Fiecare zi este specială şi merită celebrată, mai ales atunci când există motive în plus în calendar. Fie că este vorba despre sărbători cunoscute în toată lumea, sau de ocazii mai puţin ştiute, în orice zi a anului există cel puţin o sărbătoare demnă de atenţie, ce oferă un motiv în plus atât de amuzament, cât şi de extindere a ariei de cunoaştere sau de sporire a gradului de conştientizare.

Pentru a ne bucura pe deplin de fiecare zi a anului, ne lăsăm inspiraţi şi de unul dintre celebrele dialoguri ale îndrăgitelor personaje ale lumii de basm create de scriitorul britanic A.A. Milne în urmă cu puţin peste un secol, în cartea sa pentru copii "Winnie-the-Pooh": "- What day is it?, asked Pooh. - It's today, squeaked Piglet. - My favorite day, said Pooh'' ('' - Ce zi este?, întrebă Pooh. - Este astăzi, guiţă Piglet. - Ziua mea favorită, spuse Pooh'').

Aşadar, ziua de astăzi cu unele dintre sărbătorile ei ar putea fi ziua preferată a multora dintre noi.


Ziua mondială pentru asistenţă umanitară

În fiecare an, mii de bărbaţi şi de femei îşi pun propriile vieţi în pericol lucrând pentru cauze umanitare pe tot globul. Aceşti eroi, care se sacrifică pentru binele altora, înfruntând pericolele din zonele cele mai afectate de sărăcie, de boli, de violenţe, dezastre şi război, sunt celebraţi astăzi, cu ocazia Zilei mondiale pentru asistenţă umanitară (#HumanitarianDay), conform daysoftheyear.com.

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES FOTO

Data de 19 august, stabilită de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) în decembrie 2008, nu a fost aleasă întâmplător, în 2003 aceasta fiind ziua în care Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului şi Reprezentantul Special al Secretarului General al Naţiunilor Unite în Irak, Sergio Vieira de Mello, şi-a pierdut viaţa în timpul unei misiuni umanitare în Irak, alături de alţi 21 de asistenţi umanitari. Peste 100 de asistenţi umanitari au fost răniţi.

Această zi are o dublă semnificaţie: de a evidenţia eforturile celor care îşi riscă în mod dezinteresat viaţa şi sănătatea pentru a-şi ajuta semenii aflaţi în situaţii extreme, precum şi de a atrage atenţia asupra faptului că milioane de oameni au nevoie de asistenţă umanitară.

Potrivit Oficiului pentru coordonarea afacerilor umanitare al ONU (OCHA), 274 milioane de persoane din lume au nevoie de asistenţă umanitară şi de protecţie în 2022. Această cifră a crescut de la 235 de milioane de persoane, în urmă cu un an.

În 2022, acţiunea umanitară "va trebui să se adapteze la realităţi noi şi provocatoare", în contextul în care "pandemia de COVID-19 are un impact puternic în ţările în curs de dezvoltare, persoanele civile continuă să fie cele mai afectate de conflicte, iar sărăcia extremă este în creştere", conform site-ului raportului anual de referinţă al OCHA, gho.unocha.org. În plus, "efectele schimbărilor climatice sunt devastatoare, strămutarea forţată este la niveluri record, iar 161 de milioane de persoane se confruntă cu insecuritate alimentară acută", se precizează pe acelaşi site.


Ziua mondială a fotografiei

Viaţa fără camere de fotografiat accesibile, chiar şi cele de la telefoanele mobile, pare greu de imaginat în prezent, iar fotografiile digitale pe care le realizăm, le modificăm sau le ştergem cu uşurinţă astăzi sunt mult diferite de cele din urmă cu două secole, în special de pe vremea lui Joseph Nicéphore Niépce, în 1826, de când datează prima imagine permanentă cunoscută sau de la naşterea, în 1887, a filmului fotografic. O evoluţie care nu a făcut, însă, decât să cimenteze locul şi rolul pe care l-a avut şi cu certitudine va continua să-l aibă în cultură şi în istorie această formă de artă, sărbătorită astăzi, cu ocazia Zilei mondiale a fotografiei.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU/AGERPRES FOTO

