Mai mulţi elevi şi studenţi din Complexul Educaţional "Laude-Reut" şi alte colegii şi universităţi din Bucureşti, Iaşi, Ploieşti, Buzău şi Sibiu au participat, joi, în sala de plen a Camerei Deputaţilor, la un proces simulat care l-a avut în boxa acuzaţilor pe Ernst Rudin (1874-1952), creierul legislaţiei "igienei rasiale", promotor al programului nazist de sterilizare forţată.

Iniţiativa a aparţinut Fundaţiei Magna cum Laude-Reut şi Complexului Educaţional "Laude-Reut", împreună cu Social Excellence Forum din Israel şi Ambasada Statului Israel la Bucureşti.

"Apreciez nespus deschiderea Parlamentului României pentru a aduce în prim plan şi a face lumină asupra unei pagini grele din trecut. Ne aflăm astăzi în faţa unui moment istoric şi a unei premiere in România - judecarea în cadrul unui proces simulat a unuia dintre criminalii nazişti direct responsabili de genocidul rasial. Este un proces care se impunea să aibă loc chiar şi post-mortem pentru generaţiile trecute, prezente şi viitoare şi pentru victimele şi supravieţuitorii Holocaustului şi familiile acestora. (...) Este o luptă constantă şi asumată de toţi cei ce credem în libertate, demnitate şi valorile morale. Această luptă o purtăm şi prin educaţie. Prin simularea de azi consider că avem o contribuţie valoroasă la cunoaşterea adevărului şi odată cu aceasta la combaterea antisemitismului şi a extremismului", a subliniat Tova Ben Nun-Cherbis, preşedintele Complexului Educaţional "Laude - Reut".

Totodată, a adăugat el, rolul acestei simulări este de a evidenţia importanţa respectului faţă de ceilalţi şi de a accepta diferenţa şi unicitatea individuală, precum şi nevoia de unitate şi solidaritate, toate determinate de faptul că suntem parte a unei comunităţi.

"Trag un semnal de alarmă cu privire la pericolul credinţei oarbe într-un lider abuzator. Astfel, consider că evenimentul de astăzi, din Parlamentul României, permite tuturor celor implicaţi să contribuie nu doar la procesul istoric justiţionar, ci este o declaraţie de luptă împotriva extremismului şi antisemitismului", a transmis el.

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a subliniat că acţiunea de la Parlament readuce în atenţie importanţa deprinderii exerciţiului utilizării instrumentelor internaţionale în materie de drepturile omului şi reparaţia istorică adusă în memoria generaţiilor victime ale Holocaustului.

"România a devenit un model regional în privinţa asumării Holocaustului şi contracarării negării şi distorsionării adevărului despre acesta. De remarcat este faptul că definiţia de lucru a antisemitismului a fost adoptată în Alianţa Internaţională pentru Memoria Holocaustului în timpul preşedinţiei române din perioada martie 2016 - martie 2017. Ulterior, Parlamentul României a adoptat, la 20 iunie 2018, cu o majoritate copleşitoare, o lege cu privire la combaterea antisemitismului care include definiţia de lucru a antisemitismului adoptată în această alianţă. Continuăm să susţinem această definiţie la nivel internaţional. (...) Sperăm ca atitudinea proactivă a autorităţilor române va produce rezultatele pozitive în combaterea acestor fenomene îngrijorătoare. La nivel politic există o preocupare constantă pentru a aducerea la lumină a adevărului istoric", a afirmat Marcel Ciolacu, care s-a referit la importanţa educării tinerei generaţii.

Potrivit acestuia, discursul de ură, discriminarea trebuie arătate şi blamate ori de câte ori apar.

"Ca viitori lideri, vă rog să reţineţi importanţa respectării drepturilor şi demnităţii umane prin acţiuni concrete", le-a transmis el elevilor prezenţi în plenul Camerei Deputaţilor.

Evenimentul din Parlament are o mare putere de simbol, de exemplu, a subliniat, la rândul său, ministrul Culturii, Lucian Romaşcanu.

"Faptul că suntem în sala Parlamentului şi nu într-un tribunal, această simulare de proces este mai mult decât simbolică, pentru că în această sală oamenii aleşi să fie aici pot vota legi, pot face lucruri care să nu permită ceea ce voi sunteţi chemaţi astăzi să judecaţi. Este iarăşi un simbol că peste ani, indiferent câţi au trecut, lucrurile rele nu se uită, iar Holocaustul, marile crime împotriva romilor, împotriva deţinuţilor comunişti trebuie să rămână în memorie. (...) Indiferent de câţi ani trec, vinovăţiile ies la suprafaţă, iar vinovaţii sunt pedepsiţi", a arătat ministrul Culturii.

Reuven Azar, ambasadorul Statului Israel în România, a amintit faptul că Ernst Rudin, fost director al Institutului German de Cercetări Psihiatrice şi preşedinte al Societăţii Germane de Igienă Rasială, a fost coautor al legislaţiei naziste care a făcut posibilă sterilizarea forţată şi eutanasierea voluntară.

"Conferinţa de astăzi are rolul de a evoca obligaţia noastră, a tuturor, de a nu uita ororile care s-au petrecut cu doar 78 de ani în urmă. (...) În timpul regimului nazist, peste 400.000 de persoane au fost sterilizate forţat, iar circa 300.000 dintre pacienţii internaţi în instituţiile psihiatrice au fost ucişi, în vreme ce 70.000 dintre aceştia au fost ucişi în camerele de gazare. Promotorii igienei rasiale, printre care Ernst Rudin, au jucat un rol major în Holocaust, căruia i-au căzut victime atât evrei, cât şi populaţiile romani, slave şi de culoare, precum şi persoane cu dizabilităţi fizice sau intelectuale. Consecinţa regimului nazist a fost Holocaustul. Acesta este un fenomen unic comparativ cu orice alt genocid din istoria omenirii", a arătat Reuven Azar.

Diplomatul a amintit că Holocaustul a fost plănuit şi executat în urma unei ideologii rasiale atotcuprinzătoare, care a creat ierarhia universală între popoare.

"Holocaustul este unic în istoria umanităţii. Cu toţii avem datoria morală de a învăţa despre ceea ce s-a întâmplat pentru a înţelege pericolul unei astfel de ideologii şi pentru a lua măsurile de prevenire. Toţi suntem egali, indiferent de rasă. (...) Calitatea de a fi diferiţi ne permite să ne bucurăm de avantajele pe care le aduce fiecare prin unicitatea sa", a transmis ambasadorul Israelului.

Printre cei prezenţi la eveniment s-au aflat ambasadorul Germaniei la Bucureşti, Peer Gebauer, preşedintele Curţii Constituţionale, Marian Enache, judecătoarea CCR Iuliana Scântei, vicepreşedintele Senatului Robert Cazanciuc, reprezentanţi ai unor instituţii din ţară şi din Israel. AGERPRES/(A - autor: Cătălina Matei, editor: Florin Marin. editor online: Ady Ivaşcu)

***Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO