REPORTAJ Colecţie unicat de păpuşi din porţelan, în Bastionul Mic din Cetatea Târgu Mureş (GALERIE FOTO)
În Bastionul Mic al Cetăţii Medievale Târgu Mureş funcţionează o expoziţie inedită, denumită ''Casa Păpuşilor'', care cuprinde o colecţie unicat de păpuşi din porţelan îmbrăcate în porturi populare şi în haine de epocă, realizată de o fostă funcţionară bancară, Anca Chindea.

Ancuţa Chindea, aşa cum este alintată de cunoscuţi, şi-a descoperit pasiunea pentru porturile populare vechi, pentru păpuşile de porţelan şi pentru poezie abia după ce s-a îmbolnăvit şi nu a mai putut continua activitatea la bancă.
"Bastionul Mic este un loc de poveste unde puteţi admira frumoasa mea colecţie de porturi populare autentice şi expoziţia de păpuşi unicat din porţelan, pe care le-am costumat în port popular şi în haine de epocă. Eu vin de pe meleaguri bistriţene, de peste 33 de ani locuiesc în Târgu Mureş. Mi-am urmat soţul în anii '90 venind în Târgu Mureş, căsătorindu-mă aici. Din păcate, câţiva ani mai târziu, el a decedat şi am rămas cu doi copii, lucram amândoi într-o bancă. Eu mi-am continuat activitatea în sistemul bancar ca să pot să îmi cresc copiii, să am grijă de ei. Ulterior, m-am recăsătorit. Cert este că mai târziu, din cauza unei probleme medicale, am fost nevoită, după 20 şi ceva de ani de muncă, să mă opresc, să încetez activitatea în sistemul bancar şi să încep să fac cu totul altceva. Acel ceva care să mă bucure nu numai pe mine, acel ceva pe care să-l împărtăşesc cu oamenii speciali care îmi trec pragul. O prietenă dragă mie, un medic specialist din Târgu Mureş, mi-a spus că nu mai pot continua activitatea în bancă şi mă întrebam ce să fac. Mi-a zis să fac ce-mi place. I-am spus că îmi place să cos, să scriu, să creez", şi-a început Ancuţa Chindea povestea.

Avea mai bine de 40 de ani când a descoperit o păpuşă care i-a amintit de ceva frumos din copilărie.

"Acea păpuşă mi-a adus în minte o amintire frumoasă din copilărie, frumoasă pentru că eram copil şi în copilărie se întâmplă lucruri frumoase, dar şi puţin triste. Ţin minte că trebuia să merg cu mama la câmp, avea grijă de fratele meu mai mic, care avea câteva luni. Trebuia să ducă în braţe un copil, de mână, o fetiţă, sapă, vas cu apă, straiţă cu mâncare, cu haine pentru copil. Şi mi-a strecurat şi o păpuşă între toate acele bagaje, pentru ca în momentul în care copilul adoarme, să mă pot juca şi eu", a spus Anca Chindea.

După mai bine de 40 de ani, a găsit o păpuşă şi s-a gândit că dacă ar fi avut acea păpuşă în copilărie, în situaţia respectivă, ce bucuroasă ar fi fost.
"Aş fi avut cu cine comunica, cu cine mă juca. Şi aşa am început să fac cu acea păpuşă, după care a mai venit încă una şi încă una. Şi acum am trecut pragul celor 350 de păpuşele din porţelan - toate fac parte din colecţia mea, tot ce se vede îmbrăcat de port popular sunt păpuşelele pe care eu le îmbrac. Le croiesc porturile populare, fără schiţă de multe ori şi fără metru. Dar după ce le văd, comunic cu ele într-un fel aparte, după culoarea ochişorilor, după culoarea părului şi aşa reuşesc să le dau o nouă viaţă. Cum s-ar spune, reuşesc să le scot din nou la lumină. Dacă multe dintre ele nu au avut şanse, prin constumul popular am ajuns să le scot din nou la lumină. La o parte dintre ele le-am păstrat hăinuţele, dar la multe dintre ele am ales să le îmbrac în port popular", a arătat artista.

Prima păpuşă a îmbrăcat-o după mai mult timp, deşi i-a cusut cămăşuţa, dar abia după ce a terminat-o a simţit energia emanată de aceasta.
"Am cusut cămăşuţa şi îmi trebuia coloana verde după cum e firul de la cămaşă să găsesc şi pentru cătrinţă. Şi a stat câteva luni de zile într-un sertar, tot cu gândul să găsesc o bucăţică de material verde şi să cos cătrinţa. Şi pe măsură ce am găsit materialul şi am început să o cos, să o îmbrac, mi-am dat seama că-mi transmite aşa o stare de bine, aşa o energie pozitivă (...) Am peste 300 de păpuşi şi mă joc cu fiecare în parte, e o joacă serioasă. I-am făcut apoi un partener, am îmbrăcat un partener, un băieţel, tot aşa, cu costum din Bistriţa şi aveam deja 100 când am sărbătorit Centenarul Unirii. La noi în ţară nu se fac păpuşi din porţelan, destul de greu le găsesc. Ele vin din străinătate, sunt comercianţi care se ocupă cu ele, de multe ori vin fără o mânuţă, fără un picior şi reuşesc să le recondiţionez, până când ajung să îmbrac o păpuşă în port popular. Reuşesc să intru în contact cu cei care le aduc şi să le cumpăr de la ei. Sunt păpuşi care sunt destul de scumpe, sunt păpuşi unicat care fac parte din fel de fel de colecţii, care au certificate, care fac parte din colecţii care sunt în serii limitate şi atunci sunt scumpe. Dar sunt păpuşi accesibile, le creez hăinuţele în aşa fel că sunt unice. Eu ştiu că aşa ceva nu mai există nicăieri în lume. Eu am creat-o, eu am îmbrăcat-o şi aşa reuşesc să o scot la lumină", ne dezvăluie artista.

Pe lângă porturile pentru păpuşi, Ancuţa Chindea îşi găseşte loc şi pentru scris poezii, primul volum a fost scris "în tinereţe", al doilea în pandemie, când spune că a cusut şi a scris, iar acum se bucură de al treilea volum de versuri.

În curând Anca Chindea îşi va lansa volumul al treilea de versuri, "Oglindire în suflet şi-n credinţă", iar lansarea o va face printre păpuşile de porţelan.
"Efectiv m-am întors la tinereţe şi am pornit din nou la drum cu acea carte, după care a venit volumul doi în plină pandemie. Am muncit, am cusut, am scris, am cusut, am scris. N-am pierdut niciun pic timpul gândindu-mă că va veni momentul când va trebui să arăt, să scot la lumină tot ceea ce eu am muncit şi cineva să se bucure de ele. Cea de-a doua carte se numeşte 'Popas în ceasul cel de taină', după care a venit cel de-al treilea volum, 'Oglindire în suflet şi-n credinţă', încetul cu încetul reuşesc să îmi descarc sufletul. Şi atunci, cu tot darul, harul pe care l-a revărsat Dumnezeu asupra mea, reuşesc să creez acel frumos de care lumea să se bucure şi pentru asta sunt extrem de recunoscătoare", a spus ea.

Ancuţa Chindea a arătat că şi costumele populare sunt o altă provocare pentru ea, reuşind în doar câţiva ani să aibă o frumoasă colecţie.
"Prin 2018, nu aveam un costum popular întreg să mă duc la o nuntă, în Maramureş - eram invitaţi la o nuntă şi efectiv nu aveam un costum popular întreg cu poale, cu cătrinţă, cu tot. Şi atunci am zis că eu n-o să iau niciodată un costum cu împrumut dacă vreau să mă simt bine. Şi am colecţionat unul pe care l-am recondiţionat, l-am adus la dimensiunile mele, să-mi fie bun, să-l pot purta. Vreau să spun că acea trăire pe care am simţit-o când am îmbrăcat acel costum popular e atât de dulce, de frumoasă, că nu vă pot explica în cuvinte. Parcă mă îmbrăţişa cineva şi atât mi-a trebuit. De acolo ce am început să colecţionez cu mare drag costume populare din toată ţara şi nu numai, din ţară şi din străinătate, am reuşit să colecţionez peste 30 de costume populare şi peste 40-50 de cămăşi populare, care îmi sunt atât de dragi. Am atât de mare respect pentru portul popular, încât nu vă pot spune", a spus artista.
Deşi au fost voci care i-au spus că expunând porturile populare în Căsuţa Păpuşilor va rămâne în curând fără ele, fiindcă vizitatorii le vor uza atingându-le, Ancuţa Chindea nu a renunţat la visul ei de a-i bucura şi pe ceilalţi.

În viziunea artistei, portul popular îi conferă celui care îl poartă o ţinută aparte, fiindcă omul arată impecabil, însă pentru asta trebuie să trateze acel port cu respect.
"Consumul popular îţi impune un anumit respect, cine nu poartă costumul popular cu respect şi cu cinste? Consumul popular are o anumită conduită, de aceea când îmbraci costumul popular trebuie să ai mare grijă la încălţăminte, la tot ce porţi pe lângă costumul popular. În fiecare costum am pus suflet şi înainte de a-l îmbrăca trece printr-un filtru. Şi atunci mi-am creat oarecum un stil, dar cu păstrarea originalităţii. Când mă duceam la nunţi, aproape de fiecare dată eu mergeam în costum popular şi la primele nunţi nu mai era nimeni astfel îmbrăcat, eu eram singura îmbrăcată în port popular, iar unii se uitau la mine. Dar mă simţeam atât de bine şi, pe măsură ce a trecut timpul, am constatat că mai vin şi alte patru-cinci femei cu cămaşă, pe urmă, încet-încet, mi-am dat seama că mulţi au început să le poarte, inclusiv miresele. Cea mai mare avere ce ne-a rămas e portul popular, e cartea de vizită în lumea întreagă, dovada că suntem români, e emblema noastră românească", a spus Ancuţa Chindea.

