor avea acces gratuit la Muzeul de Istorie Naturală în Noaptea Muzeelor
Vizitatorii au ocazia să vadă gratuit Muzeul de Istorie Naturală în Noaptea Muzeelor, în data de 17 mai, a anunțat managerul interimar al Muzeului Național Brukenthal, Raluca Teodorescu. 'Din cauza faptului că în 12 mai se împlinesc 130 de ani de la fondarea Muzeului de Științele Naturii, noi am luat decizia să part
Hunedoara: Prima femeie globe-trotter din România își va prezenta amintirile la evenimentul 'Întâlnirile Altfel'
Prima femeie din România care a făcut turul țării pe jos, în anul 1988, și apoi a străbătut 120 de state din lumea întreagă, parcurgând peste 300.000 de kilometri, este invitata ediției inaugurale a evenimentului 'Întâlnirile Altfel', care va avea loc vineri, 9 mai, la Exploatarea Culturală Petrila, în sala de pompe a
Bihor: 'Visuri pe aripi de vioară'... Stradivarius, cu Răzvan Stoica și dirijorul Alvin Arumugam, la Filarmonica orădeană
Concertul simfonic săptămânal de joi, 8 mai, al Filarmonicii de stat orădene se numește 'Visuri pe aripi de vioară', la a cărui reușită își vor da concursul violonistul invitat Răzvan Stoica și o vioară Stradivarius, orchestra simfonică și concert-maestrul Nagy Kalman, sub bagheta dirijorului Alvin Arumugam, directorul muzical al Musicians' Initiative