ROMÂNIA POST-REVOLUŢIE, 1990: Fenomenul Piaţa Universităţii
Evenimentele care aveau să rămână cunoscute în memoria postcomunistă sub denumirea de "Fenomenul Piaţa Universităţii" au debutat la 22 aprilie 1990. Începând cu această zi, grupuri de manifestanţi au ocupat Piaţa Univeristăţii scandând lozinci anticomuniste şi contestând deturnarea de către FSN a caracterului anticomunist al Revoluţiei, se arată în lucrarea "România 1989-2005. O istorie cronologică" (Stan Stoica, Editura Meronia, 2005).
La 22 aprilie 1990, după un miting electoral al PNŢCD din Piaţa Aviatorilor, manifestanţii au ocupat Piaţa Universităţii constituindu-se o baricadă, notează "Istoria României în date" (coordonator: Dinu C. Giurescu, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).
În zilele următoare, au continuat mitingurile de protest, la care au participat şi intelectuali, studenţi, elevi, funcţionari etc, acestea fiind coordonate de mai multe grupuri ale societăţii civile precum: Asociaţia "21 decembrie", Alianţa Poporului, Liga Studenţilor, Grupul Independent pentru Democraţie. "Libertate", "Timişoara", "Jos Iliescu", "Jos nomenclatura", "Jos comunismul", "Iliescu nu dezbina ţara", "Proclamaţia de la Timişoara, lege pentru toată ţara", "Apel din Timişoara, trezeşte, Doamne, ţara", "16-22, cine-a tras în noi", "Iliescu nu uita, tineretul nu te vrea", "Treziţi-vă, români, aveţi din nou stăpâni", "Iliescu pentru noi este Ceauşescu II", "Adevărata emanaţie a Revoluţiei - Proclamaţia de la Timişoara", "Nu vă fie frică, comunismul pică" etc, au fost o parte dintre lozincile strigate de protestatari în acea perioadă, conform site-ului https://timpolis.ro.
Perimetrul din preajma Universităţii a fost denumit "Zonă liberă de neo-comunism" sau "kilometrul zero" al expresiei democratice post-comuniste din România. Acest spaţiu a fost delimitat între clădirea Universităţii şi a Facultăţii de Arhitectură şi avea ca limite periferiale, intersecţia Universităţii - nod de circulaţie vital al oraşului şi Intercontinentalul - care exprima simbolic deschiderea europeană şi internaţională, linia fostei baricade din 21 Decembrie 1989, de la Universitate, noteză site-ul www.anosr.ro.
Foto: (c) ILIE BUMBAC / Arhiva istorica AGERPRES
Protestatari în Piaţa Universităţii; 21 mai 1990
La manifestaţiile din piaţă au participat şi personalităţi culturale şi publice care s-au adresat celor prezenţi de la balconul Universităţii. Revendicările demonstranţilor au fost grupate într-o declaraţie care a fost publicată/citită la 26 aprilie 1990. Una dintre principalele revendicări era Punctul 8 al Proclamaţiei de la Timişoara prin care se cerea ca foştilor activişti comunişti şi foştilor ofiţeri de Securitate să li se interzică dreptul la candidatură pentru trei legislaturi consecutive.
În acele zile, s-a redeschis şi balconul Universităţii, care va fi, din acel moment, tribuna expresiei anticomuniste a demonstraţiei, notează sursa de mai sus.
Foto: (c) VIRGIL PAVEL / Arhiva istorica AGERPRES
Balconul Universităţii - Preşedintele Ligii Studenţilor, Marian Munteanu, şi alţi contestatari adresându-se mulţimii; aprilie 1990
La 30 aprilie, o parte dintre protestatari a intrat în greva foamei, instalându-şi corturi pe spaţiul verde din faţa Teatrului Naţional. Au existat şi încercări de stabilire a unui dialog între reprezentanţii organizaţiilor prezente la proteste şi guvern, personalităţi publice precum Doina Cornea, Gabriel Liiceanu, Ana Blandiana, Octavian Paler, adresându-se mulţimii, se arată în volumul "România. Date şi fapte. 1989-2009", editat de Agenţia naţională de Presă Agerpres (2010).
"Imnul Golanilor", interpretat de Cristi Paţurcă, a fost refrenul cel mai popular care se cânta în Piaţă. "Mai bine haimana, decât trădător, / Mai bine golan, decât dictator, / Mai bine huligan decât activist, / Mai bine mort decât comunist!ť, se fredona în acele zile în Piaţa Universităţii, informează site-ul https://timpolis.ro.
La 27 mai 1990, o parte dintre organizaţiile care au coordonat protestele (Grupul Independent pentru Democraţie, Liga Studenţilor) s-au retras din Piaţă, în timp ce altele au rămas, alăturându-li-se celor aflaţi în greva foamei (Consiliul Naţional pentru Alianţa Poporului, Mişcarea Independentă, Asociaţia "16-21" Decembrie), conform volumului "Istoria României în date".