Artista nu a urmat niciun fel de şcoală de arte, ci aplică doar ceea ce a fost învăţată să facă în copilărie.
"Am făcut şcoala cea mai importantă, cei 7 ani de acasă. Asta mi-e şcoala cea mai înaltă pe care am absolvit-o. Am lucrat în bancă peste 20 de ani, m-am ocupat doar cu cifre, iar cu porturile populare am avut de-a face doar în copilărie. Şi niciodată nu am făcut o şcoală pentru asta, doar cei şapte ani de acasă, e drept, cât trăim tot învăţăm. Eu nu pot să fac un lucru fără să pun o bucăţică din sufletul meu, în fiecare lucruşor, în fiecare păpuşă, păpuşile astea parcă au suflet. Păpuşile astea parcă ne vorbesc, am pus un pic de suflet şi în fiecare cămaşă. Am pus dragoste în fiecare mărgea. Am reuşit în vremea pandemiei să cos o cămaşă cu peste 19.327 de mărgele. E ceva sfânt ce pot să pun în fiecare, e ceva ce vine de sus, trece prin mâinile mele, prin ochii mei, din mintea mea şi eu reuşesc să dau mai departe, să împărtăşesc cu toţi cei care îmi trec pragul", a mai povestit Anca Chindea. AGERPRES / (A - autor: Dorina Matiş, editor: Marius Frăţilă, editor online: Gabriela Badea)
* Sursa fotografiilor: Anca Chindea / Facebook.com
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Nemulțumiri privind legea salarizării; Federația CulturMedia începe strângerea de semnături pentru greva generală
Federația Națională a Sindicatelor din Cultură și Presă CulturMedia a anunțat luni că începe, în regim de urgență, consultarea membrilor și strângerea semnăturilor necesare pentru declanșarea grevei generale. 'Decizia este un răspuns direct la actuala formă a proiectului legii salarizării. În loc să corecteze inechi
CNA: Aviz favorabil pentru campania 'Vocea mâinilor contează'
Consiliul Național al Audiovizualului a dat aviz favorabil, luni, pentru campania 'Vocea mâinilor contează', propusă de Fundația CODA, care urmează să se desfășoare pe tot parcursul lunii septembrie. Reprezentanta fundației Lena Dermengiu a precizat că această campanie vizează conștientizarea modului de comunicare a persoanelor s
Festivalul de folclor 'Mamaia' - de miercuri până vineri, în Piațeta Perla
A XXV-a ediție a Festivalului Național al Cântecului și Dansului Popular Românesc 'Mamaia' va avea loc, de miercuri până vineri, în Piațeta Perla din stațiunea de la malul Mării Negre. Potrivit unui comunicat al TVR, transmis luni AGERPRES, prima seară a festivalului se desfășoară sub genericul 'Cântec
Sălaj: Noaptea Muzeelor la Sate, marcată printr-o 'Șezătoare la Dealul Țarinei' organizată la Casa 'Iuliu Maniu'
'Șezătoare la Dealul Țarinei', un eveniment dedicat tradițiilor și poveștilor satului de altădată, ce își propune să creeze un spațiu de întâlnire între generații, în care amintirile celor care au cunoscut lumea rurală de odinioară să poată fi transmise celor mai tineri, este organizat, sâmbătă, 29 august, la Casa Memorială 'Iu
Poeți și artiști din întreaga lume - la a XVI-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie București
Cea de-a XVI-a ediție a Festivalului Internațional de Poezie București (FIPB), proiect care reunește poeți și artiști din întreaga lume într-un program amplu dedicat poeziei, dialogului intercultural și puterii cuvântului, va avea loc în Capitală, în perioada 14 - 20 septembrie, informează un comunicat transmis, luni, AGERPRES.
Orchestra Filarmonicii 'George Enescu' concertează, miercuri, la Festivalul Ravello din Italia
Orchestra Filarmonicii 'George Enescu' concertează, miercuri, la Festivalul Ravello din Italia, pe Terasa Belvedere de la Villa Rufolo, sub bagheta noului său dirijor principal, Robert Trevino. Potrivit unui comunicat transmis, luni, AGERPRES, programul va cuprinde 'Rapsodia română nr. 1, op. 11' de George Enescu și '
Bihor: Expoziția ''Gustav Klimt și Künstler-Compagnie la Peleș'', la Casa Darvas-La Roche din Oradea
