Dubla tragedie aviatică din Dobrogea, şedinţa CSAT, vizita în România a preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, precum şi şedinţa comună a guvernelor României şi Poloniei sunt câteva dintre cele mai importante evenimente cu relevanţă pentru actualitatea internă în intervalul 28 februarie - 4 martie 2022.


DUBLĂ TRAGEDIE AVIATICĂ ÎN DOBROGEA
2 martie - Două accidente aviatice succesive au îndoliat Armata Română. O aeronavă MiG-21 LanceR din dotarea Bazei 86 Aeriene, care executa o misiune de patrulare deasupra Dobrogei, a pierdut legătura radio cu turnul de control, iar la ora 20.03 a dispărut de pe radar, într-o zonă cuprinsă între localităţile Cogealac şi Gura Dobrogei. Pilotul raportase condiţii de vreme nefavorabilă şi primise indicaţii să se întoarcă la bază. Au fost declanşate de urgenţă operaţiunile de căutare - salvare, iar un elicopter IAR-330 Puma a decolat spre zona posibilului impact. Elicopterul a pierdut legătura radio cu baza în jurul orei 20.44 şi s-a prăbuşit în zona localităţii Gura Dobrogei, judeţul Constanţa, la aproximativ 11 km de aerodrom. În total, opt militari au murit - cinci membri ai echipajului elicopterului IAR-330 Puma, doi salvatori pe mare din cadrul Forţelor Navale Române aflaţi în elicopter, precum şi pilotul avionului MiG-21.
3 martie - Preşedintele Klaus Iohannis i-a decorat post-mortem pe cei opt militari, astfel:
* Ordinul "Virtutea Aeronautică" în grad de Cavaler, cu însemn de pace, pentru militari, căpitanului-comandor Bogdan Dumitru Florin, locotenent-comandorului Niţă Gheorghe Iosif-Costinel, căpitanului Pătraşcu Gheorghe Gheorghe-Sorin, sublocotenentului Banu Ion Gelu, sublocotenentului Lateş Gheorghe-Nicu Eduard-Cătălin, sublocotenentului Marinescu Victor Ionuţ
* Ordinul "Virtutea Maritimă" în grad de Cavaler, cu însemn de pace, pentru militari, sublocotenentului Boşoi Mihai Sergiu şi sublocotenentului Carp Vasile Vlad.
3 martie - Procurorii Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Bucureşti au deschis un dosar penal in rem în legătură cu cele două incidente aviatice. Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a explicat că ancheta vizează trei aspecte: starea tehnică, starea vremii, managementul acţiunii. El a exclus orice legătură cu conflictul Rusia-Ucraina.


CONFLICTUL MILITAR DINTRE RUSIA ŞI UCRAINA
28 februarie - Preşedintele Klaus Iohannis a participat, la invitaţia preşedintelui Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, la o nouă rundă de consultări în format restrâns cu lideri globali aliaţi şi ai instituţiilor multilaterale, în contextul desfăşurării agresiunii militare a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Klaus Iohannis a menţionat măsurile concrete întreprinse de ţara noastră în sprijinul Ucrainei, cu referire la ajutorul în valoare de peste 3 milioane de euro, constând în donarea de echipament de protecţie, combustibil, alimente, apă şi medicamente. Şeful statului a reafirmat sprijinul României pentru suveranitatea şi integritatea teritorială ale Ucrainei şi pentru dreptul acesteia de a lua propriile decizii de politică externă şi de securitate.
28 februarie - Parlamentul de la Bucureşti a adoptat, într-o şedinţă comună, o declaraţie prin care condamnă agresiunea Federaţiei Ruse asupra Ucrainei, cere retragerea tuturor forţelor ruseşti şi "reafirmă sprijinul ferm pentru aspiraţiile europene şi euroatlantice ale Ucrainei".
28 februarie - Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, la Palatul Cotroceni, cu comisarul european pentru Afaceri Interne, Ylva Johansson, discuţiile concentrându-se pe situaţia de securitate din Ucraina, precum şi pe solidaritatea şi coordonarea în gestionarea fluxurilor de refugiaţi din Ucraina. Vizita comisarului european în România a fost prilejuită de fluxul de refugiaţi din Ucraina şi de dorinţa Comisiei Europene de a transmite un dublu mesaj de solidaritate: cu cetăţenii care fug din faţa agresiunii militare, respectiv cu autorităţile române care gestionează refugiaţii.
1 martie - Consiliul Suprem de Apărare a Ţării s-a reunit la Palatul Cotroceni, sub conducerea preşedintelui Klaus Iohannis. După şedinţă, preşedintele a anunţat că s-a decis intensificarea eforturilor de consolidare a Flancului Estic, acest lucru incluzând dislocarea de forţe aliate şi constituirea accelerată a grupului de luptă din România. Totodată a transmis că în contextul actual este nevoie de creşterea capacităţii de apărare a statului român şi că se impune majorarea procentului din PIB alocat cheltuielilor de Apărare de la 2% la 2,5%. De asemenea, a precizat, ţara noastră va găzdui un centru care să permită colectarea şi transportul donaţiilor internaţionale în domeniul ajutorului umanitar către Ucraina şi către ucraineni.
1 martie - Ministrul Apărării Naţionale, Vasile Dîncu, a declarat că este "total improbabil" un conflict între NATO şi Federaţia Rusă şi a subliniat că MApN nu are de gând să mobilizeze rezerviştii sau să trimită ordine de recrutare.
2 martie - Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a anunţat că, în urma discuţiei avute cu omologul său ungar, Peter Szijjarto, acesta l-a informat că Ungaria a decis să revoce măsura anunţată anterior prin care cetăţenii ucraineni fără paşapoarte biometrice nu puteau intra în această ţară.
3 martie - Preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, aflată la Bucureşti din seara zilei de 2 martie, pentru discuţii privind situaţia din Ucraina, a fost primită, la Palatul Cotroceni, de preşedintele Klaus Iohannis, ocazie cu care a anunţat sancţiuni "foarte dure" împotriva conducerii de la Moscova, pentru a reduce capacitatea de a-şi ataca vecinii. Potrivit preşedintei Comisiei Europene, 500 milioane de euro au fost alocaţi din bugetul UE pentru a face faţă consecinţelor "devastatoare" ale războiului din Ucraina. Ea a adăugat că România este un exemplu extraordinar de solidaritate în Europa, menţionând că ţara noastră i-a ajutat nu numai pe refugiaţii din Ucraina, dar şi Republica Moldova. Preşedintele Iohannis a spus că dependenţa Uniunii Europene de gazul rusesc trebuie să înceteze şi că este nevoie de abordări pe termen scurt, mediu şi lung pentru aprovizionarea cu energie a spaţiului comunitar şi pentru ca preţurile să nu sufoce economia.
3 martie - Vizita la Bucureşti a Înaltului Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, Filippo Grandi, a avut loc la o zi după ce a fost publicat cel mai recent Raport ONU privind situaţia refugiaţilor. A avut întrevederi cu preşedintele Klaus Iohannis, Custodele Coroanei, Majestatea Sa Margareta, şi secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne Raed Arafat, şef al Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă.
4 martie - Pe teritoriul României au fost operaţionalizate 13 tabere mobile pentru refugiaţi, cu 3.511 locuri, a anunţat ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, la finalul şedinţei grupului de lucru pentru gestionarea situaţiei generate de agresiunea militară rusă din Ucraina. Ministrul a menţionat că în România au intrat până la această dată 172.935 de cetăţeni ucraineni, dintre care 114.829 au ales să părăsească România, astfel încât pe teritoriul ţării noastre se află în acest moment 58.106 cetăţeni ucraineni, 1.897 solicitând azil.