Cei de la guvernare au etichetat evenimentele din Piaţa Universităţii ca fiind acţiunea unor "golani", care au obiectivul de a destabiliza ţara. Pentru acest apelativ care a circulat în mediul public din ţară şi din afară la acea vreme, preşedintele Ion Iliescu şi-a cerut scuze ulterior, mai notează volumul citat.
Procuratura generală a cerut Ministerului de Interne, la 12 iunie, să se ia toate măsurile corespunzătoare pentru încetarea abuzurilor contra legalităţii comise în Piaţa Universităţii.
Foto: (c) ILIE MARIAN / Arhiva istorica AGERPRES
Protestatari în Piaţa Universităţii; 27 aprilie 1990
Manifestaţiile începute în Piaţa Univesităţii împotriva FSN şi a lui Ion Iliescu, la 22 aprilie, au durat 53 de zile. La 13 iunie, mitingurile de protest au fost reprimate de forţele de ordine, începând ceea ce se numeşte Mineriada din 13-15 iunie 1990.
Astfel, în dimineaţa zilei de 13 iunie, Poliţia a degajat din Piaţa Univesităţii ultimii grevişti ai foamei, recurgând şi la arestări. În jurul orei 9 dimineaţa, ca urmare scandării de lozinci anticomuniste şi antiprezidenţiale de către grupuri de manifestanţi, s-au făcut din nou arestări. În jurul prânzului, un grup de bărbaţi a pătruns în Institutul de Arhitectură unde erau adăpostiţi studenţi. Au urmat ciocniri între forţele de ordine şi manifestanţi, aceştia din urmă incendiind sediile Poliţiei, MAI, SRI şi ocupând sediul Televiziunii în seara aceleiaşi zile.
Zilele ce au urmat - 14 şi 15 iunie - au fost marcate de venirea minerilor în Bucureşti, pe care preşedintele Ion Iliescu i-a îndemnat să ocupe şi să cureţe Piaţa Univesităţii. Manifestanţii au fost bătuţi de către mineri, iar forţele de ordine au făcut noi arestări. Înainte de plecarea minerilor din Bucureşti, Ion Iliescu le-a mulţumit acestora pentru restabilirea ordinii în Capitală. AGERPRES/ (Documentare - Ionela Gavril, editor: Suzana Cristache Drăgan, editor online: Ady Ivaşcu)
*Explicație foto deschidere: Protestatari în Piaţa Universităţii; 29 aprilie 1990
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Informaţiile transmise pe www.agerpres.ro pot fi preluate, în conformitate cu legislaţia aplicabilă, în limita a 500 de semne. Detalii în secţiunea Condiţii de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactaţi Direcţia Marketing - marketing@agerpres.ro.
Alte știri din categorie
Prima ediție a Caravanei Alpin Film Festival la București (19 aprilie)
La 19 aprilie 2026, Cinema Muzeul Țăranului găzduiește prima ediție a Caravanei Alpin Film Festival la București. Evenimentul include proiecția a patru filme, întâlniri cu invitați speciali și personalități ale lumii montane, precum și activități sportive precum ateliere de alergare urbană și escaladă pe un turn instalat în curtea Muzeului Țăranului Rom&aci
SÃRBÃTORI RELIGIOASE - 19 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Ioan de la Lavra Veche; Sf. Sfințit Mc. Pafnutie Duminica a 2-a după Paști (a Sf. Apostol Toma) Greco-catolice Duminica a 2-a a Paștilor (a lui Toma). Sf. pr. m. Pafnutie; Sf. cuv. Ioan Paleolavritul Romano-catolice Duminica a 3-a a Paștelui Sf. Leon al IX-lea, pp. Sf&ac
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 19 aprilie
Este a 109-a zi a anului 2026. Au mai rămas 256 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 25 m și apune la 20 h 05 m. Luna răsare la 07 h 03 m și apune la 23 h 12 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
FRAGMENT DE ISTORIE: 75 de ani de la semnarea Tratatului privind crearea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului (18 aprilie)
După cel de-Al Doilea Război Mondial, statele europene au început demersuri pentru găsirea unor modalități de cooperare postbelică pentru a evita apariția unui nou conflict în spațiul european. Franța și Germania au fost țările interesate de coagularea unei piețe comune europene în ceea ce privește cărbunele și oțelul, aceste două materii pri
FRAGMENT DE ISTORIE: 520 de ani de la punerea pietrei de temelie a Bazilicii Sfântul Petru (18 aprilie)
