Stațiunea Băile Tușnad a devenit, în ultimii trei ani, un model de gestionare a conflictelor dintre om și urs, autoritățile și experții implicați în rezolvarea problemei reușind să reducă semnificativ prezența animalelor în oraș, dar și pagubele produse de acestea.

Biologul Imecs Istvan, de la Asociația Project Bag, coordonatorul grupului de lucru pe această problematică de pe lângă Primăria Băile Tușnad, a declarat, pentru AGERPRES, că totul a început în anul 2021, când numărul mesajelor RO-ALERT privind prezența urșilor în oraș ajunsese la aproape 250, iar pagubele produse de animale erau semnificative, acestea intrând frecvent în curțile și chiar casele oamenilor.

Primarul localității, Butyka Zsolt, a fost cel care a constituit un grup de lucru, format din experți și persoane cu atribuții în domeniu, care au căutat soluții viabile de rezolvare a problemei.

'Primarul nostru a fost foarte deschis și el a fost primul care a zis că vrea ajutor, vrea să vină experții, vrea să avem și un pic de știință în oraș, să strângem date, să luăm decizii pe baza datelor, nu doar, așa, pe baza părerilor personale', a spus Imecs Istvan.

Printre primele măsuri luate a fost constituirea unei echipe de intervenție, care a monitorizat exemplarele care veneau în oraș și care a avut peste 160 de intervenții, respectiv alungări sau relocări ale urșilor care intrau în intravilan.

De asemenea, a fost nevoie și de împușcarea a cinci urși care reveneau în oraș chiar și după ce au fost relocați și care continuau să intre în gospodăriile oamenilor.

'Noi am început o monitorizare foarte, foarte detaliată. Și, din păcate, erau situații în care nu aveai altă soluție, pur și simplu. Eu pot să spun, după atâția ani, că sunt multe, multe localități care nici nu au încercat relocarea sau alte soluții. Au început și au finalizat doar cu eliminarea (urșilor - n.r.). Și atunci eu pot să zic că efortul depus de echipa de intervenție din Băile Tușnad este pe primul loc la nivel național', a arătat biologul.

O altă măsură luată a fost aceea de a tăia pomii fructiferi aflați în zone deschise, neîngrădite, și care erau aproape de pădure, după ce membrii grupului de lucru și-au dat seama că la sfârșitul verii 'orașul devenea un hrănitor uriaș', iar în fiecare noapte veneau în stațiune între 15 și 20 urși.

'Am cartat cred că vreo 600 de pomi fructiferi în zona orașului care ar fi fost bine să fie eliminați, dar nu se putea face asta. Dar am făcut o listă cu priorități și am tăiat acei pomi care, într-adevăr, au atras urșii și erau într-o zonă foarte aproape de pădure, dar erau și mulți localnici în zona respectivă. Și propunem fiecărei comunități care are probleme cu urșii să nu planteze pomi fructiferi. (...) Adică, poți să ai multe alte specii în zone deschise, publice, neprotejate, care arată bine și care nu atrag animale sălbatice', a spus Imecs Istvan.

De asemenea, au fost curățate foarte multe zone verzi publice, abandonate din oraș, care deveniseră 'mini-păduri' și unde s-a constatat că urșii se ascundeau și chiar stăteau acolo și peste zi, iar seara apăreau brusc în centrul orașului, în căutare de hrană, iar dacă jandarmii veneau să îi alunge se ascundeau în acele locuri, care le dădea un sentiment de siguranță.

Încet-încet, rezultatele au început să se vadă și s-a ajuns ca în anul 2024 să fie înregistrate doar 14 mesaje RO-ALERT privind prezența urșilor în stațiune și să nu fie raportată nicio pagubă produsă de aceste animale.

