Senatorul Tanczos Barna a anunţat, marţi, că a depus la Parlament, împreună cu parlamentarii UDMR, un proiect de lege menit să reglementeze, ca o măsură tranzitorie, controlarea fenomenului de extindere a habitatelor de urs brun, respectiv reintroducerea vânătorii pe baza unei cote stabilite în baza studiilor efectuate de institutele de cercetare şi universităţile din România.

Proiectul de lege elaborat de grupurile parlamentare al UDMR, care a fost înregistrat, marţi, în Parlament, a fost semnat de peste 100 de parlamentari din celelalte grupuri politice şi are ca principal obiectiv de a obţine aprobarea unui cadru legal care să pună viaţa umană în prim plan, dar care să stabilească, bazându-se pe studii ştiinţifice, şi cotele pentru prevenţie şi intervenţie în ceea ce priveşte populaţia de urşi din România.

Proiectul, care completează pachetul de măsuri care vizează managementul populaţiei de urşi bruni din România, propune o cotă de prevenţie de 426 de exemplare şi o cotă de intervenţie de 55 de exemplare, iar judeţele unde se pot recolta aceste exemplare sunt stabilite în funcţie de numărul şi valoarea atacurilor asupra culturilor, gospodăriilor, respectiv numărul de atacuri asupra oamenilor, a precizat Tanczos Barna.

Recoltarea exemplarelor de urs de realizează după obţinerea autorizaţiei de mediu, fiind interzisă recoltarea exemplarelor a căror blană depăşeşte 350 de puncte C.I.C., precum şi a femelelor însoţite de pui cu vârsta sub 2 ani.

"Ştim cu toţii că în România ne confruntăm cu o situaţie alarmantă în ceea ce priveşte conflictele om-urs. Această situaţie alarmantă se înrăutăţeşte pe zi ce trece, numărul urşilor brun în România creşte constant - şi acest lucru este demonstrat prin studii ştiinţifice. (...) Aceste conflicte au generat zeci de decese ale cetăţenilor din România, au generat sute de cazuri de spitalizare a persoanelor atacate. Numărul conflictelor creşte şi acceptanţa populaţiei scade zi de zi, din cauza lipsei măsurilor de management activ a populaţiei. Ce s-a întâmplat până acum - fără studiu nu se putea interveni asupra populaţiei de urşi bruni din România. Trebuie să demonstrăm şi în România şi la Bruxelles că aceste intervenţii nu afectează în mod negativ populaţia de urs brun în ţară", a declarat Tanczos Barna, într-o conferinţă de presă susţinută la Parlament.

El a subliniat că parchetul de măsuri trebuie să vizeze în primul rând aspectele privind protejarea vieţii umane, aspectele privind protejarea bunurilor generate de om, în paralel cu protejarea acestei specii.

Din 2021 până în prezent, au fost realizate, pe baza OUG 81, 1.081 de alungări, 111 relocări şi 56 de extrageri, a adăugat fostul ministru al Mediului.

"Deci nu s-a măcelărit practic populaţia de urs, aşa cum s-a anunţat în 2021 de către cei care au criticat măsura, Planul Naţional de Acţiune este pus în aplicare printr-un proiect european de 10 milioane de euro şi aceste măsuri deja sunt efective. (...) Ultimul studiu arată foarte clar că populaţia de urşi bruni din România creşte, arată foarte clar că este într-o stare de conservare favorabilă, arată foarte clar că densitatea în anumite zone este atât de mare încât poate să afecteze negativ populaţia de urs brun în România şi arată foarte clar că o intervenţie bazată pe cote de prevenţie nu va afecta în mod negativ această populaţie strict protejată. 426 de exemplare propunem noi să fie recoltate anual, printr-o o cotă de prevenţie. Această cotă a fost stabilită inclusiv în studiu şi specialiştii (...) demonstrează faptul că această cotă este atât de mică, încât nu va fi nu va avea nici un efect negativ asupra populaţiei de urşi bruni. De altfel, este cu mult sub cotele de prevenţie şi intervenţie din celelalte state membre, unde există populaţie de urşi bruni", a explicat Tanczos Barna.

Deputatul UDMR Könczei Csaba, iniţiator şi membru în Comisia de agricultură, a subliniat că în anul 2016 au existat circa 50 de cazuri de atacuri ale urşilor asupra agriculturii şi zootehniei, acestea fiind de 500 în anul 2023. Totodată, judeţele afectate erau 7 în 2016, iar acum sunt 23 de judeţe.

"Până în 2023 Ministerul Mediului a plătit pagube în valoare de 21,4 milioane de lei, iar în anul acesta deja s-au plătit peste 3 milioane de lei pagube, Deci vedem foarte clar că aceste pagube şi bineînţeles rezolvarea problematicii urşilor bruni la nivel naţional ar descărca ţara de o sumă consistentă de bani care sunt plătiţi către fermieri foarte corect. (...) Decizia finală privind proiectul de lege va fi luată de comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor şi apoi de plenul Camerei. UDMR va trata protecţia vieţii umane ca o prioritate şi în comisiile din Camera Deputaţilor, în scopul introducerii cât mai rapide în lege a cotelor de vânătoare pentru populaţia de urşi", a adăugat deputatul.

Iniţiativa legislativă depusă în Senat completează Ordonanţa de Urgenţă din 2021 privind intervenţia imediată şi Legea Vânătorii. Proiectul de lege prevede că asociaţiile de vânătoare trebuie să preia probe genetice în cazul împuşcării, iar urşii masculi de vârf care depăşesc anumite punctaje şi urşii cu pui nu pot fi împuşcaţi. De asemenea, se instituie obligaţia strictă de raportare pentru monitorizarea precisă a extragerilor. Totodată, se stipulează în lege că Ministerul Mediului trebuie să efectueze recensăminte ale populaţiei de urs la fiecare doi ani şi să stabilească cotele de vânătoare pe baza acestora.

Proiectul de lege UDMR va fi discutat în Senat şi apoi va fi adoptat de plenul Camerei Deputaţilor. AGERPRES/(A-autor: Cătălina Matei, editor: Mihai Simionescu, editor online: Ada Vîlceanu)