Bazilica Sfântul Petru a fost construită pe locul unde a fost crucificat, în anul 67, Sfântul Apostol Petru, pe Câmpia Vaticanului. La început a fost doar un monument comemorativ, însă, în cinstea primului între Apostoli, împăratul Constantin cel Mare (306-337) a construit apoi, deasupra mormântului a
PERSONALITATEA ZILEI: Actorul Eric Roberts
Actorul Eric Roberts a fost nominalizat la Premiul Oscar pentru rolul său din 'Runaway Train' (1985) și de trei ori la Globul de Aur pentru 'Runaway Train, Star 80' (1983) și 'King of the Gypsies' (1978). A fost aclamat la Festivalul de Film Sundance pentru rolul din 'A Guide to Recognizing Your Saints' (2006) și 'It's My Party' (1
DOCUMENTAR: Pianistul și dirijorul Cristian Mandeal împlinește 80 de ani (18 aprilie)
Student al lui Herbert von Karajan la Berlin (1980) și al lui Sergiu Celibidache la Munchen (1990), Cristian Mandeal este considerat ca fiind unul dintre cei mai importanți dirijori români contemporani. Născut la 18 aprilie 1946, în localitatea Rupea, județul Brașov, a studiat, timp de zece ani, la Conservatorul 'Ciprian Porumbescu' din București (1965-19
18 aprilie - Ziua internațională a monumentelor și a siturilor
Sărbătorită în fiecare an pe 18 aprilie, Ziua internațională a monumentelor și a siturilor (IDMS) oferă pasionaților de patrimoniu, profesioniștilor din domeniul patrimoniului și membrilor ICOMOS oportunitatea de a pune în lumină responsabilitatea comună de protejare a patrimoniului. În 2026, tema zilei 'Răspuns de urgență pentru Patrimon
SĂRBĂTORI RELIGIOASE - 18 aprilie
Ortodoxe Sf. Cuv. Ioan, ucenicul Sfântului Cuv. Grigorie Decapolitul Greco-catolice Sâmbăta Luminată. Sf. cuv. m. Ioan, ucenicul Sf. Grigore Decapolitul Romano-catolice Sf. Atanasia din Egina Sfântul Cuvios Ioan, ucenicul Sf&a
EFEMERIDE ASTRONOMICE - 18 aprilie
Este a 108-a zi a anului 2026. Au mai rămas 257 de zile până la sfârșitul anului. Soarele răsare la 06 h 27 m și apune la 20 h 04 m. Luna răsare la 06 h 30 m și apune la 21 h 49 m. AGERPRES (Documentare, editor: Horia Plugaru)
Retrospectiva evenimentelor interne 13-17 aprilie 2026
Participarea președintelui Nicușor Dan la reuniunea prin videoconferință a Inițiativei Internaționale pentru Libertatea de Navigație în Strâmtoarea Ormuz, la invitația Franței și Marii Britanii, declarațiile președintelui despre la rolul său de mediator în criza politică a coaliției de guvernare și cu privire la faptul că nu va susține un guvern PSD
Săptămâna europeană 13-17 aprilie 2026
Poziționarea UE în favoarea ideii de creare a unei coaliții internaționale pentru securitate maritimă cu privire la criza Strâmtorii Ormuz, anunțul privind revenirea Marii Britanii în programul Erasmus+ în 2027, declarațiile președintei Comisiei Europene privind deblocarea fondurilor pentru Ungaria în contextul victoriei partidului Tisza, condus
DESTINAȚII DE WEEKEND: sfârșit de săptămână în București și în țară
*Vineri, 17 aprilie, în intervalul 12:30-13:30, centrul Piteștiului devine scenă pentru Parada Florilor, eveniment tradițional, care marchează debutul celei de-a 49-a ediții a Simfoniei Lalelelor (17-26 aprilie). Aproximativ 1.800 de copii și tineri din 51 de unități de învățământ și de cultură aduc culoare, energie și creati
DOCUMENTAR: 30 de ani de la inaugurarea primului reactor al centralei nuclearoelectrice de la Cernavodă (17 aprilie)
România are un trecut de succes în ceea ce privește energia nucleară, iar Centrala de la Cernavodă este una dintre centralele nucleare cu cei mai buni factori de capacitate din lume și cu un trecut impecabil privind siguranța, a menționat, în aprilie 2024, Mariano Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, conform
Conferință privind navigația maritimă în Strâmtoarea Ormuz (Paris, 17 aprilie)
Președintele francez, Emmanuel Macron, și premierul britanic, Keir Starmer, vor coprezida, la 17 aprilie, la Paris o videoconferință 'a țărilor non-beligerante pregătite să contribuie' la 'o misiune multilaterală și pur defensivă' în Strâmtoarea Ormuz, a anunțat Palatul Elysee, la 14 aprilie, potrivit AFP și DPA. Conferința va reuni