Expoziția ''Gustav Klimt și Kunstler-Compagnie la Peleș'', dedicată lucrărilor realizate de Gustav Klimt, fratele său Ernst Klimt și Franz Matsch la Castelul Peleș, va fi deschisă între 2 și 30 septembrie la Casa Darvas-La Roche din Oradea. Potrivit unui comunicat al Oradea Heritage, vernisajul va avea loc pe 2 septembrie
Timiș: ''Lumea de ieri. Banatul în secolele XIX-XX'', o nouă expoziție pregătită la Muzeul Național al Banatului
Muzeul Național al Banatului (MNB) din Timișoara pregătește o nouă expoziție intitulată ''Lumea de ieri. Banatul în secolele XIX-XX'', un titlu inspirat de romanul scriitorului austriac Stefan Zweig, a declarat, pentru AGERPRES, muzeograful Marius Cornea, inițiatorul proiectului. Parte a Trilogiei ''Albume de fami
Eveniment dedicat aniversării a 35 de ani de la proclamarea Independenței Republicii Moldova, organizat miercuri de ICR Chișinău
Institutul Cultural Român ''Mihai Eminescu'' la Chișinău organizează miercuri, la Muzeul Național de Istorie a Moldovei, conferința ''Republica Moldova la 35 de ani de Independență: 'Lecția de rusă' în dialog public''. Potrivit unui comunicat ICR transmis, luni, AGERPRES, evenimentul este ded
Spectacolul ''Avarul'', în regia lui Mihai Bendeac, deschide noua stagiune la Teatrul de Comedie
Spectacolul ''Avarul'', o adaptare liberă după piesa lui Moliere, cu un text semnat de Sebastian Filcea și în regia lui Mihai Bendeac, va avea premiera pe 23 și 24 septembrie, la Sala Radu Beligan a Teatrului de Comedie. Spectacolul va deschide stagiunea 2026-2027, informează organizatorii într-un comunicat transmis luni AGERPRES.
Neamț: Municipiul Piatra-Neamț este pentru două zile Capitala Tineretului Ortodox din Moldova
Municipiul Piatra-Neamț găzduiește, în perioada 24-25 august, a șasea ediție a ''Întâlnirii Tinerilor Ortodocși din Moldova'' (ITOM), eveniment organizat de Departamentul Misiune pentru Tineret din cadrul Sectorului Misiune al Arhiepiscopiei Iașilor, alături de Protopopiatul Piatra-Neamț. La eveniment sunt pre
Bihor: ''Impossible Dream'', concert vocal-simfonic în Cetatea Oradea, cu melodii celebre, povești de iubire și sonorități de film
Orchestra Filarmonicii de Stat Oradea va oferi publicului meloman, vineri seară, în curtea interioară a Cetății Oradea, concertul vocal-simfonic ''Impossible Dream'', cu muzică celebră, povești de iubire și sonorități de film, parte a programului estival INIȚIO 2026, care se desfășoară în perioada 10 august - 4 septembrie).
Buzău: Lipsa indicatoarelor rutiere afectează atracțiile culturale; turiștii pot rata muzeele și siturile arheologice
Toate obiectivele culturale administrate de Muzeul Județean Buzău au nevoie de semnalizare rutieră pe drumurile din județ, lipsa indicatoarelor afectând în special atracțiile culturale aflate în mediul rural sau cele din zonele montane, unde semnalul de telefonie este slab, iar o parte dintre turiștii care nu cunosc regiunea le pot rata, susțin
Moaștele Sfintei Ana vor fi aduse, în premieră, în România, la Biserica Sfântul Gheorghe-Nou București
Moaștele Sfintei Ana vor fi aduse pentru prima dată în România, a anunțat, duminică, părintele prof. dr. Emil Nedelea Cărămizaru, parohul Bisericii Sfântul Gheorghe-Nou București 'Kilometrul Zero', locașul voievodal unde sfânta raclă va fi depusă spre închinare în perioada 5 - 10 septembrie. O delegație f
CulturMedia solicită partidelor să nu voteze legea salarizării în forma actuală și să elimine 'inechitățile' din sectorul muzeal
Federația Națională a Sindicatelor din Cultură și Presă CulturMedia solicită partidelor politice să nu voteze proiectul legii salarizării în forma actuală și avertizează asupra unui conflict social 'de amploare'. Forma actuală a proiectului, în loc să elimine 'inechitățile' din sectorul muzeal, le consolidează și le