'Ce înseamnă faptul că nu mai sunt mesaje RO-ALERT, de ce scade numărul? Pentru că ursul nu mai este în oraș și turiștii nu se mai întâlnesc cu urșii, pentru că majoritatea apelurilor (la 112 - n.r.) au fost făcute de turiști. (...) Și acesta este rezultatul final al nostru, practic, că turiștii nu se întâlnesc cu urșii. Localnicii se mai întâlnesc, pentru că majoritatea lor trăiesc pe liziera pădurii și nu ai cum să eviți, într-o zonă neîngrădită, în pădure, să nu mai vezi urși niciodată. Dar localnicii știu deja că, în cazul în care ai văzut un urs sau ai informații despre prezența unui urs, suni la echipă de intervenție, nu la 112. Echipa de intervenție te salvează, nu 112-ul. (...) Echipa de intervenție, din oficiu, poate să demareze o acțiune de intervenție fără un RO-ALERT', a explicat Imecs.

Concomitent cu acest măsuri, în vara anului 2022 au avut loc prima conferință științifică și un festival dedicate conviețuirii dintre om și urs, care au reunit experți din țară și care au avut rolul 'de a crea networking-ul științific, local' și de a afla informații suplimentare și bune practici în domeniu.

Cu această ocazie, reprezentanții Asociației WWF România s-au întâlnit cu autoritățile locale din Băile Tușnad și s-a luat decizia derulării unor proiecte, prin care s-au acordat finanțări substanțiale pentru luarea unor măsuri de intervenție, inclusiv montarea unor colare pentru monitorizarea urșilor.

În anul 2023, conferința a devenit una internațională, iar în anul 2024 a reunit experți din 15 țări.

Imecs Istvan a spus că, în acest fel, s-a putut afla ce se întâmplă în țările în care numărul de urși este asemănător cu cel din țara noastră, raportat la densitatea populației, cum ar fi Croația, și unde pagubele produse de aceste animale sunt minore, pentru că 'există un management național și oamenii lucrează'.

Tot cu această ocazie, în anul 2023 s-a aflat despre existența unor containere de gunoi anti-urs, folosite cu succes în Parcul Național Tatra, din Slovacia, motiv pentru care, cu ajutorul Asociației WWF, s-a reușit achiziționarea la Băile Tușnad a 16 containere similare, unice în România, care se află de aproximativ șase luni în faza de testare.

'Pot să zic că acele containere mici, stradale care și arată bine și sunt foarte practice, sunt folosite și totul este foarte curat în jur. (...) Acele containere care sunt montate în zone unde sunt blocuri (de dimensiuni mai mari - n.r.), acolo mai apar probleme, deșeuri puse pe lângă, chestii care peste tot apar, deci nu există o situație ideală, dar este un pas înainte și dacă am putea schimba tot sistemul de deșeuri din Tușnad cu astfel de tipuri, atunci ar fi fenomenal', a mai spus Imecs Istvan.

Tot în cadrul proiectelor derulate la Băile Tușnad a fost lansată o aplicație care are rolul de a strânge informații de la turiști și localnici referitoare la prezența ursului în oraș, fiind deschis și un centru de vizitare, Tușnad Eco Bear Cave, care prezintă istoria orașului în relația cu ursul, cum a devenit acesta 'simbolul turistic al orașului', dar și detalii despre animal, inclusiv cum arată urmele acestuia sau ce sunete scoate și cum trebuie să te comporți pentru a evita interacțiunea cu el.

'E important să cunoști animalul. Dacă nu ai cunoștințele de bază, atunci poți să intri într-o interacțiune nedorită. (...) Dacă înțelegi, atunci probabil că încerci să-l eviți. Sau să-l vezi de la distanță și să nu vrei să faci un selfie sau să-i dai mâncare. Deci, cam asta este obiectivul nostru, să-i convingem că animalul are un rol, are un habitat, sunt niște reguli scrise și nescrise și dacă fiecare ține în cont de aceste reguli și aceste cunoștințe de bază, putem să coexistăm fără să avem interacțiune fizică', a punctat Imecs Istvan.

Acesta consideră că măsurile luate la Băile Tușnad, unde crede că există un model implementat în premieră la nivel național, se pot aplica și în alte localități, dacă există deschidere și interes din partea autorităților, a experților și a tuturor factorilor implicați.

'Deci, asta ar fi cheia succesului, să faci un grup de experți, de stakeholderi care știu să colaboreze și au un obiectiv comun, de a îmbunătăți o situație', a conchis Imecs Istvan. AGERPRES/(A, AS - autor: Gina Ștefan, editor: Irina Poenaru, editor online: Irina Giurgiu)