Ziua mondială a fotografiei a fost iniţiată şi promovată de fotograful australian Korske Ara, în 2009. Aceasta este o sărbătoare anuală, la nivel mondial, a artei, ştiinţei şi istoriei fotografiei, potrivit site-ului evenimentului, worldphotographyday.com, care încurajează recunoaşterea importanţei imaginilor surprinse prin postarea pe reţelele sociale, în această zi, a celor mai bune fotografii realizate, alături de hashtag-ul #WorldPhotographyDay, dar şi cunoaşterea şi promovarea muncii fotografilor.

Organizaţia Mondială a Fotografiei, o platformă globală care activează în peste 50 de ţări, cu misiunea de a sprijini fotografii din întreaga lume, de a-i sărbători şi de a le face cunoscută activitatea, susţine organizarea acestei zile a fotografiei, termen conceput de matematicianul, astronomul, chimistul şi inventatorul englez John Herschel, în 1839, inspirat din limba greacă, din cuvintele "photos"/"phos" (lumină) şi "graphe" (a scrie/a desena).


Ziua internaţională a urangutanului

"Cimpanzeii, gorilele şi urangutanii trăiesc de sute de mii de ani la ele în pădure, ducând vieţi fantastice, niciodată suprapopulând, niciodată distrugând pădurea. Aş spune că, într-un fel, au avut mai mult succes decât noi în ceea ce priveşte traiul în armonie cu mediul înconjurător", potrivit celebrei cercetătoare britanice Jane Goodall, antropolog, etolog şi primatolog, totodată Mesager al Păcii din partea ONU, care şi-a început cercetarea asupra primatelor mari în estul Africii în 1960 observând abilităţile acestora de a-şi confecţiona unelte, de a vâna, de a comunica unele cu altele şi de a-şi manifesta compasiunea faţă de semenii lor.

Una dintre cele mai vulnerabile specii de primate mari, urangutanul, care trăieşte în Sumatra şi Borneo, este o victimă a industriei uleiului de palmier. Aceste creaturi magnifice sunt în prezent în pericol de dispariţie din cauza defrişărilor realizate pentru a face loc plantaţiilor pentru obţinerea uleiului de palmier, iar Ziua internaţională a urangutanului a fost instituită pentru a contribui la creşterea gradului de conştientizare asupra problemelor cu care se confruntă această specie uimitoare şi pentru a ajuta la protejarea ei.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES FOTO

Braţele lungi şi puternice încheiate cu palme cu degete puternice, precum şi picioarele perfect adaptate pentru viaţa arboricolă ajută aceste animale, care la maturitate pot depăşi 90 de kilograme, să se mişte cu uşurinţă printre crengile copacilor. Aceste animale sunt foarte inteligente şi nu mai puţin de 96,4% din bagajul lor genetic este identic cu cel al oamenilor.

Urangutanii, al căror nume înseamnă "om din pădure" în limba malay, sunt consideraţi "grădinarii" pădurilor pentru că îndeplinesc un rol vital în dispersia seminţelor în habitat.

Aceste animale dependente de arbori pentru a trăi sunt ţinte uşoare pentru braconieri pentru că sunt mari şi se mişcă încet. Aceste primate sunt ucise pentru carne sau pentru că pătrund în zone agricole şi distrug recolte, atunci când nu mai găsesc hrană în pădurile pe care le populează.

Din 1992-2000, se estimează că populaţia urangutanului de Sumatra a scăzut cu peste 50%. Populaţia rudei sale, urangutanul de Borneo, a scăzut cu aproape 43% în ultimul deceniu, de la 35.000 în 1996 la 20.000 în 2006. De când au fost făcute aceste studii, ratele defrişărilor au continuat să crească, ceea ce înseamnă că populaţiile reale ar putea fi mult sub aceste cifre, conform site-ului Zilei internaţionale a urangutanului (#OrangutanDay), worldorangutanevents.org/international-orangutan-day.php. AGERPRES/(AS - autor: Dana Purgaru, editor: Codruţ Bălu, editor online: Ada Vîlceanu)