AFACERI EXTERNE
3 martie - Guvernele României şi Poloniei s-au reunit în şedinţă comună la Varşovia. Au semnat o serie de documente bilaterale legate de industria de apărare, situaţii de criză, cooperare diplomatică şi academică în cadrul şedinţei comune care s-a desfăşurat la Varşovia. Premierul Nicolae Ciucă a fost primit de către premierul Republicii Polone, Mateusz Morawiecki, în cadrul unei ceremonii oficiale şi au avut o întrevedere tete-a-tete. Cei doi oficiali au discutat despre situaţia energetică şi cea a gazelor, care afectează ambele ţări, şi despre elaborarea unei strategii comune pentru anii următori care să asigure independenţa energetică faţă de Rusia.
3 martie - Preşedintele Klaus Iohannis a salutat demersul omologului său de la Chişinău, Maia Sandu, privind semnarea cererii de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană şi a subliniat că România va acorda tot sprijinul în acest demers.


CORONAVIRUS
1 martie - Ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, a propus Guvernului măsuri de relaxare în perioada imediat următoare, una dintre acestea fiind ca masca să fie utilizată în exterior doar în spaţiile aglomerate, dar în spaţiile închise va rămâne obligatorie, iar certificatul COVID-19 nu va mai fi obligatoriu la intrarea în centrele comerciale, instituţiile publice, hoteluri şi restaurante.
1 martie - Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, Andrei Baciu, a fost desemnat preşedinte al Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, printr-o decizie a prim-ministrului Nicolae Ciucă, publicată în Monitorul Oficial.
3 martie - Conform CNCAV, de la începutul campaniei de vaccinare, în 27 decembrie 2020, au fost administrate 16.709.364 doze de vaccin pentru 8.111.991 de persoane, 8.069.831 primind schema completă şi 2.534.202 fiind imunizate cu doza a treia. În total, de la debutul campaniei de vaccinare s-au înregistrat 19.900 de reacţii adverse la vaccinurile anti-COVID, 2.207 de tip local şi 17.783 de tip general.
4 martie - Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că starea de alertă în România nu va mai fi prelungită după data de 8 martie. "Epidemia de COVID-19 se află pe o pantă accelerat descendentă la noi în ţară, iar valul 5 este aproape de a se încheia. Este momentul, deci, să luăm noi decizii legate de gestionarea acestei situaţii, decizii cu un impact major pentru viitor. Am convocat, astăzi, o şedinţă de evaluare cu toţi responsabilii din domeniu, în urma căreia am hotărât să nu mai prelungim dincolo de data de 8 martie starea de alertă instituită în România", a declarat primul om în stat la Palatul Cotroceni.
4 martie - Până la această dată, pe teritoriul României au fost înregistrate 2.760.332 de cazuri de infectare cu noul coronavirus, dintre care 113.193 sunt la pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 180 de zile după prima trecere prin boală. Potrivit GCS, 2.555.390 de pacienţi au fost declaraţi vindecaţi. Până în prezent, 63.849 de persoane diagnosticate cu infecţie cu SARS-CoV-2 au decedat în România. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu)

* Material realizat pe baza ştirilor AGERPRES