Delegația OSCE/ ODIHRîn vizită laAsociația Pro Democrația

Asociația Pro Democrația (APD) a primit astăzi o delegație OSCE/ ODIHR. Suntem încântați că România beneficiază de o misiune de observare internațională a alegerilor prezidențiale repetate, care va analiza conformitatea cu angajamente, obligații și standarde internaționale solide în materie. APD desfășoară o misiune limitată de observare a alegerilor prezidențiale și s-a oferit, ca și în alți ani, să sprijine efortul observatorilor internaționali.

În acest context, am transmis următoarele provocări și puncte critice în raport de procesul electoral și campania electorală în desfășurare:

1. Încălcarea unor drepturi fundamentale precum libertatea de exprimare și libertatea presei prin adoptarea OUG 1/ 2025. Potrivit art. 115 din Constituție, ordonanțele de urgență nu pot fi adoptate în domeniul regimului instituțiilor fundamentale ale statului, al drepturilor, libertăților și îndatoririlor prevăzute de Constituție, al drepturilor electorale dacă le afectează. Vocile publice, liderii de opinie sunt restricționați pe baza unor criterii vagi cu potențial de arbitrariu, chiar dacă în raport de principii și deziderate legitime.

2. Restrângerea exercitării dreptului la vot. În condițiile în care, pe de o parte, țara este o singură circumscripție raportată la funcția de Președinte al României și, pe altă parte, funcționează un sistem securizat electronic care împiedică turismul electoral care a făcut carieră în anii '90 și 2000, duminică, exercitarea dreptului la vot va fi limitată la unitatea administrativ-teritorială de domiciliu sau reședința, strict la secția de votare arondată; Concret, alegătorul cu domiciliul sau reședința în municipiul București nu își poate exercita dreptul de vot la o secție de votare situată în alt sector al municipiului București decât cel în care are domiciliul sau reședința, dar își poate exercita dreptul de vot la orice secție de votare aflată în alt județ.

3. Legea 370/ 2004 a instituit un sistem de dezavantaje pentru candidații independenți:
* Aceștia nu au, prin lege, reprezentanți în corpurile electorale precum BEC, BEJ sau BESV. Ca atare, voturile pentru independenți nu pot fi verificate, numărate și centralizate de către reprezentanți direcți, ci numai de către reprezentanți ai partidelor și alianțelor politice.
* Candidații independenți nu beneficiază de sume de la bugetul de stat pentru campanie electorală., cu toate că trebuie să depună liste de susținători cu un total de 200.000 de semnături, la fel ca partidele politice, care sunt deservite de filiale și membri.
* Neavând reprezentant în BEC, independenții nu pot face contestații la acest organism, în timp util, în situația unor fraude, tentative de fraude sau nereguli.
* Cu toate acestea, APD își exprimă rezerva cu privire la acreditarea de observatori electorali, prin intermediul unor organizații neguvernamentale, în scopul de a sprijini anumiți candidați independenți.

4. Limitarea autorității observatorii acreditați.

Cu excepția jurnaliștilor, aceștia trebuie să staționeze în interiorul secției de votare, la propunerea președintelui BESV, neavând un perimetru liber de monitorizare în afara /proximitatea secției de votare.

Din punct de vedere al conținutului și narativelor de campanie, semnalăm următoarele:
1. Limbajul populist, ultra-conservator, ultra-naționalist domină discursul candidaților și partidelor politice. Acesta a fost cultivat în ultimii ani chiar de partidele politice parlamentare mai noi și mai vechi.
Acest lucru a fost vizibil în sloganurile electorale din cadrul proceselor electorale precedente dar și în programe de guvernare dedicate.
2. În goană după voturi, constatăm un concurs între cine este cel mai suveranist dintre suveranisti, în termeni de semantică electorală. Pentru corecta informare a opiniei publice, facem precizarea că art. 1 din Constituția României consacră statul ca fiind suveran, or nu atributul suveranist în sine ar fi problematic, ci semantica electorală dominată de structuri conceptuale precum diferența voi/ noi în spațiul european sau ideea fals indusă că suveranismul constituțional al statului român s-ar opune statutului de membru UEal României.
3. Teme majore precum educația, economia, corupția sau organizarea sistemului judiciar lipsesc sau sunt acoperite deficitar.
4. Discursurile electorale sunt dominate de conspirații și amenințări la integritatea și stabilitatea, sub diferite aspecte, ale României: politică, economică, socio-culturală.
5. Tema serviciilor de informații a fost instrumentalizată și în această campanie electorală, sub forma 'moștenirii' Securității comunist-totalitate, a relației actuale politic - servicii de informații sau a problemei cârtițelor - agenților străini ilegali.